2,303 matches
-
pe organizarea proprie, numărul de membri, politicile elaborate, finanțele utilizate. În fine, cel de-al treilea nivel implică analizarea atitudinilor partidelor românești față de diverse conponente ale vieții sociale și politice, fiind urmărită dimensiunea electorală a fiecărui partid parlamentar din România postcomunistă. Practic, volumul testează în cadrul românesc veridicitatea constatării lui Anthony Downs din 1957 conform căreia partidele formulează politici pentru a câștiga alegeri în loc să căștige alegeri pentru a formula politici. Cartea aduce trei elemente de noutate și originalitate în literatura de specialitate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pentru a câștiga alegeri în loc să căștige alegeri pentru a formula politici. Cartea aduce trei elemente de noutate și originalitate în literatura de specialitate în limba română. În primul rând, este prima analiză detaliată a evoluției partidelor de-a lungul perioadei postcomuniste. Aceasta vine să completeze puține studii care au atins marginal subiectul, reprezentând și o alternativă academică la interpretărie jurnalistice ale acestei dinamici. În al doilea rând reunește perspective sistematice, cu un cadru formal analitic și analize calitative și cantitative aplicate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidelor în ultimele două decenii în România. Köln 13 august 2011 Rezumatele capitolelor ANTON CARPINSCHI Partidocrația și deficitul ideologic. S-ar putea și altfel? Întrebările pe care se clădește acest capitol sunt următoarele: cum am putea depăși astăzi, în România postcomunistă, maniera preponderent descriptiv-constatativ-repetitivă de a vorbi despre politică, partide, ideologii, oameni politici? S-ar putea și altfel? Ar fi posibilă o gândire-acțiune eco-sistemică, comprehensivă și terapeutică? Plecând de aici, sunt avansate două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu scopul de a evalua în ce măsură putem vorbi de o instituționalizare ideologică la nivelul sistemului de partide sau cel puțin de instituționalizarea unor familii ideologice în raport cu electoratul român. ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației: Evoluția extremei drepte în România postcomunistă Acest capitol își propune să analizeze evoluția extremei drepte în perioada postcomunistă sub auspiciile unei creșteri a popularității mișcărilor de dreapta în Europa. Vom încerca să depistăm cauzele menținerii ei în spațiul politic autohton, concentrându-ne asupra Partidului România Mare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la nivelul sistemului de partide sau cel puțin de instituționalizarea unor familii ideologice în raport cu electoratul român. ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației: Evoluția extremei drepte în România postcomunistă Acest capitol își propune să analizeze evoluția extremei drepte în perioada postcomunistă sub auspiciile unei creșteri a popularității mișcărilor de dreapta în Europa. Vom încerca să depistăm cauzele menținerii ei în spațiul politic autohton, concentrându-ne asupra Partidului România Mare, Partidului Noua Generație și mișcării Noua Dreaptă. Pornind de la constatări cu caracter
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
potențial pericol, evoluțiile externe sau deteriorarea stării politice din interior o pot propulsa într-o poziție relevantă din punct de vedere politic, având ca punct de plecare prezența sa stabilă în arena politică românească. IRINA IONESCU Politicile publice în România postcomunistă: Au partidele vreo relevanță? Acest capitol analizează rolul jucat de partidele românești în crearea politicilor publice, în perioada 1990-2004, pornind de la un tablou al legislației adoptate de Parlament. Întrebarea la care își propune să răspundă este: în ce măsură analiza producției legislative
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice. Acestea determină mai curând ritmul adoptării legislației sau atenția acordată diverselor politici sectoriale în anumite momente, influența exercitată asupra conținutului propriu-zis al politicilor fiind relativ difuză, dificil de pus în evidență. BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă Capitolul de față își propune, într-o perspectivă longitudinală, surprinderea modului în care s-a structurat, în postcomunism, Parlamentul României. Pornind de la caracteristicile socio-demografice ale parlamentarilor români, radiografiind activitatea parlamentară raportată la grupurile parlamentare și măsurată prin numărul de inițiative
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin numărul de inițiative legislative, întrebări și interpelări, moțiuni, declarații politice sau luări de cuvânt, capitolul de față pornește de la premisa că studiul elitelor politice este un pas spre înțelegerea mai amplă a felului în care se reconfigurează societatea românească postcomunistă. Analiza datelor a prilejuit câteva concluzii interesante. Deși nu putem surprinde un pattern comun al grupurilor parlamentare cu privire la activitatea lor, totuși, există câteva specificități. Unele sunt mai "longevive" decât altele, cu membrii care fac parte din mai multe legislaturi. Dacă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
disproporționat cele mai bune poziții. Subreprezentarea cronică a femeilor în politica românească este valabilă și în cazul colegiilor necompetitive: doar în unul din nouă cazuri beneficiarul a fost o candidată. BIANCA GABRIELA ȘOMLEA Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă: Minciuna și corupția politică Capitolul abordează problematica minciunii și a corupției politice. Analiza oferă o perspectivă longitudinală asupra situației politice din România, luând în considerare fiecare partid politic important după momentul 1989 și până în 2011. Utilizând ca metoda de investigare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
discurs alepartidelor politice, în ideea dezvoltării unor programe care să le îmbunătățească activitatea (political party assistance) și care să le transforme pe acestea în adevărați agenți ai democratizării. SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă Capitolul de față analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare din România postcomunistă în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri evidențiază faptul că partidele românești deviază de la cadrul general conform căruia
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
assistance) și care să le transforme pe acestea în adevărați agenți ai democratizării. SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă Capitolul de față analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare din România postcomunistă în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri evidențiază faptul că partidele românești deviază de la cadrul general conform căruia există o legătură lineară între acesta și perioada de timp parcursă de la schimbarea regimului în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dorinței de a deveni partide de mase până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU ȘI FERNANDO CASAL BERTOA Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă Acest capitol documentează ssstematic evoluția legilor care reglementează finanțarea campaniilor politice în România postcomunistă și de a le raporta la practicile de corupție în care partidele s-au angajat în ultimul deceniu. Analiza noastră de documente dezvăluie o creștere generală
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU ȘI FERNANDO CASAL BERTOA Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă Acest capitol documentează ssstematic evoluția legilor care reglementează finanțarea campaniilor politice în România postcomunistă și de a le raporta la practicile de corupție în care partidele s-au angajat în ultimul deceniu. Analiza noastră de documente dezvăluie o creștere generală a complexității cadrului legal de reglementare a cheltuielilor electorale, având un impact pozitiv, de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electorale înaintea alegerilor; aplicarea la scară largă a practicilor de patronaj pentru recompensarea sponsorilor și activiștilor de partid, precum și determinarea agențiilor de stat să contribuie indirect la finanțarea campaniilor sub pretextul unor workshop-uri inocente. SORIN BOCANCEA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice După căderea comunismului, în spațiul public românesc a apărut o temă nouă: integrarea în structurile euro-atlantice. Nu a existat o unică poziționare a partidelor politice față de ideea europeană sau de obiectivul integrării europene. Pentru a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
perspectiva funcționării democrației locale, partidele regionale apar mai puțin drept amenințări la adresa partidelor mari, consolidate, și a valorilor oficial consacrate, cât resurse democratice importante: ele sunt supape electorale moderate, furnizează soluții alternative și promovează elite politice competente. INTRODUCERE Partidele românești postcomuniste: trăsături și evoluții generale SERGIU GHERGHINA Introducere Importanța partidelor politice pentru democrațiile reprezentative a fost menționată încă din primele decenii ale secolului trecut (Bryce 1921; Schattschneider 1942). Tranziția către democrație este marcată de provocări multiple în planul construirii și menținerii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
funcționalitatea unui sistem de guvernământ (democrația), ci asigură dezvoltarea societăților și consolidarea statelor moderne (Apter 1965). Condiții sine qua non pentru manifestarea pluralismului politic (van Biezen 2003, 1), partidele au devenit în mai puțin de două decenii dominantele vieții politice postcomuniste (Enyedi și Toka 2007). După aproape jumătate de secol de absență a reprezentării la nivel politic și de alegeri fără alternative 1, se reia în România, prin intermediul unei hotărâri de la finele anului 19892, tradiția multipartidismului abandonată odată cu instaurarea dictaturii lui
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
largă de populație) care a generat un mediu instituțional instabil. În fapt, rolul lor s-a manifestat pregnant atât în timpul schimbării efective a regimului, cât și în perioada de interimat imediat următoare până la formarea primului Parlament (urmare a primelor alegeri postcomuniste), a unui guvern și a scrierii primei constituții. Transferul de putere de la forțele comuniste către opoziția acestora și deschiderea contestării în alegeri, început în Polonia și Ungaria în primăvara și vara anului 1989, este caracterizat de existența "meselor rotunde". Aceste
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ofere alternative politice. În acest răstimp, pe lângă promovarea alegerilor libere și corecte ce aveau să urmeze schimbării regimului, partidele asigurau durabilitatea pluralismului politic și legitimarea sistemului democratic (Pridham și Lewis 1996, 5). Mediul instituțional creat la începutul tranziției în spațiul postcomunist era instabil, numeroase conflicte existând între opțiunile instituționale inițiale și adaptarea ulterioară la regulile constituționale ale jocului democratic. Procesul de structurare instituțională nu era unul care poate fi cu rapiditate terminat, dar pașii întreprinși trebuiau construiți pe baze inițiale. În
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Rolul acestora s-a extins și la legitimarea noului sistem de guvernare și la asigurarea traziției către democrație (Pridham și Lewis 1996; Holmes 1997; Agh 1998; van Biezen 2003; Millard 2004). Dată fiind importanța crescută a partidelor în viața politică postcomunistă, nu este surprinzător faptul că cele două au devenit concepte echivalente din punct de vedere funcțional (Enyedi și Toka 2007). Politica fără partide a devenit de neconceput, numărul independenților aleși ca parlamentari fiind foarte mic în întreaga regiune. În pofida acestei
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidelor și funcțiilor pe care le îndeplinesc strict în termini empirici, nu normativi necesită o examinare atentă. Secțiunile ce urmează discută paradoxurile generale ale partidelor românești, descriu dinamica general și câteva trăsături definitorii ale celor mai importante partide din România postcomunistă. Paradoxurile partidelor politice românești În România, datorită componenței, duratei și intensității reduse a discuțiilor de la începutul lui 1990 (două întâlniri în perioada 27 ianuarie 1 februarie) nu au îndeplinit funcțiile de reprezentare și agregare a intereselor în primă fază. În
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidelor apărute pe scena politică românească. Astfel, identificăm trei tipuri de partide succesoare, renăscute (istorice) și nou apărute (pentru tipologie, vezi Kopecký 2001), fiecare dintre acestea cu caracteristici relevante. Povestea de succes a partidelor succesoare românești este unică în regiunea postcomunistă: fiecare guvern din 1990 până în 2009 a avut în componența sa cel puțin un partid successor în pofida numeroaselor alternări la guvernare (Pop-Elecheș 2008, 466). În 1990 și 2008, guvernul a fost alcătuit exclusiv din succesori ai comuniștilor. Partidele istorice au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la douăzeci de ani după schimbarea regimului, în Parlamentul României activează reprezentanții a două partide succesoare, ai unui partid istoric și ai unui partid apărut. Aceste elemente generale indică două situații paradoxale legate de evoluția și performanța partidelor în România postcomunistă. În primul rând, deși partidele au jucat un rol semnificativ în procesul de schimbare a regimului și sunt actorii ce controlează viața politică românească (numărul independenților din legislativ și din funcțiile publice alese primar este foarte redus în cei douăzeci
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
redus în cei douăzeci de ani), încrederea populației în acestea este scăzută. În anul 2004 doar 9% dintre cetățenii români declarau că au încredere în partide (Rose și Munro 2009, 36), acest nivel fiind imediat sub media caracteristică întregii regiuni postcomuniste. În primăvara lui 2008, rezultatele Eurobarometrului indică faptul că nivelul încrederii în partide este situat la 18%, în condițiile în care Parlamentul (22%) și Guvernul (25%) beneficiază de încredere mai mare.5 În pofida faptului că cele din urmă sunt alcătuite
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidelor românești trebuie clarificat ce este un partid politic. Fără a insista asupra istoriei încercărilor de definire a partidelor (pentru detalii, vezi Sartori 1976), următoarea secțiune oferă o definiție operațională conceptului de partid, descrie succint particularitățile formării partidelor în țările postcomuniste și prezintă partidele relevante pentru România. Definirea, particularitățile și selecția partidelor analizate La nivel teoretic și conceptual, definiția minimalistă oferită de Sartori (1976, 57) partidelor, surprinde elementele definitorii ale competitorilor instituționali, indiferent de eticheta pe care o adoptă. Conform politologului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pe care o adoptă. Conform politologului italian, un partid este "orice grup politic ce se prezintă în alegeri și promovează candidați în funcții publice prin intermediul alegerilor".7 Capacitatea acestei definiții de a vedea dincolo de eticheta oficială este relevantă în spațiul postcomunist. Istoria recentă a partidului unic a condus la creionarea unor atitudini civice antipartinice la începutul perioadei de tranziție. Astfel, pe lângă denumirea clasică de "partid", în România au înflorit multiple modalități de definire ale formațiunilor politice înscrise în competițiile electorale românești
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]