1,577 matches
-
sînt într-o continuă schimbare, devenind din ce în ce mai complexe, necesitînd noi procese de explorare și analiză pentru a le trasa traiectoriile 40. Pentru ca discursul despre postmodern să aibă vreun conținut cognitiv, se impun anumite distincții, iar familia de cuvinte a termenului "postmodernist" trebuia întrucîtva diferențiată de cea a cuvîntului "modern". În textele anterioare, am făcut diferența între modernitate și postmodernitate, ele fiind două epoci istorice diferite; între modernism și postmodernism, ele fiind două stiluri culturale și estetice diferite; între teoria modernă și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exemple de "postmodernism", ca parte a noii configurații culturale care respingea trăsăturile modernismului clasic. Termenul de postmodern a căpătat pentru prima dată largă circulație în domeniul arhitecturii. Mai mulți teoreticieni și arhitecți au pus în contrast noile forme de arhitectură postmodernistă care respingeau clădirile sterile de oțel și sticlă care erau asociate cu funcționalitatea modernistă a lui Mies van der Rohe și cu stilul internațional care promova aceleași forme arhitecturale pretutindeni. Bazîndu-se pe studiul lui Robert Venturi, Învățînd de la Las Vegas
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Articularea unor diferențe între modernism și postmodernism în literatură, cinematografie, dans, teatru și în alte arte s-a dovedit însă mai dificilă. Suprapunerile și continuitățile apar aici mai evident și este dificil să se identifice trăsături ale artei și literaturii postmoderniste care să nu fi fost anticipate de formele moderniste. Totuși, deși aici nu există o fisură sau o ruptură evidentă, ca în domeniul arhitecturii, anumiți teoreticieni ca Jameson (1991) și Hutcheon (1989) au descris constelații culturale care manifestă suficiente trăsături
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernă, sau de o singură definiție a postmodernității ca epocă istorică, sau a postmodernismului în arte. Aceste discursuri sînt ele însele contestate, intrînd în conflict cu opiniile unor teoreticieni care încearcă să-și impună propriile definiții ale conceptului. Așadar, discursul postmodernist este un construct cultural și teoretic, nu un obiect sau o stare de fapt. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de fenomene intrinsece "postmoderniste" care să poată fi descrise de teoreticieni. Aceste concepte sînt generate sub formă de constructe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu opiniile unor teoreticieni care încearcă să-și impună propriile definiții ale conceptului. Așadar, discursul postmodernist este un construct cultural și teoretic, nu un obiect sau o stare de fapt. Cu alte cuvinte, nu se poate vorbi de fenomene intrinsece "postmoderniste" care să poată fi descrise de teoreticieni. Aceste concepte sînt generate sub formă de constructe teoretice utilizate pentru a interpreta o familie de fenomene, artefacte sau practici. Ca urmare, discursul postmodernist își produce propriile obiecte, fie sub forma unei epoci
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
alte cuvinte, nu se poate vorbi de fenomene intrinsece "postmoderniste" care să poată fi descrise de teoreticieni. Aceste concepte sînt generate sub formă de constructe teoretice utilizate pentru a interpreta o familie de fenomene, artefacte sau practici. Ca urmare, discursul postmodernist își produce propriile obiecte, fie sub forma unei epoci istorice a postmodernității, fie ca postmodernism în artă. Există, firește, fenomene sociale și istorice concrete, de la care teoreticienii derivă concepte precum cel de postmodernitate, dar și practici, artefacte și artiști din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de concepte legate de "postmodern" este formată din simple constructe abstracte destinate să realizeze anumite sarcini interpretative sau explicatorii, nefiind, în nici un caz, termeni transparenți care să reflecte, pur și simplu, starea de lucruri existentă 43. Așadar, cînd abordăm discursul postmodernist, operăm la nivelul teoriei și discursului, nivel la care se impun anumite clarificări și distincții (în afara cazului în care termenul este pur și simplu folosit ca o formă fără fond, ca în discursurile teoretice și jurnalistice citate mai sus). Așa cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
contemporane ca fiind "postmoderne" (ibid., 10). Nu există nici o argumentație, iar un termen extrem de complex și de contestat este astfel luat ca sinonim pentru societatea contemporană. În mod asemănător, Aronowitz (1993) are un capitol pe tema "Studiilor culturale în America postmodernistă" (167 ff), fără să definească termenul ori să facă vreo argumentație. 39 Aproape toți cei care folosesc termenul "postmodern" dețin definiții diferite. 40 În anii din urmă, am încercat să cartografiem vicisitudinile postmodernității și să scot la iveală sensurile reale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
televiziune și de filmele hollywoodiene conservatoare. Spectacolul de televiziune Beavis și Butthead, apărut în 1993-1994, permite o critică de diagnoză asupra condiției precare a tinerei generații într-o perioadă de recesiune. Beavis și Butt-Head sau nu există viitor pentru tineretul postmodernist Personajele de desen animat Beavis și Butthead stau într-o casă sărăcăcioasă cea mai mare parte a zilei, uitîndu-se la televizor, în special la videoclipurile muzicale, pe care le apreciază în termenii "mișto" sau "nașpa". Cînd ies din casă, o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
X și Martin Luther King și să decidă pentru el însuși ce înseamnă pentru negri, în epoca modernă, "să faci ce se cuvine". În analiza ce urmează, voi pune problema dacă Do the Right Thing este un film modernist sau postmodernist atît ca stil cît și ca politică și dacă Lee îi acordă, în filmul său, cîștig de cauză lui Malcolm X ori lui Martin Luther King. Dar mai întîi vreau să pun problema strategiei culturale a DRT. Strategia culturală din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
numai problemele urbane și de a nu fi oferit și soluții, iar această poziție pare întru totul rezonabilă. L-am putea totuși critica pe Lee pentru faptul de a fi demolat politicile moderne drept futile și irelevante, exprimîndu-și astfel nihilismul postmodernist 20. Oricum, anumite aspecte ale filmului înscriu această perspectivă din DRT ca pe o expresie a unui pesimism întunecat, postmodernist, care ar afirma faptul că politicile negrilor moderni de felul lui Malcolm X ori Martin Luther King sînt depășite. Însuși
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
putea totuși critica pe Lee pentru faptul de a fi demolat politicile moderne drept futile și irelevante, exprimîndu-și astfel nihilismul postmodernist 20. Oricum, anumite aspecte ale filmului înscriu această perspectivă din DRT ca pe o expresie a unui pesimism întunecat, postmodernist, care ar afirma faptul că politicile negrilor moderni de felul lui Malcolm X ori Martin Luther King sînt depășite. Însuși Lee a susținut mai apoi că el afirmă o politică care ar cuprinde aspecte atît din politica lui Malcolm X
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ultimă instanță o poveste morală, politica lui Lee identificîndu-se cu politica negrilor care își caută identitatea proprie, politică ce nu poate fi încadrată nici în sfera pozițiilor moderne specifice (ca cele ale lui Martin ori Molcolm), nici în sfera nihilismului postmodernist. Molcolm X ca poveste morală Din perspectiva interpretării mele a filmului DRT, am putea argumenta că X poate fi înțeles ca o poveste morală care pune întrebări în legătură cu "ceea ce se cuvine" să fie făcut pentru negri în societatea contemporană a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ne inducă o atmosferă de sărbătoare, nu să ne mobilizeze și să ne îndemne la acțiune." (Reed, 1993: 19) Deși există o neconcordanță în opera lui Lee între afirmarea politicii moderne a lui Malcolm X și evocarea unui pesimism politic postmodernist, mi se pare că problema centrală în ceea ce privește politica lui Lee este aceea că el ajunge în ultimă instanță să se alăture unei politici culturaliste a identității care subordonează politica, în general, creării identității personale. Pentru Lee, identitatea este în primul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de către tinerii raperi, ca și introducerea unor mostre din discursurile lui Malcolm X. În orice caz, fie că această folosire a mostrelor este pozitivă ori negativă, ea tinde să recontextualizeze rapul în cadrul noile configurații de semnificație și astfel, în ciuda textelor postmoderniste unidimensionale care "încetează să mai aibă un sens", care rezistă sensului și interpretării, muzica rap este adesea o mașină de creat sensurile care solicită interpretări, care multiplică sensul, semnificația și mesajele politice. În sensul în care eu folosesc termenul de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
împletirea entuziastă dintre noua tehnologie și cultura de masă, provocarea noțiunilor moderniste ale autonomiei estetice și purității artistice și o accentuare a localului și temporalului în detrimentul reputatelor universal și etern." (Shusterman, 1991:614) Shusterman demonstrează prezența acestor trăsături ale esteticii postmoderniste în rap și singurul lucru cu care nu pot fi de acord este că el definește rapul ca fiind caracterizat mai curînd printr-o "abordare reciclatoare decît printr-o creație cu origine unică" (ibid.: 614). Dimpotrivă, eu am susținut permanent
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
distincte și structuri narative coerente, proliferînd sensuri noi, solicitînd un public activ, în acest sens împărtășind cu modernismul trăsături cheie. Voi concluziona deci susținînd că rapul se situează undeva între modern și postmodern folosind atît strategii estetice moderniste cît și postmoderniste. Descrierea acestor categorii estetice este, desigur, contestată, însă aș aminti faptul că rapul nu este o formă majoritar postmodernistă sau, mai curînd, nu este fundamental definit de faptul că unii interpreți îl folosesc în realizarea propriilor strategii estetice postmoderne. Desigur
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cheie. Voi concluziona deci susținînd că rapul se situează undeva între modern și postmodern folosind atît strategii estetice moderniste cît și postmoderniste. Descrierea acestor categorii estetice este, desigur, contestată, însă aș aminti faptul că rapul nu este o formă majoritar postmodernistă sau, mai curînd, nu este fundamental definit de faptul că unii interpreți îl folosesc în realizarea propriilor strategii estetice postmoderne. Desigur că rapul este o formă hibridă, combinînd elemente din tradiția afro-americană cu aspecte ale stilului contemporan, amestecînd voci umane
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sound original și extrase din media, muzică și zgomote discordante. Însă colajul și aspectele hibride sînt ele însele trăsături ale mișcărilor moderniste precum cubismul, suprarealismul, dadaismul și futurismul. Însă mai important este faptul că rapul nu demolează identitatea de tip postmodernist ci creează identități. Raperii înșiși își stabilesc propriile identități prin muzica lor și publicul lor se identifică cu acea cultură opozantă și cu atitudinile și postùrile critice ale rapului, producînd astfel identități opozante. Într-adevăr, raperii sînt "intelectualii organici" ai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vagă, de către Denzin, în 1991: 125ff; la fel și Baker (1993a:174-5) îl descrie pe Lee ca pe un "artist postmodern adevărat care, în Do the Right Thing, aplică o critică percutantă, plină de miez și vervă asupra hibridității urbane postmoderniste", nereușind totuși să dea termenului de "postmodern" vreo substanță oarecare. Voi argumenta, în continuare, că Lee își exprimă opiniile politice și strategiile estetice de pe o poziție modernistă, nefiind, decît într-o foarte mică măsură, postmodernist. 11 Desigur, există o multitudine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și vervă asupra hibridității urbane postmoderniste", nereușind totuși să dea termenului de "postmodern" vreo substanță oarecare. Voi argumenta, în continuare, că Lee își exprimă opiniile politice și strategiile estetice de pe o poziție modernistă, nefiind, decît într-o foarte mică măsură, postmodernist. 11 Desigur, există o multitudine de politici, de la nihilismul formulat de către Baudrillard în perioada imediat următoare anilor '80 și pînă la reformismul pragmatic al lui Lyotard și Rorty și teoria identității culturale, susținută de către grupurile feministe și alte grupuri de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Desigur, există o multitudine de politici, de la nihilismul formulat de către Baudrillard în perioada imediat următoare anilor '80 și pînă la reformismul pragmatic al lui Lyotard și Rorty și teoria identității culturale, susținută de către grupurile feministe și alte grupuri de minorități postmoderniste; vezi analiza lui Best și Kelner, 1991. 12 Acesta este un omagiu adus personajului interpretat de Robert Mitchum în Night of the Hunter, care era, oricum, destul de malefic, astfel încît abordarea, de către Lee, a acestui simbolism îl prezintă pe Raheem
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cunoaște experiența anxietății (într-o societate în care maladia psihică postmodernă tipică este isteria) și că nu mai are profunzimea, stabilitatea și coerența care reprezentau idealul și, în cazuri fericite, chiar realizarea sinelui modern (Baudrillard, 1983c; Jameson, 1983, 1991). Teoreticienii postmoderniști susțin că subiecții au suferit un proces de implozie devenind o masă (Baudrillard, 1983 b), că un tip de experiență fragmentat, discontinuu și dezmembrat reprezintă caracteristica fundamentală a culturii postmoderne, atît în ce privește experiențele subiective, cît și textele (Jameson, 1983, 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studii ar trebui să facă lumină în privința dinamicii identității în așa-numita societate postmodernă. Televiziunea și postmodernitatea În vreme ce intervenția postmodernă în domeniul artelor este adesea interpretată drept o reacție împotriva modernismului 4, împotriva canonizării elitiste sufocante a operelor modernității, intervenția postmodernistă în domeniul televiziunii este o reacție împotriva realismului și a unui sistem de genuri codificate (Sitcom, telenovele, filme de acțiune etc.) care caracterizează sistemul televiziunilor comerciale din Statele Unite. În acest sens, intervențiile postmoderne din televiziune reiau atacul la adresa realismului și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
modelul existențialist al existenței autentice și neautentice; modelul semiotic al semnificatului și semnificantului. În ansamblu, postmodernismul reprezintă, așadar, moartea hermeneuticii; în locul noțiunii lui Ricoeur (1970) de "hermeneutică a suspiciunii" și lecturii moderniste polisemice a textelor și simbolurilor culturale, apare viziunea postmodernistă conform căreia nu mai există nimic dincolo de suprafața textului, nici profunzime, nici o pluralitate de semnificații pe care cercetarea critică să o descopere și explice. Din această perspectivă postmodernă asupra textelor și eurilor, rezultă că o teorie culturală postmodernă trebuie să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]