KorAP: Find »[drukola/base=populism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...60 >

1,495 matches

Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768

exemplu, Fujimori în Peru sau coaliția FPÖ/BZÖ în Austria), până la conflicte radicale (de exemplu, Chávez în Venezuela sau VB în Belgia). Pentru înțelegerea acestei variații, în special în contextul sistemelor prezidențiale din America Latină, este important să subliniem faptul că populismul poate lua forme divergente din punct de vedere organizațional în conjuncturi naționale diferite. Astfel, liderii populiști investesc energie în formarea unei organizații de masă solide numai atunci când reformele pe care aceștia intenționează să le pună în aplicare întâmpină o rezistență

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
organizații de masă solide numai atunci când reformele pe care aceștia intenționează să le pună în aplicare întâmpină o rezistență acerbă din partea establishmentului, de vreme ce în aceste situații pot efectiv să mobilizeze masele pentru a aplica reformele în discuție (Roberts, 2006). Implicit, populismul nu intenționează întotdeauna să se descotorosească de tot establishmentul. În antiteză, populiștii aflați la putere și cei din opoziție încearcă să mențină relații de cooperare cu segmente ale establishmentului care le sunt mai apropiate din punct de vedere ideologic (sau

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
de vedere ideologic (sau strategic). Nu este o coincidență faptul că în mai multe țări europene s-au format guverne de coaliție împreună cu populiștii și guverne minoritare tolerate de partide populiste radicale de dreapta (De Lange, 2008). 10.2.4 Populismul și arena internațională Capitolele acestui volum au arătat faptul că relația ambivalentă dintre populism și democrație poate fi studiată și dintr-o perspectivă internațională. Actorii transnaționali și instituțiile supranaționale sunt conștienți de "provocarea populistă". De exemplu, acordurile Uniunii Europene (UE

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
țări europene s-au format guverne de coaliție împreună cu populiștii și guverne minoritare tolerate de partide populiste radicale de dreapta (De Lange, 2008). 10.2.4 Populismul și arena internațională Capitolele acestui volum au arătat faptul că relația ambivalentă dintre populism și democrație poate fi studiată și dintr-o perspectivă internațională. Actorii transnaționali și instituțiile supranaționale sunt conștienți de "provocarea populistă". De exemplu, acordurile Uniunii Europene (UE) și cele ale Organizației Statelor Americane (OAS) conțin o clauză democratică invocată pentru denunțarea

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
este că susținerea democrației este bazată pe ideea lipsei partizanatului. În consecință, implicarea actorilor din afara sistemului în guvernele alese în mod democratic ridică inevitabil suspciuni privitoare la existența unei agende partizane (Carothers, 2010: 69). Cu alte cuvinte, a face față populismului este o sarcină complicată pentru că implică, de regulă, apărarea unui anumit model de democrație, care nu este în mod necesar împărtășit de toți alegătorii din lume. Desigur că acest aspect pune problema bazelor normative și istorice ale însuși conceptului de

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
îi este caracteristică încercarea de a redefini atât democrația, cât și susținerea ei între niște cadre care să manifeste mai multă apreciere pentru "popor" (Legler, Lean și Boniface, 2007: 11). Deși evaluarea unei asemenea tentative este prematură, fără îndoială că populismul contemporan nu doar că schimbă semnificația însuși conceptului de democrație în America Latină, ci aprinde și o dezbatere publică și academică pe tema carențelor măsurilor neoliberale pe care Statele Unite și instituțiile financiare internaționale le-au promovat în America Latină, în ultimele decenii

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
conceptului de democrație în America Latină, ci aprinde și o dezbatere publică și academică pe tema carențelor măsurilor neoliberale pe care Statele Unite și instituțiile financiare internaționale le-au promovat în America Latină, în ultimele decenii. 10.3 Direcții viitoare de cercetare a populismului și a democrației Cu toate că acesta este primul volum care studiază relația dintre populism și democrație într-o manieră transregională, care a respectat un cadru teoretic integrat și a dus la noi constatări semnificative, mai este mult de lucru. În acest

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
pe tema carențelor măsurilor neoliberale pe care Statele Unite și instituțiile financiare internaționale le-au promovat în America Latină, în ultimele decenii. 10.3 Direcții viitoare de cercetare a populismului și a democrației Cu toate că acesta este primul volum care studiază relația dintre populism și democrație într-o manieră transregională, care a respectat un cadru teoretic integrat și a dus la noi constatări semnificative, mai este mult de lucru. În acest ultim subcapitol sugerăm câteva direcții noi de studiu, despre care credem că sunt

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
cadru teoretic integrat și a dus la noi constatări semnificative, mai este mult de lucru. În acest ultim subcapitol sugerăm câteva direcții noi de studiu, despre care credem că sunt relevante în special pentru o mai bună înțelegere a naturii populismului, în general și a relației complexe dintre populism și democrație, în particular. În primul rând, există un subiect pe care l-au atins mai multe capitole din acest volum, dar doar câteva l-au studiat chiar în detaliu: răspândirea populismului

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
constatări semnificative, mai este mult de lucru. În acest ultim subcapitol sugerăm câteva direcții noi de studiu, despre care credem că sunt relevante în special pentru o mai bună înțelegere a naturii populismului, în general și a relației complexe dintre populism și democrație, în particular. În primul rând, există un subiect pe care l-au atins mai multe capitole din acest volum, dar doar câteva l-au studiat chiar în detaliu: răspândirea populismului. Cu alte cuvinte, în ce mod și în

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
populismului, în general și a relației complexe dintre populism și democrație, în particular. În primul rând, există un subiect pe care l-au atins mai multe capitole din acest volum, dar doar câteva l-au studiat chiar în detaliu: răspândirea populismului. Cu alte cuvinte, în ce mod și în ce circumstanțe se poate răspândi populismul de la o societate la alta? Nu e o coincidență faptul că specialiștii în politica Americii Latine au identificat existența diferitelor "valuri de populism", cum a fost

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
primul rând, există un subiect pe care l-au atins mai multe capitole din acest volum, dar doar câteva l-au studiat chiar în detaliu: răspândirea populismului. Cu alte cuvinte, în ce mod și în ce circumstanțe se poate răspândi populismul de la o societate la alta? Nu e o coincidență faptul că specialiștii în politica Americii Latine au identificat existența diferitelor "valuri de populism", cum a fost cel al ascensiunii liderilor neopopuliști, în anii 1990, și cel al apariției foțelor populiste

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
în detaliu: răspândirea populismului. Cu alte cuvinte, în ce mod și în ce circumstanțe se poate răspândi populismul de la o societate la alta? Nu e o coincidență faptul că specialiștii în politica Americii Latine au identificat existența diferitelor "valuri de populism", cum a fost cel al ascensiunii liderilor neopopuliști, în anii 1990, și cel al apariției foțelor populiste radicale de stânga, în primul deceniu al noului mileniu (Friedenberg, 2007; Gratius, 2007). În mod similar, ascensiunea în Europa a partidelor populiste radicale

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
în Europa a partidelor populiste radicale de dreapta a fost descrisă ca un "val" (de exemplu, Von Byme 1988) sau ca un fenomen "contegios" (de exemplu, Rydgren, 2005). După cum sugerează și aceste exemple, avem motive întemeiate să credem că apariția populismului într-o țară are parțial legătură cu dezvoltarea unor fenomene similare în țările învecinate. Aceasta ar însemna că populismul, ca și democrația, este afectat de contextul regional și internațional. Cu toate că nu este în intenția noastră să dezvoltăm aici o explicație

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
sau ca un fenomen "contegios" (de exemplu, Rydgren, 2005). După cum sugerează și aceste exemple, avem motive întemeiate să credem că apariția populismului într-o țară are parțial legătură cu dezvoltarea unor fenomene similare în țările învecinate. Aceasta ar însemna că populismul, ca și democrația, este afectat de contextul regional și internațional. Cu toate că nu este în intenția noastră să dezvoltăm aici o explicație detaliată în privința răspândirii populismului, merită să amintim un posibil punct de plecare pentru studii ulterioare. Respectând terminologia lui Simmons

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
are parțial legătură cu dezvoltarea unor fenomene similare în țările învecinate. Aceasta ar însemna că populismul, ca și democrația, este afectat de contextul regional și internațional. Cu toate că nu este în intenția noastră să dezvoltăm aici o explicație detaliată în privința răspândirii populismului, merită să amintim un posibil punct de plecare pentru studii ulterioare. Respectând terminologia lui Simmons și a colaboratorilor săi (2008) există cel puțin trei mecanisme care pot influența (re)apariția populismului: competiția, învățarea și emulația. Mecanismul competiției a ieșit indirect

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
noastră să dezvoltăm aici o explicație detaliată în privința răspândirii populismului, merită să amintim un posibil punct de plecare pentru studii ulterioare. Respectând terminologia lui Simmons și a colaboratorilor săi (2008) există cel puțin trei mecanisme care pot influența (re)apariția populismului: competiția, învățarea și emulația. Mecanismul competiției a ieșit indirect la iveală în diferite capitole ale cărții, acolo unde s-a arătat că apariția forțelor populiste a reprezentat o provocare pentru partidele tradiționale, care, în anumite condiții, sunt tentate să copieze

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
O a doua direcție de cercetare se referă la relația dintre tipul de organizare promovat de forțele populiste și modelul de democrație pe care aceștia doresc (la care aspiră) să îl creeze. Mare parte din literatura despre America Latină presupune că populismul include lipsa unor organizații puternice de partid și accentuarea comunicării directe dintre lider și adepți (de exemplu, Weyland, 2001, 1996; Roberts, 1995). În același timp, specialiștii nord-americani consideră că mobilizarea oamenilor de rând este o trăsătură esențială a populismului (de

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
că populismul include lipsa unor organizații puternice de partid și accentuarea comunicării directe dintre lider și adepți (de exemplu, Weyland, 2001, 1996; Roberts, 1995). În același timp, specialiștii nord-americani consideră că mobilizarea oamenilor de rând este o trăsătură esențială a populismului (de exemplu, Formisano, 2007). În cele din urmă, populismul european presupune existența atât a patidelor care gravitează puternic în jurul unei personalități (de exemplu, Forza Italia sau List Pim Fortuyn), cât și unele dintre cele mai bine organizate partide în țările

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
și accentuarea comunicării directe dintre lider și adepți (de exemplu, Weyland, 2001, 1996; Roberts, 1995). În același timp, specialiștii nord-americani consideră că mobilizarea oamenilor de rând este o trăsătură esențială a populismului (de exemplu, Formisano, 2007). În cele din urmă, populismul european presupune existența atât a patidelor care gravitează puternic în jurul unei personalități (de exemplu, Forza Italia sau List Pim Fortuyn), cât și unele dintre cele mai bine organizate partide în țările de origine (de exemplu, Interesul Flamand, Mișcarea pentru o

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
sau Partidul Elvețian al Poporului). Avantajul întrebuințării definiției noastre, cu trimiteri minimale la o ideologie sau alta este acela că ne permite să o folosim pentru analize transregionale și, de asemenea, să studiem efectul organizării de partid asupra relației dintre populism și democrație. Populiștii neorganizați dăunează, într-adevăr, mai mult democrației, așa cum susțin Levitsky și loxton în această carte, sau partidele populiste având un grad mai mare de instituționalizare sunt cele care constituie o amenințare mai mare? În plus, relația dintre

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
exemplu, Spania în Europa și Chile în America Latină sunt excepții importante). În același timp, este o exagerare să spunem că toate forțele populiste sunt în conflict cu crearea și menținerea cadrelor instituționale (Hawkins, 2010a: 169-75). Astfel, studiile ulterioare privitoare la populism și la democrație ar trebui să acorde mai multă atenție tipului de organizare promovat de liderii populiști și impactul pe care acestea le au cu adevărat asupra calității democrației. Cu toate că populismul tinde să genereze un soi de politică de tip

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
instituționale (Hawkins, 2010a: 169-75). Astfel, studiile ulterioare privitoare la populism și la democrație ar trebui să acorde mai multă atenție tipului de organizare promovat de liderii populiști și impactul pe care acestea le au cu adevărat asupra calității democrației. Cu toate că populismul tinde să genereze un soi de politică de tip "Macho", s-a scris puțin pe tema relației dintre populism și gen. Aceasta este o treia direcție de cercetare. În fond, avem motive întemeiate să credem că manifestări ale populismului având

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
atenție tipului de organizare promovat de liderii populiști și impactul pe care acestea le au cu adevărat asupra calității democrației. Cu toate că populismul tinde să genereze un soi de politică de tip "Macho", s-a scris puțin pe tema relației dintre populism și gen. Aceasta este o treia direcție de cercetare. În fond, avem motive întemeiate să credem că manifestări ale populismului având un anumit specific regional sau istoric dezvoltă abordări diferite față de gen. Într-adevăr, recentul volum publicat de Kampwirth (2011

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
Cu toate că populismul tinde să genereze un soi de politică de tip "Macho", s-a scris puțin pe tema relației dintre populism și gen. Aceasta este o treia direcție de cercetare. În fond, avem motive întemeiate să credem că manifestări ale populismului având un anumit specific regional sau istoric dezvoltă abordări diferite față de gen. Într-adevăr, recentul volum publicat de Kampwirth (2011) arată că în America Latină au existat o varietate de proiecte populiste care apărau diferite modele de masculinitate sau de feminitate

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]