60,135 matches
-
al bunăstării de tip occidental, este extrem de frecvent în comunicarea curentă (și apare chiar în refrenul glumeț al unui cântec: ,, termopane"). Într-un articol recent din Dilema veche (nr. 137, 8.09.2006), intitulat ,Capitala europeană a termopanelor", Mircea Vasilescu pornește de la datele evidente ("Azi-dimineață, Google mi-a Ťdatť 856.000 de rezultate cînd am căutat cuvîntul Ťtermopanť și 265.000 de rezultate pentru forma de plural") pentru a prevesti, în mod comic-hiperbolic, că "peste ani, nu se va mai vorbi
Termopane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10016_a_11341]
-
căci aproape toți erau necunoscuți pe atunci și pe deasupra cei mai mulți dintre ei erau poeți iar publicul cetitor nu avea gustul format pentru poezii. Gîndul însă că prin activitatea mea aveam să contribui la promovarea unor talente reale încurajînd mișcarea literară pornită din Ardeal de revistele Abecedar, Pagini literare, Gînd românesc, într-o epocă în care statul se dezinteresa de soarta scriitorilor tineri, m-a făcut să iau asupră-mi toate riscurile. În doi ani, 1938-1940, am editat o colecție de poezii
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
a tipologiei stilistice ca model de formulare, practicare și asumare, o identificăm în imaginea evolutivă a creației lui Arnold Schönberg (1784-1951) și Igor Stravinski (1882-1971). Opțiunea pentru aceste două modele (considerate reprezentative sau privilegiate), în detrimentul altor imagini conceptuale este realizată pornind de la câteva considerente nelipsite, în opinia noastră, de o anumită importanță care le impune ca modele referențiale în noul context social-politic-artistic al începutului de secol XX. (1) În cel mai general sens posibil, creația celor doi compozitori pornește de la un
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
este realizată pornind de la câteva considerente nelipsite, în opinia noastră, de o anumită importanță care le impune ca modele referențiale în noul context social-politic-artistic al începutului de secol XX. (1) În cel mai general sens posibil, creația celor doi compozitori pornește de la un context definibil ca intersecție a mai multor tendințe de reformulare a dominantelor valorice (nașterea psihanalizei freudiene, reconsiderarea legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian în filosofie, hegemonia marxismului în reformularea imaginii interacțiunii sociale, teoria evoluționistă darwiniană sau
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
creîndu-se o potențialitate realizată în parte prin operații nedeterminate. Sunetele propriu-zise sunt generate prin sinteză aditivă, o metodă costisitoare, dar care permite un control absolut, dublat, în cazul meu, de intervenția hazardului. Mai trebuie să subliniez faptul că producerea sunetelor, pornind de la o ecuație, n-are nimic de-a face cu conținutul muzicii. în mod analog, o vioară poate fi folosită și într-o suită de Bach, și într-o piesă de Cage, și într-o melodie populară. Sinteza sunetelor la
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
numele ei îi dă o identitate culturală de care nu mai poate scăpa. O identitate apăsînd ca un stigmat prestigios și ca o fatalitate frumoasă. Și chiar dacă nimeni nu-i va interzice vreodată să traducă în continuare, restricția aceasta, una pornită dintr-o zgîrcenie a amintirii noastre selective, planează deja asupra ei. Nu mi-am putut explica niciodată de ce unii oameni sînt poligloți, în vreme ce alții nu pot îngăima decît cel mult în propria limbă. Îmi amintesc cum, cerîndu-i Gretei Tartler să
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
legată de cultura pentru copii, din aceeași perioadă cu Salonul de la Montreuil, și anume expoziția dedicată lui Walt Disney, găzduită la Grand Palais de pe Champs Elysées, ceea ce arată deja importanța acordată artistului american. Cînd, după trei zile de Salon, am pornit curajoasă, sîmbătă după-amiaza pe marele bulevard parizian ca să văd expoziția ,A fost odată ? Walt Disney", mă gîndeam că voi regăsi aici un numeros public de vîrstă mică și că nu va fi ușor. Spre surprinderea mea, la acea ora predomina
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
mai găsește locul Ťunul din cele mai frumoase județe ale Românieiť, ci România însăși privită din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept. Acea Românie luminoasă, liber-pansistă (Titu Maiorescu se declara și el adeptul noii orientări!), pornită pe calea progresului și bucurându-se de cadrul favorabil pe care îl asigură un sistem constituțional de guvernare. Acea Românie necunoscută îndeajuns nici în zilele noastre sub chipul său real, altul decât l-a acreditat o tradiție partizană, uitucă, de
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
ce nu mai apucă să semnaleze satisfăcător realul, lăsîndu-i imaginea în fază de eboșă, de neînchegare: Și pajiștile/ somnoroase/ și te invită parcă la visare/ în ecuația subtilă/ dintre pămînt și cerul palid// simți punctul dureros/ ca o enigmă -/ aici pornește ordinea/ din lucruri// aici apusurile pier în lume/ ca o deschidere ce te desparte/ de eul tău/ lipsit de seve -/ doar o petală ce se agită/ în necunoaștere și frică" (Punct). Așadar o stare a "tînjirii", disoluției, a despărțirilor de
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
două importante antologii: Folclor din Basarabia și o altă antologie de Colinde, pentru investigarea căruia am beneficiat de aprobarea conducerii Uniunii, respectiv a președintelui - Adrian Iorgulescu - și a vicepreședintelui - Ulpiu Vlad și de răbdarea tinerei bibliotecare, Elena Apostol. Viitorul etnomuzicolog pornește de la nivelul când cercetarea creației populare se încadra în faza denumită folcloristică, limitându-se la investigarea de suprafață, fără a sonda profunzimile și multiplele semnificații psihologice, sociale și etnice ale creației populare. Pe măsură ce această aprofundare se făcea simțită - el însuși
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
N. - Sufletul românesc în muzica populară românească; în: Muzica, București, An II, nr. 4 - 5, februarie - martie 1920, pp. 136 - 137; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești,, vol. V..., pp. 346 - 351; footnote> . În anul 1926 Breazul pornește campania pentru întemeierea unei instituții specializate pentru culegerea și studierea cântecului popular românesc, cu un studiu pertinent și deschizător de drum spre etnomuzicologie: „Strângerea cântecelor populare și studiul științific al melosului nostru, din punct de vedere formal, tonal, ritmic, polifonic
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Români în viitor”<footnote Breazul, G(eorge) - Societatea Compozitorilor Român; în: Universul literar, București, An XLII, nr. 10, 7 martie 1926, pp. 1 - 2; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 194- 195; footnote> . Cercetătorul pornește de la constatarea penuriei culegerilor de melodii populare, evidențiind faptul că puținele culegeri „pe care le avem nu le putem utiliza ca material sigur, cules obiectiv din realitatea melosului popular”, deoarece „atât amatorii, cât și compozitorii care au întreprins asemenea activitate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din 1963<footnote Moser, Hans Joachim - George Breazul; în: Musik Lexicon, Hamburg, 1963, p. 33. footnote> . După aprecierile unuia dintre cei mai avizați specialiști în istoria muzicii românești, cartea La bicentenarul lui Mozart este o „probă de erudiție, în care, pornind de la o melodie atribuită lui Dimitrie Cantemir, realizează o incursiune fascinantă în lumea muzicii baroce și clasice”, autorului aparținându-i descoperirea lui Daniel Speer<footnote Cosma, Octavian Lazăr - George Breazul - dimensiunile și prioritățile muzicologice; în: Muzica, București, An XXXII, nr.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
unei conferințe susținute la Cercul Analelor Române, din 10 ianuarie 1932<footnote Breazul, George - Muzica în timpul Renașterii; în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. IV..., pp. 365 - 375; footnote> și urmată de Începuturile operei<footnote Idem, pp. 376 - 385; footnote> , pornind de la Camerata fiorentina, reprezentată de opera Dafne de Jacopo Peri, ajungând la Monteverdi, cu Orfeu și Încoronarea Popeei - studiu bazat pe o vastă bibliografie de specialitate, cuprinzând lucrări în limbile amintite. Marii dirijori europeni care au fost prezenți pe scenele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
domeniului epocii, din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis și public invidia pentru școala românească, posesoare a unui sistem educațional elogiat unanim. Așa cum remarca unul dintre iluștrii recenzenți europeni ai manualului pentru clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din țara noastră și din învățământul european. Reformele propuse în 1920 de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din țara noastră și din învățământul european. Reformele propuse în 1920 de profesorul aflat atunci la Târgoviște, pornesc de la critica severă a sistemului de îndrumare a învățământului muzical din țara noastră, prin „funcționari absolut lipsiți de pregătire de specialitate”, dublată de „completa lipsă de cultură în țara noastră”, îndeosebi a celor care decid destinele culturii<footnote Georgescu Breazu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
dascăl, Kiriac - autorul celebrei devize „cântece românești pentru școala românească” și cel care a adaptat la realitățile culturale românești cealaltă deviză „soarta muzicii românești în școală se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește concepția lor pedagogică. Spiru Haret formulase chiar la începutul secolului trecut dezideratul conform căruia muzica ar trebui să-i învețe pe copii să cânte acele cântece care le îmbogățesc viața sufletească și care au „puterea de a-i mișca” - așa cum
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
se pronunță formulele de descântece, exorcismele etc”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen ...., p. 193 footnote> . „La acest fond, la aceste elemente, autentice și deosebitoare, ale firii muzicale a copilului român, trebuie să ne întoarcem privirea și de aici trebuie să pornim opera de educație muzicală; să destupăm izvoarele înfundate de erorile trecutului, să legăm firul rupt al tradiției de viață muzicală românească și să redăm copilului înviorarea sufletească specifică, pe care o dovedește în trăirea muzicii lui și a neamului din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
succese. Iar acum, eliberat de acest ritm, nu mai există nimic care să-mi ascundă monotonia și singurătatea. Au dispărut cei care umblau cândva pe pământ, bucurându-se de lumina soarelui, adormind chiar și îngrijorați. Toți așteptau ceva de la viață, pornind să cucerească lumea, chiar și cei care, obosiți de viață sau sătui de ea, tânjeau după vechile lor așteptări și dorințe. Cei care au copii și nepoți, își mai zise bătrânul, iau parte la așteptările acestora și o iau din
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
nepoți, își mai zise bătrânul, iau parte la așteptările acestora și o iau din nou de la început, odată cu ei. Acestora, bucuria de viață a tinerilor le aduce un pic de soare în recea lor existență. Deși, își mai zise, să pornești chiar tu în necunoscut e cu totul altceva. Nu fuseseră oare tocmai speranțele cea mai bună parte a celor care trecuseră prin lume cândva? Astfel par a sta lucrurile din perspectiva înghețatei bătrâneți; odată cu ea sosește uneori și rațiunea la
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
Mda, ce voiam să zic...?" În timp ce Dumnezeu căzuse pe gânduri, omul nostru plecă, necăjit. Până la urmă a sfârșit rău. Găsi niște săraci din India sau Burma care mai aveau de dat câteva fărâme de speranță; le uscă și le congelă, pornind cu ele pe străzi asemeni comis-voiajorilor despre care se credea că ar fi dispărut acum o sută cincizeci de ani. ,Speranță, speranță frumoasă și verde!", striga de zor cu voce cârâitoare, ,speranță congelată, proaspătă pe termen nelimitat, menține în formă
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
petrece deja de multă vreme. Personal organizez, la Botoșani, unde îmi fac zilele praf, în ianuarie și iunie, întîlniri cu publicul interesat de poezie, miza fiind, ce-i drept, Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu" sau Concursul Național de Poezie "Porni Luceafărul...", întîlniri la care sala teatrului este plină. Și pot să spun că mulți au aflat numai așa că au existat sau există în România poeți ca Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Mircea Ivănescu, Angela Marinescu, Ilie Constantin
Scriitorii, între anatemî și vip by Gelu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/10086_a_11411]
-
puțin un strat complet dedicat ei. În ceea ce privește nr. 1, capul mafiei îți spune din prima miza luptei lui: vrea ca mediul să fie un produs al lui, și nu vice versa. Surprinzător, ambele personaje principale moștenesc vrînd-nevrînd această luptă, deși pornesc de la nivele diferite de forță. Ambii depind, în acest sens, de anihilarea celuilalt. În nr. 2, lupta contra mediului e una futilă, ceea ce nu înseamnă că nu ai de-a face cu o analiză extrem de subtilă a puterii. Toate cele
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
reținut că nicio morală nu admite bunăstarea dobândită fraudulos. Și cum cele mai multe dintre fantasticele averi își justifică și ultimul bănuț, cu excepția primului milion, opinia publică este înclinată să-i considere hoți pe cei mai mulți dintre miliardari, inclusiv pe cel care a pornit de la comercializarea unicei agrafe de care dispunea. - "Bogătașii sunt ființe deosebite de noi", îi spunea Scott Fitzgerald lui Hemingway." - "Desigur, i-a replicat acesta, au bani!" Se pare că acea Justiție ce condamnă la cinci ani de pușcărie baba care
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
Schnittke, donc, moissonne, récolte et attache ensemble leș musiques qui'il a fauchées", John Rea, Postmodernité "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1, 1997, p. 57. footnote>. Un posibil portret-robot al muzicii postmoderne îl putem asambla pornind, spre exemplu, de la cunoscută lista a compozitorului și muzicologului american Jonathan D. Kramer, unde sunt enumerate 14 calități ale muzicii care își asumă într-un mod organic ideologia postmodernă. În opinia lui, muzica postmodernă: (1) nu este o simplă repudiere
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]