12,006 matches
-
lui și mai ales că fiecare metru pătrat din el este plin de istorie și de cultură. Între Vaslui și Iași timp de aproape o oră nu puteai vedea decât sărăcia pământului sărăturos, plin de ciulini printre tulpinile firave de porumb sau floarea soarelui, nerecoltate încă. Dealungul terasamentului de cale ferată, pe partea stângă de mers se înșiruiau zeci de copaci, plopi și sălcii în care aninau ciorchine de vâsc. Până atunci eram convins că această plantă parazită se dezvoltă numai
CU TOAMNA BRAŢ LA BRAŢ. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384423_a_385752]
-
unor pacienți, fie ale unor medici. Jefuirea unei bănci e treabă de amatori. Adevărații profesioniști înființează una (int). • Când toți cunosc totul, nimeni nu știe nimic. Dacă vrei copii deștepți, nu-ți lua nevastă proastă (Nae Cernăianu). • La ei crește porumbul ca stâlpii de telegraf. Poate chiar mai rar! • Se întâmplă lucruri și în afara televizoarelor noastre... • Unii sunt folosiți ca prosop, alții ca șervețel de unică folosință. • Hoțul (încă) neprins nu-i considerat mai cinstit, ci mai inteligent. Când un țânțar
HOŢUL NEPRINS & ADEVĂRATA VALOARE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384465_a_385794]
-
și se părea că adoarme, chiar dacă trupul fierbinte al Dianei îl ispitea atât de mult. Atâta doar că, foarte curând, imaginea soției sale, păstrată sub pleoapele strânse cu disperare, a fost înlocuită de aceleași frânturi fugitive ale unor lanuri de porumb, câini trăgând puternic de lesă, fotografii și hârtii ce-l asaltaseră pe drumul spre spital... "Nu, nu se poate! Nici nu mai țin minte dacă tânăra aceea a decedat ori este în viață. Avea urme de mușcături în genul celor
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
țărani din brigada sa, anii 70' au fost poate cei mai bogați ani ai românilor în socialism ori, cum se obișnuia a se spune, sub conducere comunistă. - Bă fraților, ia amintiți-vă voi cum era la început... Cât grâu și porumb luam la o zi de muncă, bă? O nimica toată, recunoașteți? Ei bine, după 10-12 de ani, vedeți bă că luăm de 10 ori mai mult? Avem pâinea asigurată... Trăim bine, asta e! Hai noroc! - Auzi bă Vasile, dacă tu
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
facă un sistem de irigații întins. Mai mult de trei sferturi din suprafața agricolă a CAP-ului era irigată și creștea grâul mare, cu bob dezvoltat, plin și greu, de soi vechi, obișnuit cu pământul și clima din zonă. Iar porumbul se înălța viguros și repede, ca o pădure neagră de verde ce era și nu găseai un cocean fără patru-cinci știuleți pe el. La fel de bine mergea și floarea soarelui și sfecla de zahăr. Drept urmare, veniturile colectiviștilor au crescut vizibil. Rezultatele
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
agonisească bine de tot. Adevărat este, pe de altă parte, că se fura mult. Aproape că nu era membru al cooperativei agricole, bărbat ori femeie, care să se întoarcă acasă de la câmp cu traista goală. Că erau câțiva știuleți de porumb ori câteva pălării de floarea soarelui, niște sfeclă aruncată la capul locului din timp și ascunsă sub frunze ca să fie înghesuită seara pe fundul căruței sau în traista ce purtase până la prânz mâncarea, că erau niște roșii și ardei ori
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
animăluț în bătătură ori câteva păsări cărora le dădeau ca hrană totul, țipând la ele, mai mult în gând: "Luați și băgați în voi, că de pe pământul meu pe care nu-l mai am este adunată și asta!" Își fierbeau porumbi acasă, pe furiș, să nu știe vecinii care, la rândul lor, făceau același lucru și dădeau copiilor roșiile și ardeii având de grijă să-i dăscălească, să-i învețe să nu cumva să spună la cineva ce au mâncat. Varza
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
îl privea cu milă când povestea și-i spuse uimit: --Ce porci, măi omule, că baba Maria de la casa aia, merge în două bastoane și are doar vreo cinci-șase găini. I-am dat eu acum o lună câteva coșuri de porumb, ca să aibă cu ce le hrăni. Nici pomeneală de porc. Mototolea rămase cu gura căscată și îngăimă moale: --Poate, vecinii ei... --Fii serios! N-are nimeni de vânzare porci pe la noi! Că noi...cu livezile, pășuni... Porumb, foarte puțin. Cumpărăm
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
câteva coșuri de porumb, ca să aibă cu ce le hrăni. Nici pomeneală de porc. Mototolea rămase cu gura căscată și îngăimă moale: --Poate, vecinii ei... --Fii serios! N-are nimeni de vânzare porci pe la noi! Că noi...cu livezile, pășuni... Porumb, foarte puțin. Cumpărăm de la câmpie, de prin părțile voastre. Am auzit eu pe unul, acu’ două zile că vrea să-și vândă porcul. Dar, nemernicul , cerea 50 de mii pe kilu’ în viu. Iar a rămas Mototolea cu gura căscată
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
de pe baltă au venit în pelerinaj să-l vadă. Se mai prinsese somn aici, de 40 kilograme, dar la plase, de către pescarii care administrau balta. Acum am văzut eu primul pește, cât un om de mare. Somnul nu trage la porumb, însă noi credeam că s-a repezit după vreun cărășel, sau babușcă prinsă în cârlig și așa l-a înțepat pescarul norocos. După acest eveniment, m-am retras la uneltele mele și am schimbat nada în cârlige. Era deja ora
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382318_a_383647]
-
Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului Număr nori sufocați de lumină. Stau și număr bile de plumb, Și-mpletită-n soarele strâmb, Număr cuvinte-n surdina. Nu sunt un om dospit din porumb, Nu sunt nici voci ce suspina; Aduc un vers cu scriere-aldină, Spre-a fi colorat și scălâmb. Nu am folosit nici stele ce pier, Nu am folosit nici albastru: Am desenat un soare stingher, Am colorat orizontul de fier, Orbit
PORTRET IV de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382359_a_383688]
-
prin muncă”, perioadă ce nu este valabilă azi nici în pușcării, sau dacă este, are caracter speculativ ... pentru reducerea pedepsei. Și aci scriitorul creează imagini vii. Parcă-i vezi pe sărmanii elevi prin ”crăpătul de căldură”, fie prășind sau copăind porumbii, fie la adunat prune, strâns fân sau mânuni de spice după combinele care erau nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu se poate mai frumos, scene de la prașila porumbului, dar și
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
sau copăind porumbii, fie la adunat prune, strâns fân sau mânuni de spice după combinele care erau nereglate și „băteau„ pe jumătate grâul ... sau ... la alte munci. Nelu Părăianu descrie aici, cum nu se poate mai frumos, scene de la prașila porumbului, dar și de la scăldatul în apa Șasei, apa copilăriei noastre, unde un coleg de-al lui, consătean de-al nostru, s-a înecat. Scriitorul trăiește o adevărată dramă, pentru simplul fapt că a spus unui coleg să meargă la scăldat
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
cum trece-ți, stoluri,stoluri, V-a prigonit pustiul și cu iarna grea, Vieții plătind tribut, prin înspumate valuri. Eu v-așteptam ca să-mi aduceți, Un buchețel din florile de primăvară, Cu macii roșii, brațele să-mi umpleți, Mătasea de porumb, să-mi mângâie obrazul iară. Și mai voiam un colțișor din țara mea, Să-i simt mireasma, să-i sărut pământul, Însă cuprind cu ochii minții, tot ce este ea, Dulceața pâinii, căldura mamei și alintul. Și voi deschide fereastra
VOI PĂSĂRI CĂLĂTOARE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382431_a_383760]
-
înspre Brad, care cu var coboară furtunos, iar sub var sunt puști ascunse, ca să nu mai deie greș, ei se duc mai jos de munte, pân la Deva, înspre șes moții împânzesc tot drumul, până la margini de păduri , se culege porumbul, și viile-s de cules, Iancu își adună moții, moții lui niște panduri, au trecut demult de Brad, și spre Deva-i drumul lor vor să prindă toți ciocoii, ce pun biruri pe țărani, de la drum prin țarini multe, ei
COBOARĂ IANCU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382455_a_383784]
-
pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, simbol al bogăției unei case „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, pițărăii, merg să colinde pe la casele oamenilor vestind Nașterea Domului. „Colinde, colinde / E vremea colindelor.“ (Mihai Eminescu) Ioan Cîrdu în poezia „La tăiatu' porcului“ vorbește despre un obicei de la sat
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
ai casa-n rânduială, / Bucace bune pră masă / Petrecerea fain să iasă, / Goșcii ce-n prag o să-ți vină / S-aibă parce dă ogină,“ ne spune Petru Peța în poezia „Rugă în Banat“. Despre tradiția țăranului bănățean de a recolta porumbul după ce cade bruma vorbește poeta Ana Caia în poezia „La cules de cucurudz“ „Dă vo tri nopț șî giumace, / Cage brumă pă răzoare / [...] / Neamurili șî veșinii / Să adună-n ortășie, / Împrumută cotăriță / Loitre mari pun la coșie.“, iar despre culesul
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
amestec din lut și pleavă și la urmă date cu var alb amestecat cu puțină sineală , însă mai târziu când au avut bani, părinții au dărâmat-o și au construit una din teracotă în care ardeau ciocănei de la știuleții de porumb sau lemne. În polatră aveam o firidă în peretele exterior, ca un dulăpior unde lăsam cănile pentru băut apă, sau farfuriile folosite zilnic și ulcica în care țineam tacâmurile. Încă nu se introdusese apă curentă în comună, lucru întâmplat vreo
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
viață intensă am încercat a o cunoaște: multe restaurante, depozite transformate în berării, magazine cu modernități și altele cu antichități. Una din atracțiile forte o reprezintă Bourbon, băutură făcută în distileriile locale - obținută prin distilarea cerealelor care conțin minimum 51% porumb. Primii producători au fost scoțienii și irlandezii care au venit în această zonă pe la 1700. O alta este Kentucky Derby, o cunoscută cursă de cai care se desfășoară în prima sâmbătă din Mai. Louisville poate fi socotit de asemenea un
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
de șosete cu patru ace subțiri, pentu el. E toamnă. S-au retras în camera din spate , cameră de toată ziua , cu pat și păcel, masă, lădoi lângă sobă și , după ușă , un frigider mic, adus de copii. Au cules porumbul, au adunat prunele coapte, mustoase, au terminat cu cartofii pe care i-au pus în bordeiul zidit de el în panta grădinii, acolo țin și morcovii în nisip, napi și sfeclă, puține anul ăsta , strugurii, viță nobilă, destui , au dat
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
găsit leacul, mă gândeam. Picioarele lui obosite au străbătut prin zăpezi, viscole, noroi și arșițe câmpurile din toată vatra satului nostru. Mâinile lui puternice sunt aspre încă. Dar ce muncește aici, oare? Tot nu se odihnește? Că pe-acasă despoia porumb, împletea coșuri de nuiele, prepara mezeluri, ca nimeni altul, de Ignat și cosea cojoace cu blăniță, pentru cucoane, ori cu nasturi de os, pentru domni. M-am uitat în ochii lui mari, de culoarea mării. Mă vedeam pe mine! Doar
TAINA VIEŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383556_a_384885]
-
Emil îi răspunse fluierând. Acea noapte de vară îl încântă pe Ionuț, mai ales bolta cerească și calea lactee pe care putea să o admire, apoi mireasma câmpului în noaptea de vară, era august câmpurile erau pline de lanuri de porumb, floarea soarelui în depărtare la orizont se vedea satul cel mai apropiat luminat fiind pe alocuri de electricitate, rămase cu privirile ațintite în zare spre sat gândind: În octombrie pe cinsprezece voi fi liber să mă duc acasă să îmi
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
muncă, de fapt a fost singura zi din toată perioada mea la regiment în care am făcut și altceva în afară de sectoare, instrucție și săpat tranșee pentru obuzier în acele seri reci de toamnă. Într-o curte erau grămezi mari de porumb ne așezăm mai mulți soldați pe langă fiecare grămadă și sortam știuleții de porumb cei mai mari într-o parte cei mai mici în alta, apoi îi căram cu panerele în hambare diferite. Eram destul de trist îndeplineam mecanic acea muncă
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
care am făcut și altceva în afară de sectoare, instrucție și săpat tranșee pentru obuzier în acele seri reci de toamnă. Într-o curte erau grămezi mari de porumb ne așezăm mai mulți soldați pe langă fiecare grămadă și sortam știuleții de porumb cei mai mari într-o parte cei mai mici în alta, apoi îi căram cu panerele în hambare diferite. Eram destul de trist îndeplineam mecanic acea muncă adâncit în mine însumi mai toți soldații ce erau la muncă erau recruți, unii
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
că sunt unii ce suferă mai mult ca mine în armată tuturor într-un fel sau altul ne este greu îmi spuneam și continuăm să lucrez cu capul în jos prins în gândurile mele. Îmi plăcea să ridic panerul cu porumb pe umăr și să merg cu pași vioi pentru al goli la hambar acest exercițiu mă ajută să înving acea stare apăsătoare ce o aveam. Deodată în timp ce eram cu capul în jos lângă grămadă de porumb am auzit un hohot
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]