4,565 matches
-
adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic. În astfel de organizații, sunt predominant sau chiar
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fost subminate dar, în același timp nu generează (încă!) o psihosociologie a organizării care să reflecte pertinent realitățile sociale ale timpului nostru. CUVINTE-CHEIE: Management științific; birocrație; legitimitate și autoritate; efectul Hawthorne; relații umane; contingență; instituție; analiza costurilor tranzacționale; analiza ecologică; postmodernism LITERATURA RECOMANDATĂ: Pugh, D. S., Hickson, D. J., (1994). Managementul organizațiilor, București: CODECS Vlăsceanu, M. (1999). Organizațiile și cultura organizării. București: Editura Trei. Revista de psihologie organizațională (Din istoria psihologiei organizaționale. Autori și cărți de referință): Volumul I, nr. 1 / 2001
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Conducere moderată Conducere centrată pe grup Argumentul substitutelor conducerii Management științific Birocrație Principiile administrării Legitimitate și autoritate Birocrație Școala relațiilor umane Efectul Hawthorne Comportamentul cooperator Contingență Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori motivaționali intrinseci Feedback Ierarhia trebuințelor Iluminat Instrumentalitate Justețe distributivă Justețe procedurală Microclimat Motivație Nevoi Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Călin Cristea, Ștefan Agopian, „Însemnări din Sodoma”, JL, 1994, 29-32; Carmen Matei Mușat, Realismul fantastic ca „veghe a cărții”, LCF, 1995, 39; Ioana Pârvulescu, Romane de catifea, RL, 1995, 41; Lovinescu, Unde scurte, IV, 135-138; Cosma, Romanul, II, 108-110; Cărtărescu, Postmodernismul, 433-439; Dicț. esențial, 12-15; Ruxandra Ivăncescu, Ștefan Agopian, Brașov, 2000; Iulia Popovici, Un alt Agopian, RL, 2001, 15; Manolescu, Lista, II, 268-274; Popa, Ist. lit., II, 802-804; Negrici, Lit. rom., 348-366; Catrinel Popa, Cronica unui roman îndelung așteptat, RL, 2003
AGOPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285200_a_286529]
-
și D.R. Popescu. Din culegerea de eseuri Teatrul și teatrele se remarcă îndeosebi interesul pentru modalitățile în care avangarda a încercat să reformuleze conceptul de teatralitate pe baza destructurării textului dramatic și a diminuării funcției cuvântului (capitolul Strategii artistice ale postmodernismului) și o micromonografie ce readuce în atenția specialiștilor activitatea omului de teatru Haig Acterian. De o importanță deosebită pentru istoria literară românească sunt edițiile amplu comentate din scrierile lui Ronetti-Roman și Mihail Dragomirescu. SCRIERI: Dimitrie Cantemir, București, 1962; Viziuni și
MACIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287944_a_289273]
-
fi în cele din urmă abandonat purei virtualități ficționale: „Buclele poveștii s-au întrerupt în aer, memoria-i amnezică; tabloul se umple de pete albe”. M. este unul dintre cei mai avizați cercetători români ai segmentului de teorie literară privind postmodernismul și ideologiile tehno-culturale apărute pe suportul fluid al acestuia. Noțiuni pentru studiul textualității virtuale (2002) este o introducere densă în hyper-text. În Videologia (2003) este documentată și chestionată „relația dintre structurile iconice ale prozei postmoderne și posibilele lor modele bio-tehno-
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
15; Vasile, Proza, 165-168; Nicolae Rotund, „În căutarea comunismului pierdut”, TMS, 2002, 1; Cătălin Constantin, Literatură și computer, RL, 2003, 5 ; Lucia Simona Dinescu, Scurtă introducere în hyper-text, OC, 2003, 155 ; Iuliana Alexa, Filosofia SF, RL, 2003, 29; Magda Danciu, Postmodernism vir(tu)al, F, 2003, 10. M.I.
MANOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287988_a_289317]
-
sau iubirea, văzută ca altă cale de acces spre esențe, trecând lumii „transparențele poetului”. Impactul psihologic al strămutării în Israel adâncește și conferă textului poetic noi valențe. Volumele Intermezzo (1992) și Revolta sângelui (1992) o situează în câmpul stilistic al postmodernismului. Autoarea renunță la accentele romantice anterioare în favoarea autoironiei și a distanțării de civilizația ce alienează. Deși mai crede că „fiecare literă are sunet și culoare”, poeta se descoperă ca entitate aberantă în noua ei lume. Restructurarea interioară propune și alte
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
unui topos: nebunia, VR, 1991, 6; Cornel Regman, „Înnebunesc și-mi pare rău”, JL, 1991, 9-12; Sebastian-Vlad Popa, Estetica, CC, 1991, 6-7; Țeposu, Istoria, 51-53; Negoițescu, Scriitori contemporani, 213-216; Regman, Dinspre Cercul Literar, 127-130; Dicț. scriit. rom., II, 561-563; Cărtărescu, Postmodernismul, 376-382; Dicț. analitic., II, 322-323; Bucur, Poeți optzeciști, 103-104, 242-243; Manolescu, Lista, I, 328-338; Popa, Ist. lit., II, 618-619. T.R.
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
1995, 36; Eugen Simion, Vieți în tranziție, personaje în tranziție, L, 1995, 39; Sorin Preda, Gramatica tranziției: Nicolae Iliescu, „Distribuția a fost următoarea”, L, 1996, 6; Valeriu Cristea, „Iată cartea care îmi place”, CC, 1996, 3; Eugen Simion, Despărțirea de postmodernism, L, 1996, 19; Cărtărescu, Postmodernismul, 439-444; Bogdan Popescu, A reciti Addenda, CC, 2001, 12; Cristea-Enache, Concert, 196-199; Popa, Ist. lit., II, 918-919; Gheorghe Cușnarencu, Abatorul personajelor literare, „Magazin”, 2002, 2 mai; D.R. Popescu, „Depășirea interzisă”, „Cronica română”, 2002, 28 mai
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
în tranziție, personaje în tranziție, L, 1995, 39; Sorin Preda, Gramatica tranziției: Nicolae Iliescu, „Distribuția a fost următoarea”, L, 1996, 6; Valeriu Cristea, „Iată cartea care îmi place”, CC, 1996, 3; Eugen Simion, Despărțirea de postmodernism, L, 1996, 19; Cărtărescu, Postmodernismul, 439-444; Bogdan Popescu, A reciti Addenda, CC, 2001, 12; Cristea-Enache, Concert, 196-199; Popa, Ist. lit., II, 918-919; Gheorghe Cușnarencu, Abatorul personajelor literare, „Magazin”, 2002, 2 mai; D.R. Popescu, „Depășirea interzisă”, „Cronica română”, 2002, 28 mai. M.S.
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
metodă interpretativă ce încifrează înțelesul dianoetic al textului în sensuri noetice. Cartea de debut a lui I., Generația lui Neptun (1967), analizează implicațiile teoretice ale mișcării italiene neoavangardiste intitulate Grupul ’63. Eveniment premergător a ceea ce mai târziu se va numi postmodernism, resurecția spiritului avangardist se face pe fondul opoziției manifeste față de avangarda istorică, acuzată de membrii Grupului ’63 de superficialitate și ineficiență. Vechiului avangardism al „generației lui Vulcan” (metafora îi aparține lui Umberto Eco), eșuat în gesturi și atitudini nihiliste și
IONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287580_a_288909]
-
dublă provocare pentru contemporaneitate: în primul rând, prin farmecul lor exploziv ele invită la o lectură dificilă, intelectuală, neconvențională și pasionantă, în al doilea rând, oferă o pradă rară pentru istoria literară, prin amestecul paradoxal de existențialism, simbolism, avangardism și postmodernism, toate acestea convocate la începutul anilor ’40. Repere bibliografice: Alexandru Vona, Emil Ivănescu, „Agora”, 1947; Manu, Eseu, 259-262; Raluca Dună, Dincolo de Rimbaud și Cioran, JL, 2002, 11-12. R.D.
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
în varianta românească la Timișoara în 1996 și în limba greacă la Atena în 1997, este un studiu asupra traseelor pe care se înscriu diferitele forme de suprarealism în literaturile zise periferice, văzute ca fază de tranziție de la modernitate la postmodernism. Volumul El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana (1999), editat în capitala ecuadoriană, reia și aprofundează teme și motive prezentate anterior în Formă și deschidere, completate cu cercetările mai recente ale lui I. asupra romanului fantastic sud-american, vizând cu precădere problemele
IVANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
1881-1943), 1996; I.D. Ștefănescu (1886-1981), 1997. Apropiată acestor preocupări e revista Xenopoliana , inițiată și coordonată de directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“, publicație din care au apărut până acum 14 fascicole, având ca teme structurale: Discurs istoric și integrare (1993); Postmodernism, postcomunism, postistorie (1994); Învăță mântul istoric azi (1995); Elitele: repere, secvențe, controverse (1996); Naționalism, etnicitate, minoritate (1997); Modernizarea în spațiul românesc (1998); Istoria ca discurs demistificator (1998); Comunismul în România: ideologie, întemeieri, dileme (1999); Confesiune, societate, națiune (1999); Istorie și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cînd Îl strîngi, blană pe oaia desenată și alte tipuri de materiale legate de desenul efectiv, care emit diverse sunete). Jean Baudrillard (1929-2007), teoretician al culturii și filozof francez, comentator politic și fotograf, a cărui operă este adesea asociată cu postmodernismul și poststructuralismul. Rebel În California, celebru serial american de televiziune pentru adolescenți. DVD-uri educative, cu filme și muzică instrumentală clasică pentru copiii foarte mici, menite să le dezvolte inteligența, creativitatea și urechea muzicală și să-i ajute să descopere
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
genetice, spre adâncurile inconștientului. Volumele de poezii Peisaje bolnave (1990) și Personaj în grădina uitată (1992; Premiul Uniunii Scriitorilor din România) cultivă o atmosferă generală de morbidețe, de spleen baudelairian întârziat. G. promovează programatic poetica optzecismului și, în genere, a postmodernismului, cu accent pe fragmentarism, pe discursul autoreferențial manierist-baroc. Adoptă postura de înstrăinat, de „bolnav” ce face exerciții de singurătate și pictează „peisaje bolnave”. Colocvialitatea, ironia și aluzia inteligentă la cotidian sunt „mărcile optzeciste”, care se aliază cu narativitatea neolirică, cu
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
basarabeni, CNT, 1992, 28; Traian T. Coșovei, „Când au vrut să mă învețe să compromit cuvintele”, CNT, 1993, 19; Laurențiu Ulici, Un basarabean, RMB, 1993, 15 mai; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 84-95; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 242-243; Cărtărescu, Postmodernismul, 472; Mircea A. Diaconu, Vasile Gârneț sau... Omul de la frontieră, CL, 2002, 12; Marius Chivu, Poemele tragicei istorii, RL, 2003, 10. M.C.
GARNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287169_a_288498]
-
În care să-și fixeze conceptele, instrumentele, „cuvintele”. În ceea ce privește termenul anarhetip, observațiile și Întrebările mele sunt următoarele: dacă Îl păstrezi ca pe un concept de descriere culturală și, mai larg, civilizaționistă, mă Întreb dacă anarhetipul dă seamă doar de particularitățile postmodernismului și dacă nu cumva, În termenii propuși de tine, el nu se potrivește și modernismului? Pe mine nu m-ai convins atunci când descrii cu el doar simptomatologia postmodernismului, și aceasta plecând chiar de la exemplele propuse de tine, de la exemplul, să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mai larg, civilizaționistă, mă Întreb dacă anarhetipul dă seamă doar de particularitățile postmodernismului și dacă nu cumva, În termenii propuși de tine, el nu se potrivește și modernismului? Pe mine nu m-ai convins atunci când descrii cu el doar simptomatologia postmodernismului, și aceasta plecând chiar de la exemplele propuse de tine, de la exemplul, să zicem, preluat de la Godzich, autorul conceptului - foarte interesant - de celeritate. Situația descrisă de acest teoretician mi-a plăcut și mi-a adus În minte o nuvelă a lui
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
toate discursurile și apare cu tot cu anarhia pe care a acumulat-o În acest veac și jumătate de pulverizare a discursurilor și a imaginii despre sine a omului. Corin Braga: Încercând să-ți răspund, m-aș opri Întâi la distincția modernism - postmodernism. Pe schema ei se așază mai bine opoziția Între subiectul monolitic și subiectul pulverizat, pluriidentitar, decât distincția Între arhetip și anarhetip, pe care le văd mai degrabă ca definind două tipuri de artă, prezente În ambele perioade, dar și În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
două procese, starea de statu quo, care este alexandrinismul cultural și care rafinează tot ce s-a făcut. Nu știu dacă nu ne aflăm acum Într-o asemenea fază de descentrare, un pic prelungită și datorită discuțiilor destul de numeroase despre postmodernism. Cred că un asemenea concept, cel de anarhetip, poate sta În picioare dacă este circumscris din punct de vedere ontologic. Să dau un exemplu: toată existența noastră diurnă este o existență stereotipizată și ea se reflectă În structura unei categorii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acest temei inovator În chiar rădăcinile profunde de la care pornește. Sanda Cordoș: Reiau o observație mai veche a mea, ca să rămân oarecum În continuitate cu ce s-a spus. În modernism, spune Corin, există un subiect Încă centrat, În vreme ce În postmodernism avem de-a face cu un subiect multiplu, lipsit de centru. Or, eu cred că În modernism deja, În toată cultura de după 1850, la Rimbaud, la Dostoievski, la Nietzsche, În avangardă, avem deja forme ale subiectului descentrat, ale subiectului multiplu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pronunță teoria Într-un moment de criză, În care deja lumea, eul, subiectul se fărâmițase; eu cred că ei merg În contra curentului, a curentului de gândire dominant. Corin Braga: Te Întrerup puțin. Făceam distincția Între un modernism arhetipal și un postmodernism anarhetipic Într-un sens mai nuanțat. Impresia mea este că procesul spulberării subiectului unic a Început Într-adevăr În modernitate, odată cu Rimbaud, cu Dostoievski și cu toți ceilalți. Această sciziune interioară a Început să fie experimentată, la modul spontan, de către
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nivelul idealului antropologic, cred că modernitatea a rămas mai departe obsedată de modelul omului centrat. Acest model uman constituia un fel de colac de salvare pentru o societate și niște personalități care se simțeau periclitate, amenințate de dezagregare. Ceea ce face postmodernismul este nu să inaugureze acest proces, Început Într-adevăr În modernitate, ci să răstoarne perspectiva asupra idealului antropologic. Spre deosebire de modernitate, lumea actuală pare să fi asumat cu mai multă detașare procesul pulverizării subiectului unic. Ea pare să accepte mult mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]