10,559 matches
-
negative; Postpotențialul negativ reprezentat de partea finală a repolarizării produsă de excesul sodiului intracelular; Postpotențialul pozitiv de revenire la valoarea de repaus a potențialului transmembranar (fig. 24). Atât excesul intracelular al ionilor de sodiu cât și deficitul creat de pierderea potasiului sunt contracarate de intervenția pompei active membranare [ATP-aza(Na+-K+)]. În afara canalelor de difuziune și a contribuției suplimentare a ATP-azei (Na+-K+) la realizarea potențialului de repaus, canalele de sodiu și potasiu reglate electric prin voltaj (voltaj-dependente) sunt necesare atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de sodiu cât și deficitul creat de pierderea potasiului sunt contracarate de intervenția pompei active membranare [ATP-aza(Na+-K+)]. În afara canalelor de difuziune și a contribuției suplimentare a ATP-azei (Na+-K+) la realizarea potențialului de repaus, canalele de sodiu și potasiu reglate electric prin voltaj (voltaj-dependente) sunt necesare atât depolarizării, cât și repolarizării membranare a fibrelor nervoase în timpul derulării potențialului de acțiune. Activarea canalelor de Na+ determină modificarea conformațională a porții acestora permițând creșterea bruscă a permeabilității membranare și pătrunderea sodiului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Activarea canalelor de Na+ determină modificarea conformațională a porții acestora permițând creșterea bruscă a permeabilității membranare și pătrunderea sodiului în celulă. Activarea este însoțită de închiderea porții de inactivare a Na+ și urmată de deschiderea mai lentă a porții de potasiu realizatoare a repolarizării și revenirii la potențialul membranar de repaus după câteva fracțiuni de milisecundă. De precizat că în timpul fazei de repaus, conductanța ca fenomen de membrană este pentru ionii de potasiu de 50-100 ori mai mare decât pentru ionii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
urmată de deschiderea mai lentă a porții de potasiu realizatoare a repolarizării și revenirii la potențialul membranar de repaus după câteva fracțiuni de milisecundă. De precizat că în timpul fazei de repaus, conductanța ca fenomen de membrană este pentru ionii de potasiu de 50-100 ori mai mare decât pentru ionii de sodiu. Faptul se datorează difuziunii mult mai accentuate a ionilor de potasiu prin canalele de difuziune în comparație cu ionii de sodiu. Un rol important în generarea fenomenelor electrice neuronale revine anionilor nedifuzibili
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fracțiuni de milisecundă. De precizat că în timpul fazei de repaus, conductanța ca fenomen de membrană este pentru ionii de potasiu de 50-100 ori mai mare decât pentru ionii de sodiu. Faptul se datorează difuziunii mult mai accentuate a ionilor de potasiu prin canalele de difuziune în comparație cu ionii de sodiu. Un rol important în generarea fenomenelor electrice neuronale revine anionilor nedifuzibili cu sarcini electrice negative precum și ionilor de Ca2+. Anionii negativi nedifuzibili includ moleculele proteinelor și altor compuși organici celulari care conțin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de tip tetaniform. Pe de altă parte, canalele de K+ voltaj-dependente sunt influențate, ca și în cazul canalelor de calciu dependente de voltaj, de valoarea potențialului de membrană. Acestea sunt de mai multe tipuri, cele mai importante fiind canalele de potasiu Ca2+-dependente și canalele de potasiu dependente de Na+ la nivelul celulelor nervoase. Simultan cu inactivarea canalelor de Na+ în momentul atingerii potențialului de vârf (overshoot), canalele de K+ se deschid crescând permeabilitatea la K+ din timpul repolarizării și revenirii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte, canalele de K+ voltaj-dependente sunt influențate, ca și în cazul canalelor de calciu dependente de voltaj, de valoarea potențialului de membrană. Acestea sunt de mai multe tipuri, cele mai importante fiind canalele de potasiu Ca2+-dependente și canalele de potasiu dependente de Na+ la nivelul celulelor nervoase. Simultan cu inactivarea canalelor de Na+ în momentul atingerii potențialului de vârf (overshoot), canalele de K+ se deschid crescând permeabilitatea la K+ din timpul repolarizării și revenirii la potențialul de repaus. Pe plan
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de potențiale electrice invariabile, ce transportă codificat informațiile producătoare de creșterea excitabilității de către excitanții termici, mecanici, chimici, electrici supraliminari de diferite cauze de lungă durată etc. Printre factorii de scădere a excitabilității figurează fenomenul de acomodare, creșterea calciului și scăderea potasiului din mediu, anestezicele locale, analgezicele, neurosedativele etc. Blocarea canalelor ionice de sodiu cu tetrodotoxină sau de potasiu cu tetraetilamoniu, de asemenea, reduce excitabilitatea neuronală ca urmare a alterării potențialului membranar. Pentru ca propagarea potențialului de acțiune să continue indiferent de lungimea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electrici supraliminari de diferite cauze de lungă durată etc. Printre factorii de scădere a excitabilității figurează fenomenul de acomodare, creșterea calciului și scăderea potasiului din mediu, anestezicele locale, analgezicele, neurosedativele etc. Blocarea canalelor ionice de sodiu cu tetrodotoxină sau de potasiu cu tetraetilamoniu, de asemenea, reduce excitabilitatea neuronală ca urmare a alterării potențialului membranar. Pentru ca propagarea potențialului de acțiune să continue indiferent de lungimea nervului este necesar ca raportul între voltajul potențialului și pragul de excitare să fie mai mare de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și prezintă vezicule în teritoriul presinaptic, sinapsele electrice sunt lipsite atât de fantă sinaptică cât și de vezicule presinaptice, realizând joncțiuni intermembranare, de tip gap-junction. Între sinapsele electrice și cele chimice pot apărea interacțiuni sinaptice complexe cu participarea efluxului de potasiu presinaptic asupra matricei intersinaptice ca răsunet postsinaptic. Relațiile interneuronale pot fi convergente sau divergente, realizând răspunsuri postsinaptice de tip excitator sau inhibitor în funcție de efectul depolarizant sau hiperpolarizant al neurotransmițătorului purtător de informație presinaptică. De precizat că în cazul terminațiilor nervoase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizează structuri de tip „glomeruli”. După Kuffler și Nicholls (1966) unele celule gliale au un potențial de repaus ceva mai mare decât în neuroni, putând prezenta o depolarizare ușoară, concomitent cu spike-ul activității neuronale locale. Ele sunt selectiv permeabile pentru potasiu, acționând ca electrozi de potasiu. Se știe că potasiul extracelular intervine în activitatea sinaptică. Îndepărtarea experimentală a unor teci gliale permite difuziunea excesului de potasiu extracelular la distanță de procesele neuronale, micșorând astfel efectul potasiului. Ipoteza intervenției celulelor gliale în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
După Kuffler și Nicholls (1966) unele celule gliale au un potențial de repaus ceva mai mare decât în neuroni, putând prezenta o depolarizare ușoară, concomitent cu spike-ul activității neuronale locale. Ele sunt selectiv permeabile pentru potasiu, acționând ca electrozi de potasiu. Se știe că potasiul extracelular intervine în activitatea sinaptică. Îndepărtarea experimentală a unor teci gliale permite difuziunea excesului de potasiu extracelular la distanță de procesele neuronale, micșorând astfel efectul potasiului. Ipoteza intervenției celulelor gliale în menținerea sau modificarea potasiului extracelular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1966) unele celule gliale au un potențial de repaus ceva mai mare decât în neuroni, putând prezenta o depolarizare ușoară, concomitent cu spike-ul activității neuronale locale. Ele sunt selectiv permeabile pentru potasiu, acționând ca electrozi de potasiu. Se știe că potasiul extracelular intervine în activitatea sinaptică. Îndepărtarea experimentală a unor teci gliale permite difuziunea excesului de potasiu extracelular la distanță de procesele neuronale, micșorând astfel efectul potasiului. Ipoteza intervenției celulelor gliale în menținerea sau modificarea potasiului extracelular a fost confirmată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezenta o depolarizare ușoară, concomitent cu spike-ul activității neuronale locale. Ele sunt selectiv permeabile pentru potasiu, acționând ca electrozi de potasiu. Se știe că potasiul extracelular intervine în activitatea sinaptică. Îndepărtarea experimentală a unor teci gliale permite difuziunea excesului de potasiu extracelular la distanță de procesele neuronale, micșorând astfel efectul potasiului. Ipoteza intervenției celulelor gliale în menținerea sau modificarea potasiului extracelular a fost confirmată de cercetările lui Trachtenberg și Pollen (1970), care au demonstrat captarea excesului de potasiu extracelular de către procesele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ele sunt selectiv permeabile pentru potasiu, acționând ca electrozi de potasiu. Se știe că potasiul extracelular intervine în activitatea sinaptică. Îndepărtarea experimentală a unor teci gliale permite difuziunea excesului de potasiu extracelular la distanță de procesele neuronale, micșorând astfel efectul potasiului. Ipoteza intervenției celulelor gliale în menținerea sau modificarea potasiului extracelular a fost confirmată de cercetările lui Trachtenberg și Pollen (1970), care au demonstrat captarea excesului de potasiu extracelular de către procesele astrocitare în cortexul de pisică. S-a mai constatat că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de potasiu. Se știe că potasiul extracelular intervine în activitatea sinaptică. Îndepărtarea experimentală a unor teci gliale permite difuziunea excesului de potasiu extracelular la distanță de procesele neuronale, micșorând astfel efectul potasiului. Ipoteza intervenției celulelor gliale în menținerea sau modificarea potasiului extracelular a fost confirmată de cercetările lui Trachtenberg și Pollen (1970), care au demonstrat captarea excesului de potasiu extracelular de către procesele astrocitare în cortexul de pisică. S-a mai constatat că astrocitele pot interveni direct în transmiterea sinaptică, modulând disponibilitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
difuziunea excesului de potasiu extracelular la distanță de procesele neuronale, micșorând astfel efectul potasiului. Ipoteza intervenției celulelor gliale în menținerea sau modificarea potasiului extracelular a fost confirmată de cercetările lui Trachtenberg și Pollen (1970), care au demonstrat captarea excesului de potasiu extracelular de către procesele astrocitare în cortexul de pisică. S-a mai constatat că astrocitele pot interveni direct în transmiterea sinaptică, modulând disponibilitatea extracelulară a principalilor neurotransmițători: glutamatul și GABA, grație sistemelor de captare și căilor metabolice proprii. Reciproc, astrocitele se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pentru glutamat și GABA, dar și pentru monoamine (cu excepția dopaminei), acetilcolină (receptori muscarinici), ca și pentru numeroase neuropeptide. Stimularea acestor receptori controlează, prin sisteme de mesageri secunzi, ansamblul funcțiilor astrocitare, în particular capacitatea de a modula echilibrul concentrațiilor extracelulare ale potasiului, pH-ul sau activitatea secretorie. Pe de altă parte, a fost demonstrată capacitatea microgliei de a secreta substanțe trofice și citokine, prin care intervine în procesele evolutive ale plasticității sinapselor (Streit și colab., 1988). I.4.7. SINAPSE ELECTRICE Sinapsa
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
au fost stabilite de cercetările de pionierat ale lui Hodgkin și Huxley (1952). Studiind conducerea nervoasă axonală, autorii citați au constatat că potențialul membranar de repaus cu valoare de aproximativ -70 mV, este consecința distribuției inegale a ionilor de sodiu, potasiu și clor pe cele două fețe ale membranei axonale. Predominanța sarcinilor pozitive pe fața externă a membranei axonale în condiții de repaus are la bază permeabilitatea membranară mai redusă pentru Na+ extracelular decât pentru K+ intracelular, întregită de participarea unui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electrice de repaus variabile între -65 și -90 mV. Concentrația diferită a principalilor ioni pe cele două suprafețe ale membranelor neuronale este întreținută în condiții de repaus cu ajutorul pompelor active și, îndeosebi, a pompei activate de ionii de sodiu și potasiu (ATP-aza Na+-K+). Folosind ATP ca principal substrat energetic, aceasta determină extruzia a trei ioni de sodiu pentru doi ioni de potasiu pătrunși în interiorul celulei, asigurând împreună cu ionii negativi proteici și fosfați nedifuzibili, negativitatea intracelulară și predominanța sarcinilor pozitive pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întreținută în condiții de repaus cu ajutorul pompelor active și, îndeosebi, a pompei activate de ionii de sodiu și potasiu (ATP-aza Na+-K+). Folosind ATP ca principal substrat energetic, aceasta determină extruzia a trei ioni de sodiu pentru doi ioni de potasiu pătrunși în interiorul celulei, asigurând împreună cu ionii negativi proteici și fosfați nedifuzibili, negativitatea intracelulară și predominanța sarcinilor pozitive pe suprafața externă a membranelor neuronale, caracteristică stării de repaus. Sub influența neurotransmițătorului se produce deschiderea sau mai rar, închiderea unuia sau mai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de repaus. Sub influența neurotransmițătorului se produce deschiderea sau mai rar, închiderea unuia sau mai multor canale ionice, însoțită de modificarea permeabilității și încărcării electrice membranare. Spre deosebire de membrana axonală, care conține numai canale ionice voltaj-dependente pentru ionii de sodiu și potasiu, corpii celulari, dendritele și terminațiile axonale prezintă o mare varietate de canale ionice activate de receptori membranari ionotropi sau metabotropi. Aceștia pot interacționa la nivelul unuia sau mai multor canale ionice, determinând apariția potențialelor postsinaptice receptor-dependente. Interacțiunea dintre receptori și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de IP3 și DAG, determină creșterea calciului și fosforilărilor mediate de proteinkinaza C. La rândul lor, receptorii 2-adrenergici, reducând activitatea adenilatciclazei și conținutul în AMP ciclic al teritoriului postsinaptic, inhibă canalele de calciu voltaj-dependente și cresc conductanța pentru ionii de potasiu, determinând hiperpolarizarea membranei postsinaptice. Prin acest mecanism, stimularea receptorilor 2-adrenergici realizează inhibiția presinaptică a eliberării de noradrenalină. La rândul său, stimularea receptorilor -adrenergici realizează activarea indirectă a adenilatciclazei prin intermediul proteinei Gs, însoțită de acumularea cAMP și proteinkinazei cAMP-dependente, implicată în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inhibitorii asupra releelor neuronale senzoriale (de exemplu: cornul posterior al măduvei spinării sau nucleul geniculat lateral din talamus) și activatoare (facilitatorii) la nivelul neuronilor motori. La rândul său, inhibiția serotoninergică are la bază hiperpolarizarea membranară indusă de creșterea conductanței la potasiu, iar acțiunea facilitatoare a acesteia este consecința depolarizării produse de scăderea conductanței potasice. Astfel, factorul comun al efectelor sinaptice ale serotoninei pare a fi alterarea permeabilității membranei postsinaptice față de ionii de potasiu. Modificând permeabilitatea canalelor de potasiu, serotonina modulează în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bază hiperpolarizarea membranară indusă de creșterea conductanței la potasiu, iar acțiunea facilitatoare a acesteia este consecința depolarizării produse de scăderea conductanței potasice. Astfel, factorul comun al efectelor sinaptice ale serotoninei pare a fi alterarea permeabilității membranei postsinaptice față de ionii de potasiu. Modificând permeabilitatea canalelor de potasiu, serotonina modulează în sens inhibitor sau activator excitabilitatea neuronală postsinaptică. Prin efectele simultane asupra excitabilității neuronale în anumite teritorii cortico-subcorticale, sistemul serotoninergic cerebro-spinal deține un rol important în coordonarea diverselor manifestări comportamentale. Tipic, este cazul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]