3,904 matches
-
mea civilă, Tot sufletul în palme ți se pune, Precum în vremea când erai copilă Și eu copchil, acolo printre Moți, Cu toată fericirea de pe Munte, Nu e târziu, eu știu că tu mai poți Să faci din el peste prăpăstii, punte. Ți-aduci aminte, ce nebuni eram, Ca două curcubee însetate! 60 de ani ani! Atâția oare am? Iubita mea femeie, nu se poate!... Referință Bibliografică: Doină repetată... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 325, Anul I
DOINĂ REPETATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358016_a_359345]
-
VERTIJ Pete mari de tăcere. Și spaimă care se lățește nepermis de mult peste fereastră dogorind în flăcările amurgului. Gol de gand. Țipatul instant. În spațiul acesta incert, o imagine vie se proclama stăpâna. Un strigăt. Două. Apoi, din nou prăpastiile vuind, tiuind, mugind după vântul necontenit. Spectacol de frunze. Pe cearceaf, stele și lune, puzderie. Mă culc pe bolta și strivesc constelațiile. Senzație de imponderabilitate. Ăăăă...e de la sindromul vertiginos. Mă țin de marginea patului. De aici n-am unde
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358089_a_359418]
-
în cap, în funcție de interesele fiecăreia. Ar trebui să fac un apel către toți oamenii politici sau cei cu puteri de decizie asupra soartei poporului: Oameni buni, treziți-vă! Pentru că, de voi depinde existența acestui popor! Puteți să-l aruncați în prăpastie, după principiul: „După noi, potopul!, ori puteți să-l scoateți la lumină și conduce pe drumul cel luminos pe care puteți să vă conduceți copiii, nepoții și, îndeobște, pe toți oamenii de rând care și-au pus încrederea în voi
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358130_a_359459]
-
și nefericită, prin moartea singurului ei copil, dar și neînțeleasă, prin faptul că soțul ei Carol, după părerea altui cap încoronat, împărăteasa Austro-Ungariei: este, acest rege, cea mai prozaică ființă din câte există și între ei se casca o mare prăpastie...”. Pe această temă, a unei drame asemănată celei a Prințesei Diana, dar într-o epocă în care, în loc de paparazzi erau gravorii iar, în loc de tabloide, cronicile mondene europene se concentrau pe regina României, ca romancier mi-am permis să întocmesc, să
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
la prima lectură. Subliniam pasajele care mă impresionau mai tare, iar cu timpul mi-am alcătuit o bibliotecă adevărată și pe gustul meu. Am călătorit mult cu ajutorul cărților. Peisajele geografice și peisajele sufletelor umane cu marile înălțimi și adâncile lor prăpăstii m-au ajutat să înțeleg și să aflu cât mai multe despre ceea ce numim viață, viață care ne îngenunchiază și ne supune. Dar suntem lăsați să ne zbatem, să ne facem planuri, și să visăm la fericire. Dac-am ști
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > - 38-7... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Recenzie: Părintele Gheorghe Colțea, Toiagul Odrăslit. Dialoguri inedite. Zburând peste prăpăstii, Editura Andreiana, Sibiu, 2015, 556 p., ISBN: 978-606-8602 - 38-7... De la bun început, doresc să recunosc și dezvălui adevărul că am apreciat întotdeauna, activitatea, bogată, frumoasă, densă și consistentă, multiplă și variată a Părintelui Protopop Gheorghe Colțea, articolele, interviurile pe care
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
a Părintelui Protoiereu Gheorghe Colțea, prin publicarea, în acest an - 2015, tot la Editura “Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului și tot cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Laurențiu Streza, a cărții de față - “Toigaul Odrăslit. Dialoguri inedited. Zburând peste prăpastii”, lucrare ce cuprinde dialogurile duhovnicești pe care Părintele Paroh Gheorghe Colțea le-a purtat telefonic, în anul 2014, cu Mihaela Motorga, o tânără evlavioasă, care, pe o perioadă determinate, și-a ispășit pedeapsa la Penitenciarul de femei din localitatea Târgșor
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
Gheorghe Colțea, nu doar pentru calitățile sale administrative, de preot și protopop de reală și înaltă vocație sacerdotală și profesională, ci și pentru calitățile sale omenești, vom observa și constata că lucrarea de față - “Toigaul Odrăslit. Dialoguri inedited. Zburând peste prăpastii”, cuprinde dialogurile purtate de către autor cu o fostă deținută dintr-un penitenciar românesc, după eliberarea acesteia din închisoare. Protagonista cărții, adică deținuta Mihaela Motorga nu este nici originară din localitatea Moeciu de Jos, județul Brașov, unde autorul slujește la altarul
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
sunt, în literatura duhovnicească, paginile de lirismul acestora, din care se reflectă dreapta credință, echilibrule, realismul și discernământul duhovnicesc, dreapta socoteală ori socotință, smerenia, buna-cuviință, omenia, credința, dragostea de toți și de toate, adică și de cei ajunș pe buza prăpastiei ce duce către Infernul din care au și gustat puțin cât și de cei deveniți sfinți și sfințitori, casnici ai lui Dumnezeu, în Împărăția lui cea cerească și veșnică, toate la măsură dumnezeiască, am putea spune. Cu sufletul său totdeauna
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
omenie și desăvârșire „important este să găsim scara și mai important este să ne folosim de ea pentru a urca” (p. 124). Avem convingerea că parcurgerea paginilor cu adevărat inspirate și emoționante ale volumului “Toigaul Odrăslit. Dialoguri inedited. Zburând peste prăpastii”, al cărui autor este Părintele Iconom Stavrofor Gheorghe Colțea, Protopop al Protopopiatului Bran - Zărnești, din ținuțul Branului, va oferi cititorului, după cum i-a oferit și Mihaelei, răspunsuri și sensuri existențiale profunde, constituind, deopotrivă, o invitație la cunoașterea autorului și a
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
a Împărăției Cerurilor, unde să se bucure de înveșnicita comuniune cu Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în lumina cea neînserată a Sfintei Treimi! Amin!... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Recenzie: Părintele Gheorghe Colțea, Toiagul Odrăslit. Dialoguri inedite. Zburând peste prăpăstii, Editura Andreiana, Sibiu, 2015, 556 p., ISBN: 978-606-8602 - 38-7... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
chiar dacă tu...ai nouăzeci și nouă de motive de disperare care m-ar putea costa viața sau dimpotrivă sensul acestui moment cuprins între zero și infinit. Totul, pînă la urmă e la fel ca înainte numai secundele se rostogolesc în prăpastie iremediabil de tulburi și mai reci ca gheața din imperiul morților... Referință Bibliografică: Cu excepția culorilor rusești / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 487, Anul II, 01 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Luminița Cristina Petcu : Toate
CU EXCEPŢIA CULORILOR RUSEŞTI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358562_a_359891]
-
mai an”, cu suavitatea și nostalgia lor este: “Zima: troika aleargă spre stele / în abur de balalaikă / printre pescăruși de gheață / și țurțuri de cer / viitoare livezi / ne viscolesc prin suflet / rotund / în depărtări / lebede fără cântec unduiesc punți / peste prăpăstii”. Prin economia mijloacelor de expresie și prin frumusețea imaginilor, prin eliminarea încărcăturilor de prisos, poeta ajunge la esențializare, ceea ce e un lucru remarcabil. Poemele par a fi îndelung șlefuite, devenind niște mici bijuterii de purtat la reverul din stânga. Poeta pare
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
oare e rândul meu? Apare durerea. Prin tot Parisul mă las pradă Și mă duc în zbor, zbor, zbor...” (Indila, „Dernière danse”) Ascultând în memoria sa afectivă „Dernière dance”, de-ar fi ca cineva să se afle la marginea unei prăpăstii, decât să se agațe cu tot corpul de o piatră, oricât de contrariat de legea conservării vieții, se lasă pradă aruncării cu tot sufletul în zborul ultimului dans! În melodia și versurile acestui cântec este viața și este povestea, dansul
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
se lasă pradă aruncării cu tot sufletul în zborul ultimului dans! În melodia și versurile acestui cântec este viața și este povestea, dansul vieții, dansul devastării sufletești, dansul dragostei săltate în povestea din suflet. Speranța, ca un mâner la gura prăpastiei e surclasată de risipirea în „dulcele chin” al zborului prin „tot Parisul”! Cât de profund apasă în însingurare și intimitate cântecul acesta al sentimentalei Indila, ca aliat alinător celei ce nu mai are de partea sa decât vântul și ploaia
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
piept și mă dă fericirii! Dă-mi mâna, iubito, și urcă în mine Și uita de toate, de păreri de rău! Deschide sub pași-ți doar zări senine Și fii doar a mea, precum sunt al tău! Pe drumul vieții, prăpăstii străine Întind mâini hulpave să mi te fure. Tu să-mi rămâi cetatea zidită în mine, Granitul cel pur ce știe să-ndure! Mi-e teamă, frumoaso, de-aceste flori Căci sunt râvnite la orice pas De zeii cei răi
POEZIE, SCUMPĂ DOAMNĂ de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358593_a_359922]
-
frecventarea unor anturaje cu preocupări dubioase. Este aproape inevitabil ca fiecare generație să aibă starea ei de revolt ă și de criză a adoloscenței, când între imaginea de sine reală si cea dorită, proiectată mental de adolescent este o adevărată prăpastie. Bibliografie 1 Crăciun Dan, Psihologia socială, Editura A. S. E., București 2004, p 121 2 Ferreol, G.; Neculau, A. (coord.), Violența - Aspecte psihosociale, Iași, Editura Polirom, Iași, 2003 3 Murphy, Tim; Oberlin, Loriann Hoff, Agresivitatea pasiva .Cum să o recunoști și controlezi
POTENŢIALUL AGRESIV AL ELEVILOR DE GIMNAZIU ŞI LICEU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358642_a_359971]
-
Acasa > Stihuri > Momente > NIMENI NU O SĂ ȘTIE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 505 din 19 mai 2012 Toate Articolele Autorului Nimeni nu o să știe Se-aprind flăcări sfinte în alb gălbui de vară, Sfârâie lumina în prăpăstii mari de cer. De fulgere strivit, m-aș prinde cu o mână S-aduc 'napoi trecutul pe care azi ți-l cer. S-a așezat o toamnă la mine în sânge, Miresme ard și astăzi pe trupul meu de lut
NIMENI NU O SĂ ŞTIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358682_a_360011]
-
a fi atât de pregnant reflectate în oglinda viitorului... Să trăim în fiecare zi cu spaima întunericului? Întuneric a fost la început... și “mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă”.( La Steaua - Eminescu) ... Întotdeauna va exista o prăpastie. Nimic nu e nou sub soare... ... și prăpastia s-a adâncit tot mai mult, de când a fost “crucificată” credința într-o lume în care, iubirea față de “Om” ar fi adus “Paradisul” pe pământ. Și mai cred, deși mi-aș dori
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
viitorului... Să trăim în fiecare zi cu spaima întunericului? Întuneric a fost la început... și “mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă”.( La Steaua - Eminescu) ... Întotdeauna va exista o prăpastie. Nimic nu e nou sub soare... ... și prăpastia s-a adâncit tot mai mult, de când a fost “crucificată” credința într-o lume în care, iubirea față de “Om” ar fi adus “Paradisul” pe pământ. Și mai cred, deși mi-aș dori să nu fie așa, că nimeni nu va
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
și abisul în care - clipele își frâng aripile fragile... ... Privite îndeaproape, aceste “umbre” par a fi - asemenea unor “specii temute de prădători”... prădători ce-au luat în stăpânire cele două maluri și pândesc ( pândă îndelung exersată...) cu „ochi agil”- fundul prăpăstiei — ... prăpastie în care s-au prăvălit săracii, infirmii, visătorii și neobosiții căutători de ” adevăruri” ... ce-au lăsat pete de sânge pe florile miraculos răsărite pe ” câmpurile de luptă “ unde... doar vântul mai geme - ca o amintire! Primii căzuți... nu mai
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
abisul în care - clipele își frâng aripile fragile... ... Privite îndeaproape, aceste “umbre” par a fi - asemenea unor “specii temute de prădători”... prădători ce-au luat în stăpânire cele două maluri și pândesc ( pândă îndelung exersată...) cu „ochi agil”- fundul prăpăstiei — ... prăpastie în care s-au prăvălit săracii, infirmii, visătorii și neobosiții căutători de ” adevăruri” ... ce-au lăsat pete de sânge pe florile miraculos răsărite pe ” câmpurile de luptă “ unde... doar vântul mai geme - ca o amintire! Primii căzuți... nu mai au
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
câmpurile de luptă “ unde... doar vântul mai geme - ca o amintire! Primii căzuți... nu mai au nici șansa și nici speranța de a mai vedea lumina bunăstării, ci doar întunericul cel mai de jos al sărăciei. Cei aflați pe buza prăpăstiei... în plină agonie - agățându-se de câte o liană fragilă, căutând înfrigurați“rădăcinile adevărului”. Dar adevărul... este împărțit între “cele doua tabere” de prădători neobosiți.. care supraveghează atent “ecoul prăpăstiei” având grijă să “curețe” - din când în când - orice ar
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
cel mai de jos al sărăciei. Cei aflați pe buza prăpăstiei... în plină agonie - agățându-se de câte o liană fragilă, căutând înfrigurați“rădăcinile adevărului”. Dar adevărul... este împărțit între “cele doua tabere” de prădători neobosiți.. care supraveghează atent “ecoul prăpăstiei” având grijă să “curețe” - din când în când - orice ar “germina” și s-ar înrădăcina... mai mult decât ar permite siguranța celor două „tărâmuri” luate în stăpânire! Din când încând... au loc “ciocniri” la suprafață - din care rezultă „resturi menajere
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
curețe” - din când în când - orice ar “germina” și s-ar înrădăcina... mai mult decât ar permite siguranța celor două „tărâmuri” luate în stăpânire! Din când încând... au loc “ciocniri” la suprafață - din care rezultă „resturi menajere” - care ajung în prăpastia „fără fund” a săracilor. Aceștia - învrăjbiți și flămânzi - cercetează atent... fiecare colț al prăpăstiei în speranța de a mai găsi ceva... uitând să mai privească spre „lumină” - spre zările albastre, spre un cer “mult prea mare și mult prea înalt
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]