257,490 matches
-
de taxe și alte măsuri." și că "Consiliul Artelor alocă fonduri pentru operele de valoare, asociațiile de teatru și dans, orchestrele simfonice, micile teatre aflate în turneu, grupurile experimentale de artiști." Dacă, mai peste tot, cultura este în preocuparea oamenilor politici și este protejată de stat, adesea pe baza unor prevederi constituționale, a fortiori, cultura română trebuie să se bucure de același tratament. Suntem o țară săracă, în care bugetul consumatorului obișnuit este firav iar apetitul său achizitiv pe măsură. În
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
de păstrarea identității culturale, de patrimoniul cultural sau de protecția specială de care trebuie să se bucure creatorul de bunuri culturale și creațiile sale au o importanță deosebită și, cu siguranță, merită atenția și a publicului larg și a factorului politic. Așa încât, dacă numai puterea legiuitoare poate conferi unor reglementări atât de importante precum acelea referitoare la cultura coerentă și stabilitatea necesare, și dacă forma cea mai adevărată a unor asemenea reglementări este aceea bazată pe prevederi constituționale, rezultă că legiuitorul
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
Cum trebuie să fie ziaristul în România de azi Încă din matrice trebuie să fie sfios. Sau mai bine zis, extrem de sfios. În permanență, Să constituie covorul ubicuu al puterii. Guvernanților, parlamentarilor, partidelor politice, dar mai ales justiției, să le dedice zilnic: ode, imnuri, articole ditirambice etc... Să alerge în pas alert cu chiseaua de dulceață după baronii locali și să îngenuncheze cu evlavie în fața sultanilor județeni. Să nu-i critice, Nici măcar în cele
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14126_a_15451]
-
dejun la pat și să-i țină la dispoziție o anumită oală pe care civilizația water closetului a trimis-o la muzeul familial. Nimic din această atitudine a scriitorului român nu pare să fi fost afectat de schimbările de regim politic, de revoluții, reforme, ocupații străine, războaie sau tranziții. Azi ca și ieri, el îl privește pe critic ca pe un umil servitor, gata să-i satisfacă orgoliul și să-i întrețină capriciile. Orice încercare a criticului de a se elibera
Oala de noapte () [Corola-journal/Journalistic/14142_a_15467]
-
inflexibilitate de macara și-un ton ce face glasul câinelui din Baskerville să sune duios. Membră în subcomisia parlamentară pentru cercetarea "groaznicelor fapte" de la CNSAS (adică neobrăzarea unei părți a conducerii de a publica lista securiștilor care au făcut poliție politică), doamna peremistă și-a început atacul în stilul binecunoscut al gazetei de partid cam în felul următor: "gruparea DPP" (Dinescu, Patapievici, Pleșu) e vinovată pentru că a destabilizat țara într-un moment hotărâtor: summit-ul de la Praga. Am avut de câteva
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
sucombe în fața disperării unui tânăr care visa pentru țara lui un destin mai bun decât cel croit de libidoșenia patriotardă în care străluceau și strălucesc tot felul de lepre cu conturi groase — și atunci, și acum. Faimoasa pagină 63 din Politice a scos din minți pe nimeni alții decât "patri-hoții" care, vorba unui ziar, "ar vinde România în cinci minute". Au și făcut-o, strict juridic vorbind, când o parte dintre ei s-au oferit să participe (contra cost, firește!) la
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
vorba de nerecunoașterea meritelor profesionale și apoi marginalizarea unor oameni, evident, de valoare; furtul intelectual, defavorizarea fățișă a rudelor celor emigrați ilegal; corupția sistemului judiciar sau colectivizarea, Canalul, pușcăria). Astfel furia personajelor devine un fenomen anticomunist și piesele sînt, esențializat, politice. Eroii recurg la gesturi disperate (se amenință cu o armă de vînătoare în Serifii, în Casa soarelui răsare eroina se gîndește la sinucidere) și piesele conțin povești de senzație - tocmai aceste inserții care salvează textele de la obișnuitele dezbateri terne ale
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
recurg la gesturi disperate (se amenință cu o armă de vînătoare în Serifii, în Casa soarelui răsare eroina se gîndește la sinucidere) și piesele conțin povești de senzație - tocmai aceste inserții care salvează textele de la obișnuitele dezbateri terne ale teatrului politic pot înclina ușor balanța spre neverosimil. Mai ales combinate cu moda simbolurilor și a ecourilor parabolice din epocă: steaua de șerif a idealurilor adolescenței rămîne (cel puțin la lectură) o simplă stea de tinichea, chiar și în opoziție cu distincția
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
ale agenților în instituții, acasă, la restaurant și în cele mai neașteptate locuri. Magazinele erau goale, legislația era plină de interdicții dar cu bani și relații (eventual, sexuale) se putea obține aproape orice. În cultură se practica o anumită corectitudine politică (realismul socialist). Mediocritățile țineau prelegeri la televiziune, se bucurau de notorietate și respect în societate, precum profesorul doctor Sami Avădanei, ironizat de autor: "Figura lui era unanim cunoscută (și respectată) datorită prezenței sale insistente la emisiunile culturale ale televiziunii, ori
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
așa că era nevoie de un exemplu pentru restabilirea disciplinei multinaționale" (p. 187). Romanul lui Virgil Duda este un proiect îndrăzneț și original. El propune rescrierea unor pagini controversate din istoria noastră recentă, din perspectiva unor martori pasivi (în fața marilor decizii politice), dar foarte ancorați în existența de zi cu zi: șase femei de vârste diferite, toate aflate într-o oarecare legătură cu mediul artistic. Mărturia existenței lor cotidiene este elocventă pentru că singurul lor scop în viață este supraviețuirea în cadrul sistemului. Ele
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
care poate să învingă orice teroare? - Nu mi-am pus această bizară problemă. - Dacă ați compara viața de acum cu aceea dintre cele două războaie, ambele în libertate, care ar fi totuși diferența dintre ele? - Uriașă! O prăpastie gigantă! Viața politică de atunci era palpitantă și democratică sută la sută; mergeam la Parlament fiind șef de cabinet în departamentul ministrului de Interne Vaida Voievod și asistam la aspre, veritabile dueluri politice. Ministrul era un boier ardelean rafinat, cu mult umor; eu
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
fi totuși diferența dintre ele? - Uriașă! O prăpastie gigantă! Viața politică de atunci era palpitantă și democratică sută la sută; mergeam la Parlament fiind șef de cabinet în departamentul ministrului de Interne Vaida Voievod și asistam la aspre, veritabile dueluri politice. Ministrul era un boier ardelean rafinat, cu mult umor; eu scriam poezii avangardiste și, cu toate că am fost "pârât" la el de un ziarist, nu am fost dat afară. Dar nu de asta spun că atunci erau cu adevărat oameni politici
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
politice. Ministrul era un boier ardelean rafinat, cu mult umor; eu scriam poezii avangardiste și, cu toate că am fost "pârât" la el de un ziarist, nu am fost dat afară. Dar nu de asta spun că atunci erau cu adevărat oameni politici. Intervențiile lui Iorga, ale lui Iunian, Argetoianu, Stere ori ale doctorului Lupu erau scânteietoare, formidabile. - Credeți că răul care a măcinat România în secolul trecut o să dispară? - Deocamdată, nu cred. - Nu întrezăriți nici o speranță? - Cum o vrea Dumnezeu și vecinii
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
bunăvoință; a fost epoca de aur a României. Pe urmă - degringolada...Care, într-un vârtej de bune intenții, continuă! Avem totuși speranța că nu va fi încă și mai rău, avem credință în Dumnezeu care uneori face chiar și minuni politice, istorice, literare și miracole pe care le trăim poate fără să știm. - Ați trăit un astfel de miracol? - În fond, toată viața-i un miracol: un infinit ceasornic - uneori deșteptător... Avem nevoie însă și de mai buni meșteri ceasornicari.
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
Domnule Ciorănescu, aș vrea să vă întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică comunistă, însă după război am fost prevenit la Paris să mă întorc în țară. Aveam doi copii minori la București. Vă închipuiți în ce situație mă
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
întreb: se spune că sunteți un scriitor din exil. Ați putea prezenta etapele acestui exil? Cum ați devenit scriitor din exil? Al.C.: Exilul a fost pentru mine obligatoriu. Nu din punct de vedere politic, deoarece niciodată n-am făcut politică. Bineînțeles, cu atât mai puțin am făcut politică comunistă, însă după război am fost prevenit la Paris să mă întorc în țară. Aveam doi copii minori la București. Vă închipuiți în ce situație mă aflam. Iar în România au început
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
PSD-ului, președintele Iliescu n-are nevoie să se uite în permanență în jurul său ca să vadă cine îl urmează. De aceea, d-sa are avantajul de a-și putea alege colaboratorii apropiați pe motive de fidelitate personală, nu de friptură politică. De la FSN încoace, dl Iliescu a tot nășit politic persoane care au devenit personalități ale României. Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu - ca foști premieri - Adrian Năstase, Teodor Meleșcanu - ca foști miniștri de Externe - nu mai lungesc lista, deși dacă
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
uite în permanență în jurul său ca să vadă cine îl urmează. De aceea, d-sa are avantajul de a-și putea alege colaboratorii apropiați pe motive de fidelitate personală, nu de friptură politică. De la FSN încoace, dl Iliescu a tot nășit politic persoane care au devenit personalități ale României. Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu - ca foști premieri - Adrian Năstase, Teodor Meleșcanu - ca foști miniștri de Externe - nu mai lungesc lista, deși dacă ne gîndim la începuturile politice ale lui Traian Băsescu
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
Iliescu a tot nășit politic persoane care au devenit personalități ale României. Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu - ca foști premieri - Adrian Năstase, Teodor Meleșcanu - ca foști miniștri de Externe - nu mai lungesc lista, deși dacă ne gîndim la începuturile politice ale lui Traian Băsescu tot la Ion Iliescu ajungem. Toți aceștia au fost inventați de patriarhul de la Cotroceni, încît se explică atitudinea paternalistă de toate felurile pe care dl Iliescu o are față de pupilii săi politici. Pe vremuri, mai năvalnic
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
ne gîndim la începuturile politice ale lui Traian Băsescu tot la Ion Iliescu ajungem. Toți aceștia au fost inventați de patriarhul de la Cotroceni, încît se explică atitudinea paternalistă de toate felurile pe care dl Iliescu o are față de pupilii săi politici. Pe vremuri, mai năvalnic, fostul și actualul președinte vorbea pe șleau despre nerecunoștința unuia sau a altuia. Acum, ajuns la vîrsta înțelepciunii, dl Iliescu nu mai ia măsuri radicale împotriva apropiaților nerecunoscători, dar e limpede că îl privește pe dl
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
70, tăiați-le stipendiile grase pentru gazetele sau cărțile ilizibile și vedeți ce rămâne. Sigur că apelul la prinderea cu arcanul a intelectualilor are o evidentă miză. A. Năstase știe că nu se poate merge la nesfârșit cu reciclarea scârnei politice secretată de mintea pitică a lui Ceaușescu. El vrea noi intelectuali în partid. Dar să nu ne facem iluzii; nu orice fel de intelectuali. Până una-alta, a început să-i caute prin școlile generale, unde se vorbește de organizații
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
autori români, și nici măcar din cursurile universitare ale Universității Naționale de Muzică din București, inegale ca valoare a semnatarilor și doar rareori aduse la zi. Această "aducere la zi" ar trebui să cuprindă, pe de o parte, purificarea de falsificările politice, obligatoriu prezente în cărți scrise înainte de 1989 iar, pe de alta, modificarea esențială a metodologiei, ca o consecință necesară a spiritului contemporan și a vastei bibliografii de specialitate din Europa sau S.U.A. Dar acest tip de monografie informativă sau de
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
ar putea ridica în cap societatea civilă, două carteluri sindicale și partidele de opoziție. Oricum, Cronicarul remarcă faptul că presa centrală e în majoritatea ei covîrșitoare împotriva raportului Predescu și împotriva manevrei prin care foștii securiști care au făcut poliție politică se străduiesc să nu li se afle numele. l Vrînd probabil să copieze filmul Stăpînul inelelor realizat de Warner Bros, un universitar ieșean a spart codurile care protejează filmul. FBI-ul a intrat în acțiune, luînd legătura cu Universitatea din
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
vandabilă, eventual cu o finalitate educativă? Iată o întrebare la care nu este ușor de răspuns și care nu privește strict România (nici măcar, exclusiv, țările din fostul spațiu comunist). Este o întrebare care privește milenara cultură europeană supusă asaltului corectitudinii politice (de ce nu, și corectitudinii culturale) nord-americane. Un veritabil semnal de alarmă asupra unor aspecte nocive pentru viitorul spiritual al omenirii, cuprinse în noua paradigmă culturală postmodernă este volumul lui Ovidiu Hurduzeu, Sclavii fericiți. Stabilit de mai bine de un deceniu
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
Caragiale", cartea reface prin informațiile extrase din patru cotidiene, două de la Iași, "Telegraful român" și "Evenimentul", două de la București, "Conservatorul" și "Dimineața", "imaginea extrem de controversată, în conștiința contemporanilor", a lui I. L. Caragiale. Sărbătorit oficial, elogiat hiperbolic, atacat vehement, în funcție de orientarea politică a gazetei, la rândul său dependentă de balansul ideologic pus în joc de însuși Caragiale: de la debut până în 1877, liberal, de la sfârșitul anului 1877, înregimentat la conservatorii junimiști, din septembrie 1895, îmbrățișând ideile partidului radical conservator, condus de G. Panu
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]