1,516 matches
-
aflat în centrul admirației celorlalți. Așadar, teza egalitaristă propusă de Regan este însoțită de o poziție non- perfecționistă 219. Nici o încercare de a justifica utilitarist diverse prejudicii aduse agenților morali nu poate fi întemeiată din perspectiva teoriei egalitariste și a postulatului valorii intrinseci. Teza că prin anumite vătămări aduse unor agenți morali, de exemplu, uciderea agenților secreți sau privarea de libertate a indivizilor violenți, am produce consecințe bune asupra celorlalți, nu corespunde postulatului valorii intrinseci. Așadar, teoria lui Regan presupune respingerea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi întemeiată din perspectiva teoriei egalitariste și a postulatului valorii intrinseci. Teza că prin anumite vătămări aduse unor agenți morali, de exemplu, uciderea agenților secreți sau privarea de libertate a indivizilor violenți, am produce consecințe bune asupra celorlalți, nu corespunde postulatului valorii intrinseci. Așadar, teoria lui Regan presupune respingerea utilitarismului în toate formele sale. După aceste considerații teoretice cu rolul de poziționare corectă a teoriei lui Regan în raport cu celelalte teorii, să trecem la discuția privind statutul altor ființe decât oamenii, și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sunt animale, și dacă toți cei care au valoare intrinsecă sunt egali, atunci rezultă că animalele sunt egale. Raționamentul lui Regan decurge astfel, de la cap la coadă: 1. Respingem teza datoriei indirecte și corolarele ei utilitariste și le înlocuim cu postulatul valorii intrinseci a agenților morali. 2. Din postulatul valorii intrinseci derivăm teza egalitaristă. 3. Generalizăm postulatul valorii intrinseci și îl aplicăm deopotrivă agenților și pacienților morali. 4. Din 3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică aplicarea ei tuturor celor care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valoare intrinsecă sunt egali, atunci rezultă că animalele sunt egale. Raționamentul lui Regan decurge astfel, de la cap la coadă: 1. Respingem teza datoriei indirecte și corolarele ei utilitariste și le înlocuim cu postulatul valorii intrinseci a agenților morali. 2. Din postulatul valorii intrinseci derivăm teza egalitaristă. 3. Generalizăm postulatul valorii intrinseci și îl aplicăm deopotrivă agenților și pacienților morali. 4. Din 3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică aplicarea ei tuturor celor care au valoare intrinsecă. Întâi generalizăm pentru pacienții morali
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sunt egale. Raționamentul lui Regan decurge astfel, de la cap la coadă: 1. Respingem teza datoriei indirecte și corolarele ei utilitariste și le înlocuim cu postulatul valorii intrinseci a agenților morali. 2. Din postulatul valorii intrinseci derivăm teza egalitaristă. 3. Generalizăm postulatul valorii intrinseci și îl aplicăm deopotrivă agenților și pacienților morali. 4. Din 3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică aplicarea ei tuturor celor care au valoare intrinsecă. Întâi generalizăm pentru pacienții morali umani, apoi extindem la toți pacienții morali. 5
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
3 decurge și generalizarea tezei egalitariste, adică aplicarea ei tuturor celor care au valoare intrinsecă. Întâi generalizăm pentru pacienții morali umani, apoi extindem la toți pacienții morali. 5. De unde rezultă, acceptând termenii discuției, că toate animalele sunt egale. Din perspectiva postulatului valorii intrinseci nici o caracteristică biologică nu justifică o tratare diferențiată a agenților și pacienților morali, nici în interiorul celor două categorii și nici între cele două categorii. Toți agenții și pacienții morali au însă o caracteristică biologică în comun, și anume
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei vieți în mod logic independent de utilitatea lor pentru alții sau de faptul că sunt obiect al intereselor altora și concluzionează că acești indivizi au valoare intrinsecă. Regan susține că ideea că anumiți indivizi au valoare intrinsecă este un postulat, opus aceluia utilitarist că indivizii sunt simple receptacule ale experiențelor, acestea din urmă putând fi valoroase, dar și aceluia perfecționist după care indivizii au valoare în sine, însă în grade diferite. Regan postulează că indivizii au valoare intrinsecă egală și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aceea, rolul criteriului de a fi subiect al unei vieți nu este de a arăta că agenții sau pacienții morali au valoare egală, ci el intervine în discuție numai după ce am postulat că aceștia au valoare în sine egală. Acest postulat egalitarist nu este un principiu moral deoarece nu ne impune cum să tratăm indivizii. Totuși, acest postulat ne oferă o bază pentru o interpretare a principiului formal al dreptății. Aceasta înseamnă că orice principiu care stabilește ce tratament li se
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sau pacienții morali au valoare egală, ci el intervine în discuție numai după ce am postulat că aceștia au valoare în sine egală. Acest postulat egalitarist nu este un principiu moral deoarece nu ne impune cum să tratăm indivizii. Totuși, acest postulat ne oferă o bază pentru o interpretare a principiului formal al dreptății. Aceasta înseamnă că orice principiu care stabilește ce tratament li se cuvine indivizilor pornind de la ideea de dreptate trebuie să țină seama de valoarea intrinsecă egală a indivizilor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
orice situație. De exemplu, dreptul la liberă exprimare nu presupune datoria celorlalți de a mă asculta oricând. De aceea, stabilirea drepturilor trebuie să aibă relevanță morală. În concluzie, Regan propune o interpretare normativă a principiului formal al dreptății bazată pe postulatul valorii intrinseci. Indivizilor cu valoare intrinsecă, adică aceia care satisfac criteriul de a fi subiect al unei vieți, li se cuvine un tratament respectuos. Regan corelează astfel principiul formal al dreptății cu principiul respectului și le aplică entităților care sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
tratament respectuos prin aplicarea lui, în egală măsură, și la cazul pacienților morali. Aceștia au acest drept întrucât, așa cu am arătat mai sus, și ei au valoare intrinsecă. În concluzie, Regan construiește un argument puternic bazat pe următoarele temeiuri: postulatul valorii intrinseci, principiul respectului, analiza drepturilor în termeni de cerințe valide și argumentul în favoarea dreptului la un tratament respectuos în cazul agenților și pacienților morali. Mitul statutului moral privilegiat al agenților morali este spulberat. Din perspectiva teoriei lui Regan este
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
femeia se răsucea sub mângâierile lui și-afară din calea lor crea ceea ce un observator superficial, prizonierul unui referențial euclidian, ar fi numit contratimpi. Totuși, deși sensibilizat la asprimile detenției, pentru Rică problema acestui prizonierat nu se punea; în cazul postulatelor, e de-ajuns să le ignori spre a fi liber de rigorile lor. Așa se face că întâlnirea "ratată" cu începutul actului erotic îl lăsă cu mâna nu atât goală, cât plină de un dulce dor de ducă mai departe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în arta războiului și diplomat. Pe scurt, un om de știință dublat de un om politic și de acțiune, capabil să aducă concetățenilor săi binefacerile pe care numai el le poate concepe. Acest proiect vast și optimist se bazează pe postulatul bunătății naturale a omului și pe ideea că o educație adecvată poate dezvolta calitățile potențiale ale naturii umane. Dînd o foarte mare importantă educației, Erasmus, Thomas Morus sau Rabelais critică violent exercițiile de memorie și pedeapsa cu biciul folosite frecvent
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
perioada restaurației Stuarților și a tensiunilor pe care aceasta le provoacă. El trece la o nouă etapă în filosofia dreptului natural, mai ales cu Eseul despre guvernarea civilă, care apare la doi ani după "glorioasa revoluție" din 1688. Ple-cînd de la postulatele lui Hobbes (întîietatea individului, existența drepturilor naturale pe care fiecare le are de la naștere și noțiunea de contract social, individul renunțînd la o parte din drepturile naturale pentru a intra în ceea ce el numește "socie tate civilă"), Locke ajunge la
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
savante ?i a revistelor. Triumf? empirismul cuantificator ?i func?ionalismul-structuralist. E?ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam etc. vor determina pe unii s? se �ntrebe asupra temeiului postulatelor func?ionaliste. �Sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator �n C. Wright Mills care denun?? alienarea claselor mijlocii, c�rd??ia elitelor economice, politice ?i militare etc. ?i �n Fran?a se afirm? o pasionat? ambi?ie a cunoa?terii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
atinge istoria, dreptul, economia ?i sociologia, vom degajă patru aspecte, poate mai determinante ca altele. 1. Pe plan epistemologic, lucr?rile lui Weber se �nscriu pe deplin �n dezbaterea neokantian? deja evocat?. Pentru el, sociologia nu se poate baza pe postulatul c? exist? legi universale ale comportamentului uman, comparabile cu cele existente �n ?tiin?ele naturale. 2. Ceea ce nu �nseamn? c? ?tiin?a social?, dup? chipul altor ?tiin?e, nu poate �ntreprinde un demers ra?ional, c?ruia nu trebuie s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
unor noi fenomene? Faptele au permis testarea ipotezelor sistematic construite? Metodele au investigat eficient obiectul de studiat? Cercetarea a contribuit la acumularea cunoa?terii? ?coală francez? a ajuns prima, prin durkheimieni, s? constituie o autentic? �paradigm? : un ansamblu legat de postulate de baz?, un c�mp bine delimitat, o metod? original?, cercet?tori mai pu?în rivali, cercet?ri cu rezultate cumulative. �ns? lipsa de gust pentru investiga?ia empiric? au �mpiedicat societatea contemporan? s? se cunoasc? mai bine, iar �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n cadrul problematicilor construite dup? �ra?ionalit??i� specifice. Acestea din urm? definesc mai mult formule originale de investigare empiric? a faptelor c?rora cercet?torul le r?m�ne �ntru totul supus
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1973). Mai ales tema birocra?iei a suscitat importante lucr?ri care se �nscriu �ntr-o optic? mertonian? (Selznick, 1949; Blau, 1952; Gouldner, 1954). �ns? func?ionali?ții americani au uitat, �n general, pruden?a lui Merton care a refuzat mereu postulatele unicit??îi ?i integr?rîi func?ionale a sistemului social global propov?duite de c?tre Malinowski. Acest fapt a condus la reducerea structurii sociale la cea a profesiunilor ?i a conduitelor individuale la simplă punere �n act a rolurilor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam), criza societ??îi americane atrage dup? sine pe cea a acestui tip de sociologie [9]. Unii se vor �ntreba asupra temeiului postulatelor func?ionaliste, al?îi vor face s? renasc? �ntreb?ri uitate referitoare la putere (Dahl, 1961; Lenski, 1966), la conflict (Dahrendorf, 1957) ?i dac? trebuie s? li se propun? o interpretare func?ionalist? (Coser, 1956). Chiar la Columbia, unde se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
doua, p. 6, 8 ?i 10. Astfel, interpretarea realit??îi sociale nu se face prin �comprehensiunea� sociologic? a conduitelor, ci se reduce la culegerea discursurilor actorilor asupra ac?iunilor lor, a discursurilor actorilor ap?i s? dea seama de ele (postulatele �reflexivit??îi� ?i al �descriptibilit??îi�), pe scurt, la o �dare de seam? asupra d?rilor de seam?� (Cicourel, 1964). Aceast? paradigm? a orientat numeroase cercet?ri empirice �n domenii institu?ionale �problematice� variate, precum juști?ia (Cicourel, 1968), educa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
anselor ?colare ?i sociale, pe care Boudon a privilegiat-o �n studiile sale (1973) �nainte de a aplica aceast? paradigm? �n studiul schimb?rîi sociale (1984). Este �ns? evident c? Boudon a depus efortul cel mai mare �n ap?rărea postulatului utilitarist � r?mas non-necesar (Padioleau, 1986) � al paradigmei individualiste; tou?i, analiza să a �bunelor motive� de a adera la idei false (1986) merge dincolo de concep?ia utilitarist? a ra?ionalit??îi ?i deschide noi piste �n sociologia cunoa?terii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu cea a �alegerii ra?ionale� a anglo-saxonilor, a influen?at mult sociologia politic? a anilor optzeci (Birnbaum ?i Leca, 1986). La �cele patru col?uri ale sociologiei franceze Punctele cardinale ale disciplinei (Touraine, �n [53]), se disting deci prin postulate teoretice, concepte, metode ?i c�mpuri de investiga?ie originale. �n aceast? disciplin? a muncii de facto, care se na?te din diferen?a perspectivelor, din divergen?ele socio-filosofice, se simte �ns? ?i amprenta spiritului str?mo?ilor. Dac? posteritatea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din concluziile acestei teorii explică cum motivația extrinsecă, deși inițial resimțită ca restricție normativă a actelor autonome, devine motivație intrinsecă, factor automotivator pentru comportamente autonome. Deci et al. (2004)82 explică autodeterminarea ca fiind rezultanta a trei elemente, acum devenite postulate pentru științele umane: * oamenii sunt inerent proactivi cu potențialul lor și își controlează propriile forțe în acest sens; * oamenii au o tendința inerentă pentru dezvoltare și integrare funcțională; * acționarea și dezvoltarea optimală sunt inerent umane, dar ele nu se dezvoltă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cum În râvna se mișcă viermii uzi Miriapodic sapă urzind pe-ntunecate O tragică osânda pădurilor de duzi” Îndoielnicul hamletian ,,a fi sau a nu fi” este predominant În scrisul sau. Duios că o căprioară și totdeauna aspru că un postulat, poetul vine dintotdeauna și pentru totdeauna. Alexandru Tăcu nu este simbolul poeziei sale și, În general (cultură ce o deține, cât și spiritul În permanență mișcare Îi permit să urmărească și să disocieze fenomenul poetic cu precizie și competența), nu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]