4,009 matches
-
la ultimu’ rând, la o epavă din aia de popă, rându’ meu rămânea singur, Îl duceam pe al lui până-n față și trebuia să mă duc să-mi iau rându’ iar, și tot așa toată ziua... Eu ieșeam cu două porții. Pe noi ăștia de eram mai tineri ne băteau ăia de ne Înnebuneau că nu facem norma... Da’ ce să facă bătrânii, domne? Mai ales când am mers la soia la săpat... Era nasol de tot, a fost Îngrozitor pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
caraliu’. Brigadierul nu muncea, dar era mai liber, era omul lor, și umbla de la groapă la groapă, de la deținut la deținut, și se ducea la raport cu caralii. Și după aia te pomeneai că ședeai la coadă să-ți aștepți porția de bătaie până la 12 noaptea... și la 5 dimineața se dădea deșteptarea. Erai și bătut, și neodihnit, vai de capu’ tău, și nevinovat de cele mai multe ori. Dintre gardieni sau comandanți de cine vă mai amintiți? Comandantul ăla de la Luciu-Giurgeni, de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am ținut noi... Seara și dimineața se deschidea ușa zăvorâtă și să făcea apelu’. Să numărau deținuții. El, care era bolnav, stătea Întins În pat... Și noi n-am declarat că e mort, să-i mai mâncăm două zile mâncarea, porția lui... Vă dați seama ce Înfometați eram? Ne dădea câte-o săptămână arpacaș: dimineața, la prânz și seara. Câte-o săptămână fasole. Câte-o săptămână, cartofi. Așa (râde - n.n.). La-nceput, vă rog, să mă credeți, când ne-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
avut parte și de tratamente mai dure la Jilava? Daaa, pă urmă au Început și-n Jilava programu’ lor de bătăi. Te iritau, te ațâțau ca să zâci ceva, ca să aibă motiv să te bată. Am luat și În Jilava o porție de 25 de bastoane că, tot așa, am sărit Între unii care se băteau... Era unu’ Înalt și unu’ mic... Să să ia la bătaie: „Bă, voi sunteți nebuni?”. Și ăla Înaltu’ a bătut În ușă, a chemat gardianu’ și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
coșmaruri în care patul de fier de deasupra mea se va prăbuși peste mine. Singurul lucru ce m-a șocat a fost „festinul” în care ni s-au servit păsări mici, cântătoare, în farfurie! Am refuzat să mănânc, cerând o porție simplă de orez, mândră ca un samurai. Și acest „festin” mi se arătase în visul de la Stockholm. Beuvry e ca un oraș mic sau un sat pierdut într-un orizont plin de melancolia nordului. Mi-a plăcut că dragul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în întunericul urât mirositor. Nemulțumiți erau doar bătrânii, dar și aceștia s-au consolat atunci când au început a descoperi secrete urmărindu-i 25 pe cei care intrau sau ieșeau din bloc, cât timp era întrerupt curentul. Iarna primeam căldură cu porția, dimineața și seara. Uneori, zile în șir caloriferele rămâneau înghețate pentru a face economie. Nimeni nu dădea vreo explicație. Se știa că îndrăzneala de a pune întrebări putea fi urmată de sancțiuni nebănuite. Vara betonul se încălzea și era o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
bine în această mică și amuzantă neascultare. N-a trecut nici o jumătate de oră și telefonul a început să sune neîntrerupt. Nu răspundem la telefon, a spus hotărâtă primărița. După câteva minute Aro-ul de la Consiliul Unic a oprit în fața porții. Instructorul a coborât și a început să bată în ușă. Noi râdeam cu mâinile la gură. A bătut ce a bătut, iar apoi a plecat. Odată mașina plecată, primărița a spus râzând: Uneori trebuie să faci așa cum fac și ei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
plecată, primărița a spus râzând: Uneori trebuie să faci așa cum fac și ei. Ia să mai punem un lemn pe foc! Se pare că nu a fost o idee prea bună. La doar câteva minute, mașina era din nou în fața porții. De data aceasta instructorul era de-a dreptul furios. Bătea cu picioarele în ușa subțire. Văzuse fumul ieșind pe coș, de după copacii unde oprise mașina pentru a ține sub observație casa. În cele din urmă a coborât din mașină și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
dintre lucrurile care nu se învățau la școlile la care erai trimis de către partid, dar fără de care era greu sau aproape imposibil să te descurci. REFUZAT SĂ INTRE ÎN P.C.R. A doua zi dimineață, când am ajuns la primărie, în fața porții mă aștepta părintele Serafim Domnescu din satul Ghiduleasa. Cu ce treabă pe la primărie, părinte, l-am întrebat cu respect și am urcat grăbită scările. Nu mergeam la biserică, deoarece primisem în școală o educație ateist-comunistă, din care Dumnezeu lipsea cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se redeșteptaseră din pricina Încordării și a efortului depus În aventura nocturnă. Osteneala luptei și a celor ce mai urmaseră se prăvăliseră acum peste el. Se Îndreptă spre ziduri, sperând să poată trece fără greutăți. La scurt timp, opri căruța În dreptul porții „Paradisului”, domeniul monnei Lagia. Vechea vilă romană, cândva În câmp deschis, fusese aproape ajunsă din urmă de noile edificii. Masa roșiatică a celui de-al treilea brâu de ziduri, a cărei construcție Înainta Într-un ritm frenetic, era de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
În spate și o porni din nou către abație. Pe drum Întâlnise câteva chipuri cunoscute, dar o ținuse drept Înainte, privind țintă În față și ferindu-se să răspundă la saluturi. Ajunse la biserică În timp ce clopotul abației vestea vecernia. Dinaintea porții secundare, după ce se asigură Încă o dată că nimeni nu Îi urmărise mișcările, intră cu Încărcătura. Înăuntru era pustiu. Profită ca să acționeze iute comanda ce dădea acces spre criptă și coborî În subteran. Își aminti unde fusese lăsat opaițul. Îl aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
numirile în ministeriu a d-lor de Bulow, fost secretariu de stat, și Hoffmann, fost prezident al cancelariei imperiale. Provinzial - Correspo [n]denz scrie, la sfârșitul unui articol sumar asupra schimbărei din Turcia, cumcă guvernele care se hotărâseră a face Porții propuneri identice, prin această din urmă schimbare se văd în poziție de a amâna comunicarea propunerilor. Țelurile însă pe care puterile le-au avut în videre cu ocazia conferențelor vor rămânea aceleași și sub împrejurări schimbate; asupra căilor de a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cele Întâi ordine urgente ca să deie relații asupra intențiilor noilor stăpânitori (în 1 iunie) ei erau mai toți de acord, întrebau {EminescuOpIX 121} în mod confidențial ce intenții are guvernul turcesc, spre a sonda dacă e consult de a aplica Porții renumitele propuneri. Răspunsul Porții nu prea era încurajator. Ea promise a-și îndrepta starea ei și că va da libertăți tuturor supușilor ei fără deosebire de confesie. A ușura pe creștini fără a lăsa să participe la aceste avantagie și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
granițele Serbiei și împresurînd țara toată ca cu un inel de fier, {EminescuOpIX 123} principele s-au văzut silit de a-și înarma poporul pentru a-l liniști, dar că n-ar avea nici cea mai mică intenție dușmănească împotriva Porții, căci Serbia își dă sama de împrejurarea că, puterea ei răsare din integritatea Imperiului otoman. Spre stabilirea bunelor relațiuni, Serbia va trimete un agent special la Constantinopole, a căruia numire i se va notifica Porții prin agentul diplomatic al Serbiei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai mică intenție dușmănească împotriva Porții, căci Serbia își dă sama de împrejurarea că, puterea ei răsare din integritatea Imperiului otoman. Spre stabilirea bunelor relațiuni, Serbia va trimete un agent special la Constantinopole, a căruia numire i se va notifica Porții prin agentul diplomatic al Serbiei. Nu este adevărat că tribunalele și școlile ar fi fost închise, după cum anunțase o telegramă din Berlin. [4 iunie 1876] TURCIA ["SULTANUL AU CERUT... Sultanul au cerut de la marele vizir ca să i se propuie proiectul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se va cununa pentru totdeauna. Întrebată fiind ce voiește să zică cu aceste cuvinte, ea-i declară cumcă i-a dat vin otrăvit și că ea singură a băut asemenea din acel vin. Spițerul alergă repede acasă, dar căzu înaintea porții și strigând după ajutor, fu pus de către calfele sale în pat, care-i și deteră, un antidot încît până acuma încă trăiește. Fata însă a murit chiar în acea sară de efectele otrăvii. Ea zace întinsă în bolta mortuară a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numi prințul Milan vicerege al Bosniei păstrându - se deplina suveranitate a sultanului) ar fi fost primită de Poartă. De-aceea la 17/29 iunie deja {EminescuOpIX 132} au plecat din Belgrad ultimatul Serbiei, iar în 17/29 au fost prezentat Porții de cătră agentul diplomatic Magazinovici. Acest ultimat are forma unei scrisori a prințului cătră Poartă. Prin el se cere în ton cam provocant ca administrația Bosniei și a Serbiei vechi să i se cedeze Serbiei. Pentru realizarea acestei cereri se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lăuda rezerva prințului Nicolae de Montenegru, aceasta a răspuns abia după opt zile, adică la 20 iunie (2 iulie), mulțămind Porței că recunoaște ținuta sa leală dar declarând că blocarea Muntenegrului de trupe turcești îl silește să ieie armele împrotiva Porții, prin urmare războiul a fost declarat. Scena mișcătoare a plecării la război a fost descrisă în n-rul trecut și s-au spus că armia a plecat spre Podgorița. La acest punct a avut loc în 21 iunie (3 iulie) cea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
accentuarea neutralității statului nostru nu poate merge până la cererea Deltei Dunărene. În urma acestei alarme a organelor cancelarului austriac și a celui germanic, au urmat dezmințiri a căror izvor poate să fie Bucureștiul. Acestea se mărginesc a spune că comunicările făcute Porții în mod confidențial din partea agentului românesc nu au deloc cuprinsul care li se substituie; că aceste propuneri n-au fost făcute nici prin memoriu nici prin memorand, că nu privesc ștergerea tributului, ci cer numai stabilirea unui modus vivendi mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ci numai specialiști care ar lua afacerea asupra - li spre cercetare. [12 septembrie 1876] ["DIN SORGINȚI AUTORIZATE... Din sorginți autorizate se vestește în sfârșit că toate puterile garante s-au învoit asupra propunerilor de pace pe cari le vor face Porții. Baza acestor propuneri este un program format de cabinetul englez și până acuma s-a și făcut pașii necesari pentru ca Poarta să declare adeziunea sa la acele propuneri. Pe de altă parte sultanul, silit de ținuta poporului englez și convins
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ÎN SARA SOSIREI... În sara sosirei la Cotroceni, M. Sa Domnitorul a binevoit a primi în audiență pe D. General Ioan Ghica, agentul sau diplomatic acreditat la Înalta Poartă. D. agent i-a comunicat M. Sale plăcuta știre, că remițând Porții felicitările pentru suirea pe tron a sultanului Abdul Hamid a fost primit în modul cel mai prevenitor. Totodată la audiența de congediare ministrul turcesc de externe i-a mulțămit pentru ținuta binevoitoare a României în rezbelul turco - sârb și cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
face următoarea descriere: Funcționarii din vilaieturile Aleppo și Damasc se servesc de orice nedreptățire și arbitrarietate și comit toate vexațiunile posibile față cu poporul. Cu fiecare poștă primim plângeri în contra funcționarilor și un număr mare de suplici s-au dat Porții tot asupra acestui obiect. Înalta Poartă să ni permită a o întreba dacă aceste plângeri a unei populații întregi se consideră, sau se pun ad acta. Sigur este că această stare de lucruri produce o nemulțămire deosebită și o mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
armistițiu de șase săptămâni și că după încheierea acestuia ambasadorii puterilor în Constantinopole se vor întruni în conferență, la care Turcia nu va lua parte, și vor stabili condițiile de pace și bazele autonomiei provinciale. Aceste condiții se vor comunica Porții în mod oficial. [22 octombrie 1876] DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ÎN N-RUL TRECUT AM ARĂTAT... "] În n-rul trecut am arătat însemnătatea luptelor sângeroase de la Dgiunis, iar din descrierea noastră se vedea că urmarea luării acestui loc întărit de cătră
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
comisii de control în adevăr neatârnate. Nerămîind dar nici un teren comun pentru o tratare mai departe, conferința trebuie să se privească ca închisă. Generalul Ignatief vorbi în același senz, declară că propunerile Porții sunt inacceptabile, accentuă responsabilitatea ce cade asupra Porții și esprimă speranța că Turcia nu va întreprinde nimic contra Serbiei sau a Muntenegrului, căci o asemenea eventualitate ar trebui privită ca o provocare de război. După aceste declarări, conferința se dizolvă, pentru că lucrările ei erau terminate. Protocolul de închidere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
credință dezvoltă autoritățile turcești, reproducem după "Romînul", care-n această cestiune e cu deosebire bine informat, următoarele detalii. Vezi infra, p. 709. [27 februarie 1877] ["LUNI ÎN 21 FEV [RUAR ] DELEGAȚII... Luni în 21 FEV [RUAR ] delegații Muntenegrului au adresat Porții cererile lor, cari sunt următoarele: 1. Cesiunea districtelor Zubci și Gațco, precum și a unor părți din districtele Colașin, Lipnic, Piva, șarațco, Fecera până la Maitraveț, Cucci, Vasoievici; apoi Moracea, Line, Zeta, Gilone, până în lacul Scutari, Zabliac, Spuț, întăriturile de pe malul drept
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]