2,294 matches
-
și lui Adam. Ce se alesese de urmașii lor? Dacă nu cumva doar ai ei și ai nenorocitului de șarpe; poate și pocitul de urangutan se vîrÎse În combinație; numai venin și maimuțăreli ajunsese lumea. Degeaba omorîse Dumnezeu atîția la potop și, mai apoi, la Sodoma: cei scăpați o luaseră de la capăt, ce purtau În sînge aia făceau - mai ales În timpurile din urmă, cînd se dăduse drumul de tot la sex, de se Împreuna oricine cu oricine, bărbat cu bărbat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
pe Antonia nu o interesa creierul omenirii, milioane de tone, dacă ar fi fost adunat la un loc ; piftia asta nu avea decît să-și judece singură soarta; Rusoaica, după mintea ei, găsea o singură cale: focul. Nu un alt potop - venea iarăși Noe și-i scăpa de la Înec nu doar pe ultimii cuvioși, ci și pe dezmățații agățați de arcă; Într-o acțiune de salvare scapi și pe ultima curvă, nu e și ea om? Ce s-ar fi Întîmplat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Thomas nu mai asculta. Uite, Rusoaico, ai urmașă pe pămînt, mîine-poimîine va Începe să refuze sexul, chiar și cu iubita ei Maricrisa, soț, cum zice că-i este, va urî tot ce a poftit cîndva, poate și ea va chema potop și foc, dar nici glasul ei, Antonia, nu se va ridica la cer, lumea va fi tot mai mult a noastră, a păcătoșilor de tot felul, cum ne considerați voi, Wagner a fost un afemeiat, să nu mai zicem de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cum ne considerați voi, Wagner a fost un afemeiat, să nu mai zicem de Hemingway, Leonardo a iubit bărbați, Michelangelo, la fel. Ce te-ai fi făcut dacă i-ai fi ars ori i-ai fi Înecat Într-un alt potop? Mai ascultai tu la radio, an de an, Festivalul Wagner, de la Bayreuth, mai citeai Bătrînul și marea? - aproape te Îndrăgostiseși de Spencer Tracy, după ce văzuseși și filmul. Îl mai vedeai tu pe Isus În Cina cea de taină, mai mergeai
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
X examinează careul completat fără îndoială de șef chiar în dimineața aceea. Careul este aproape terminat. De fapt, nu mai lipsește decît un singur cuvînt de 5 litere pe verticală. X caută definiția cuvîntului : cîte doi de fiecare, ce simetrie ! „PotoP.” Cum ? „Potop.” De unde știi ? „mi se pare evident.” X iese din biroul șefului. este limpede că reuniunea de la ora 11 nu se mai ține. se întoarce la el în birou și își reia lucrul la raport. X citește cel puțin
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
careul completat fără îndoială de șef chiar în dimineața aceea. Careul este aproape terminat. De fapt, nu mai lipsește decît un singur cuvînt de 5 litere pe verticală. X caută definiția cuvîntului : cîte doi de fiecare, ce simetrie ! „PotoP.” Cum ? „Potop.” De unde știi ? „mi se pare evident.” X iese din biroul șefului. este limpede că reuniunea de la ora 11 nu se mai ține. se întoarce la el în birou și își reia lucrul la raport. X citește cel puțin 30 de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
terminat raportul. îl lasă pe biroul șefului, alături de revista acestuia de cuvinte încrucișate. în timp ce-i cad din nou privirile pe careul neterminat de șef, X resimte un impuls diabolic, i-ar plăce să completeze ultimul spațiu, să scrie acolo cuvîntul PotoP. reușește să se stăpînească însă și iese cu un zîmbet superior pe față. X i-a promis matildei că va trece pe la ea, dar își dă seama că de fapt nu vrea să treacă pe la ea. se duce direct acasă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
conștiinței personale și a disponibilității de relaționare. Acest text nu reprezintă doar începutul experienței personale a unei istorii de mântuire, ci este și un model și arhetip al mântuirii. Până la Abraham știm că Dumnezeu intervine în istorie prin creație, prin potop și prin însoțirea bărbaților și a femeilor pe care i-a creat, însă doar cu Abraham încheagă un dialog personal: «Domnul i-a spus lui Abram: „Ieși din țara ta și din neamul tău și din casa tatălui tău”» (Gen
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
te pas cu pas difuzarea credin(ei (n cadrul unei mici comunit((i (i arăt( cum credincioșii îi converteau pe noii veni(i. Ace(tia din urm( ((i abandonau pu(în cîte pu(în modul de via(( (i sarcinile profesionale. Potopul atît de mult a(teptat nu sose(te (i sectă trebui să se descurce cu situația dată. Cei mai convin(i dintre membri g(sesc (n acest e(ec argumente suplimentare pentru a crede (i pentru a-(i urma cruciada
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
cei liniștiți se descleștau din agitație, răsucindu-se pe călcâie. La garderob, în antreu, sub lumina purpurie a foaierelor, alesese să staționeze mai ales generația demonilor ce se împerecheaseră cu fetele oamenilor, a celor ce-și atrăseseră asupra capetelor lor Potopul, din vremea credinciosului Noe, și iată-i și acum: mai bine le-ar fi țiuit o ureche decât să se eclipseze dintr-un eveniment monden. În fumoare sau la parterul elegant, dar împuțicit, unde fuseseră azvârliți pentru a nu spurca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
canci" trecea drept o expresie suficient de urâtă. Taximetrul zbura, ca un flecușteț de clăbuc, prin peretele căptușit cu mușchi și licheni al canalizării, când, reamintindu-și sâcâitor de formația sa de profesor universitar, strigoiul îi îmbîcsi cu un nou potop de amănunte. - E de domeniu absolut notoriu că New Catholic Encyclopedia (ediția din 1967, tomul XIII, paginile 449-450) consacră totuși că, în Vechiul Testament, nu se fac nici un fel de distincții între corp și ebraicul nefeș, tradus în românește, în general
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ciuruit de mici schije de smoală, chiștoace de țigări, nisip. Îl încărcară, ca pe-un covor rulat de sufragerie. Și-l transportară, pe umeri, ca pe un trofeu, până în hoceagul lor din Radu Calomfirescu. 400 DANIEL BĂNULESCU Primul asalt al potopului, cu bobul mărunt și rotunjit ca al rulmentului, umflă și terciui tot ce însemna planșă, album, carton, pe o rază de 10 000 de metri. Dirijând, cu huiete de bande rulante, franjurile colorate ale așezămintelor siderurgice, fâșiile încocoloșite de apă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și eu țigara? îl întrebă pe primul fumător întâlnit. Întâmplător, era un profesor sobru, întunecat la figură care tocmai urca scările clădirii Universității, - Nu! spuse acesta scurt. Atât a trebuit găștii, s-au înfuriat și l-au blagoslovit cu un potop de cuvinte de duh printre înjurături. - Cine măta - n<.. te crezi de nu vrei să dai un amărât de foc? Și au continuat cu invectivele. Grena la față, profesorul intră în clădire. Se vedea pe mutra lui acră că predă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
că le merge tuturor la fel. Erau luni de când ședeau și zidarii, și-atunci nici negustoritul nu mai mișca. Unii proprietari lăsau pereții netencuiți. Ba, spre Filantropia, se încinseseră și câteva prăvălii. În octombrie care trecuse a dat și un potop de ploaie peste Cuțarida. Prăpădul începuse devreme. Pe la prânz cerul se albise tot. Dinspre margini se adunau norii, vălătuci-vălătuci. Apoi s-a iscat un vânt. Gutuile galbene se scuturau în grădini. Muierile alergau prin curți după rufe. Le luase vijelia
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
frângeau, purtate de valul greu. Apa urcase până la ferestrele înguste, se strecurase pe sub cercevele și intrase în odăile pardosite cu lut. Femeile aruncau lucrurile pe paturi și pe scaune, plângând, cu copiii de mână. Măritei îi luase preșurile. Lui Matei potopul îi urnise dulapul cu scule. Meșterul, numai în izmene, alerga cu Petre, tinînd niște prăjini în mână, să-l oprească. Cizmarul abia adunase pantofii clienților. Ploaia îi furase calapoadele, care pluteau spre rampă. Într-un târziu, ploaia ostenise. Mai bătea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Apele scăzuseră. Locul rămăsese dedesubt, negru și moale. Oamenii au sărit, cu mic, cu mare, să dreagă stricăciunile,*Au bocănit până seara. Lui Chirică i se surpase un perete. Fetele alergau după chirpici, să-l lipească la loc. La Spiridon potopul dărâmase o magazie, iar la zidari căzuseră ferestrele. Când s-a uitat cârciumarul mai bine, a văzut că apa intrase și la el în pivniță. Până la gură se umpluse beciul. Butoaiele se mișcau greoi în nămolul gros. Și-a chemat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cuțarida! Au auzit mahalagiii, s-au bucurat. Unde nu dădea Dumnezeu să calce și ei pe piatră, că se saturaseră de-atîta noroi. Venea ea toamna, se uitau oamenii în sus, cum sta să plouă, se-mposocau. Vara, treacă-meargă, să fi căzut potopul lui Noe, ieșea soarele, se duceau și bălțile, dar după septembrie să te ții! Cum lăsau Grivita în urmă, bărbat, femeie, își scoteau pantofii să nu-i strice, și până acasă așa umblau, ca apostolul Pavel, să nu-și prăpădească
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și eu să fiu singur cu ele. În capul meu se sparg blestemele devenirii, a cărei inconștiență nu mai îngăduie crunta siluire a lucidității, și timpul se răzbună pentru a-l fi scos din făgașul său. Doamne! pe când un nou potop? Cât despre corăbii, poți trimite câte vrei, eu nu voi fi un strănepot al lașităților lui Noe! Resimt intens dorința de-a muri ființele surmenate de propria lor prezență. Plasîndu-te în centrul obsesiei tale, sațietatea de eu creează nevoia de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a capitalei României, și prin bălțile de noroi ce împroșcau pe cutezătorul ce se încredea perfidelor unde treceau niște ciubote mari cărora nu le-ar fi pasat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. Umbra eroului nostru dispărea prin șiroaiele ploaiei, care dederă capului său aspectul unui berbece plouat, și te mirai ce mai rezistă torentelor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
estetic, rămâne, la Petre Stoica, raportarea polemică la realitatea ceaușistă și la varianta sa „ficționalizată”, distorsionată prin intermediul propagandei de partid. Așadar, în cazul acestei poezii, imixtiunea factorilor social-politici rămâne crucială, chiar dacă acționează mai curând prin ricoșeu. Îndeosebi în volumul Un potop de simpatii (1978), discursul liric face loc descripției, narațiunii, enumerării, iar eul poetic tinde să se efaseze în spatele obiectelor descrise. Notația neutră, proliferarea neistovită a lucrurilor, atingerea unui grad înalt de adecvare la real (de altfel, adecvatio rei își face
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
într-un sens sau altul, disponibilitățile evocative ale narațiunii absolvindu-l pe autor de „servituțile comentariului care l-ar fi atras în cursa ideii”396. Totuși, o anumită deschidere mitică se produce mai cu seamă spre finalul poemului, unde sugestia potopului biblic (anticipată de referirea, jumătate ironică, jumătate serioasă, la „corabia lui Tata Noe”) este întărită prin imaginea apocaliptică a pământului acoperit de ape. În volumul al doilea din La Lilieci se accentuează înclinația demistificatoare a scriitorului, cele mai multe secvențe vădind o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
400) cu discursul tutelar care presupunea o ordine umană definitivă, fixată o dată pentru totdeauna, poezia din La Lilieci provoacă o adevărată revelație a concretului. Nu este deloc întâmplător că decupajele acestea ironice din viața satului au stârnit îndată emulație (Un potop de simpatii de Petre Stoica și Eglogă de Ioana Ieronim reprezintă exemple peremptorii!), chiar mai înainte ca reprezentanții generației ’80 să înceapă a aprecia - chiar dacă nu au admis-o întotdeauna deschis - cam aceleași componente ale poeziei ca și Sorescu. Nici
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
împotriva imaginii idilice a satului, impuse de semănătoriști și perpetuate cu bună știință de propaganda comunistă. Din acest punct de vedere, Georgicele cărtăresciene se situează, spuneam, pe același palier cu volumele lui Marin Sorescu din seria La Lilieci, cu Un potop de simpatii al lui Petre Stoica sau, din generația ’80, cu Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M. de Alexandru Mușina. Nu întâmplător, la scurtă vreme după apariția volumului de debut al lui Cărtărescu, criticul Nicolae Manolescu caracteriza Georgicele
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de Alexandru Mușina. Nu întâmplător, la scurtă vreme după apariția volumului de debut al lui Cărtărescu, criticul Nicolae Manolescu caracteriza Georgicele în felul următor: „E vorba de douăsprezece scurte poezii, care reconstituie, oarecum în felul lui Petre Stoica din Un potop de simpatii, dar împingând sarcasmul și parodicul mult mai departe, universul deruralizat al satului contemporan. Intenționat anecdotice, utilizând clișeul jurnalistic, poanta și calamburul, (...) aceste poezii sunt spirituale fără să fie profunde”410. Ceea ce trebuie să fi părut însă extrem de subversiv
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
În această mică mitologie a erosului bolintinean sinului. El este pretutindeni evocat, la modul propriu și la modul figurat. Puținele metafore din poeme folosesc sinul ca element semnificam: „sînul tăcerii”, „sînul negrii nopți” etc. În erotica propriu-zisă, ne Întîmpină un potop de sînuri vergurale. SÎnul varsă lumină, varsă prefumuri, răsfață privirea, Îmbie ca două grădini bogate... Dulce și provocator, totodată, sînul este În mod sigur un element important În simbolistica erotică a lui Bolintineanu. Valoarea lui depășește sfera anatomiei. Este, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]