2,533 matches
-
fi putut folosi, mi-a spus el, În cursul primului an universitar. Am consacrat toată suma procurării de ocazie a unei camere de filmat de 16 mm cu trei obiective, pe care tata m-a ajutat s-o aleg din prăvălia unui intermediar specializat de la Marsilia. Am mai cumpărat filtre, trepied, o celulă Weston Master și peliculă ireversibilă alb-negru. Camera se remonta cu ajutorul unui resort. Puteam turna planuri de trei minute. Înainte chiar de a Începe să fac filme, mă bucuram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
apoi și piața de chilipiruri, cu propriul ei miros de lucruri stătute și vechi, Porfiri intră în sfârșit în casa de amanet Limașin, unde prezența i-a fost anunțată pe loc de clinchetul nervos al clopoțelui din ușă. Din întunericul prăvăliei veneau mirosuri grele de naftalină și de copruri nespălate. Înșirate, raft după raft, se aflau acolo mulțime de obiecte, deopotrivă valoroase, precum bijuteriile încuiate în spatele vitrinelor, sau de nimic, asemeni oalelor ciobite și sparte. După ce reuși să evite instrumentele muzicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
cazul acesta îmi pare rău pentru dumneata. ă și mie pentru dumneata. ă Vă rog să nu vă pară. ă Eu sunt un magistrat. ă Ah! ă Mă aflu aici cu treburi de poliție. ă Vă doresc... Dar actorul părăsi prăvălia fără să-și termine salutul. Simțindu-se straniu compromis de întâlnire, Porfiri se întoarse la cămătar. Bărbatul îl întâmpină cu o privire impertinentă. Acei ochi, intenși, închiși și foarte vii, păreau pe moment mai obsceni decât orice din Cele unșpe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
nu am mai putut termina. I-am dat banii și am plecat. Apoi... Am întâlnit-o apoi din întâmplare pe stradă. Poate o să vi se pară ciudat, însă am devenit prieteni. ă Pe Strada Sadovaia, nu-i așa? ă Sub prăvălia unui pălărier. De obicei, acolo sunt de găsit locurile astea.. ă și nu-ți mai amintești nimic altceva despre asta? Virginski scutură din cap și își continuară mersul în tăcere, până în fața unui salon închis pe care scria PATOLOGIE. § În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
iar prezența mediatoare a clădirilor imense îi făcea bine, la fel cum îi făcea și crucea de lemn din jurul gâtului pe care o simțea pe piept. Cu toate că era o dimineață târzie, perspectiva sumbră a iernii nordice atârna peste oraș. Vitrinele prăvăliilor străluceau, iar luminile trăsurilor licăreau în aerul umed. Cum pe alocuri mulțimea se îmbulzea pe trotuar, Porfiri se simțea împins înainte și trebuia să își potrivească pașii cu al celor din jur, fapt care îi făcea pe trecătorii care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
acopereau totul. Clădirea de la numărul 22, copie fidelă a celei de la numărul 24, aflată dincolo de biserica luterană, avea trei etaje și era situată pe partea de nord a străzii, partea însorită pe timp de vară. Parterul era ocupat de câteva prăvălii, un magazin alimentar, o băcănie, cu fațada vopsită țipător, o blănărie, o croitorie de bărbați și un magazin ce vindea diverse aparate mecanice. Etajele de deasupra și din spate erau închiriate unor întreprinzători. Aici își aveau birourile atât faimoasa editură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
așteptat excese de înțelepciune, totuși se pot număra două sau trei sute de cărți aranjate pe rafturi, unele vechi, altele așa și așa, acestea sunt majoritatea, restul mai mult sau mai puțin recente, deși puține foarte noi. Satul nu are nici o prăvălie care să merite nobilul și vetustul titlu de librărie, există doar o papetărie care comandă de la editurile din oraș cărțile de studiu necesare, și doar foarte rar câte o operă literară de care s-a vorbit insistent la radio și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
regăsesc la capătul nasol la bastoanelor. Purtătorul de cuvînt al unui grup francez pacifist Își expune obiectivele: — SÎntem aici ca să Împiedicăm dispariția camembertului! Oricît ar fi de greu de crezut, Wakefield Îl recunoaște pe tip. Magazinul lui, cea mai fină prăvălie de brînzeturi din Paris, a fost distrus de protestele din mai 1968. CÎnd Wakefield a ajuns prin locurile acelea, cîțiva ani mai tîrziu, la ferestre erau grilaje. Să fie asta răzbunarea camembertului? Radicalii din 1968 sînt dependenții de camembert de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să se întâmple. Gaston privea în jur, emoționat. Totul îl impresiona: luminițele barurilor ce se întindeau de-a lungul străzii, aliniate ca niște cutii de chibrituri, mirosul ispititor de pui la grătar, vocea celor care-și făceau reclamă în ușile prăvăliilor, invitând cumpărătorii să intre, țăcănitul bilelor din salonul de pachinko. — Takamori-san, ce surpriză! — Știam eu c-o să-ți placă. Ascultă, vrei să bem ceva? Auzind invitația, Tomoe l-a tras de mânecă, exprimându-și dezaprobarea. Pe când ea încă se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
eticheta cu prețul. — O, faceți-vă un cadou, Îmi zice. E foarte sexy. Soțul dumneavoastră ar trebui să vină și să-mi mulțumească. Nu răspund, dar, după cîteva minute, ies din magazin, cărînd prețiosul pulover Într-o pungă mare. CÎteva prăvălii mai jos, găsesc niște pantofi cu toc foarte frumoși, niște papuci cu barete subțiri și ridicol de incomozi. Nu o să-i port niciodată, de-abia de pot să merg În ei. Și, În ciuda tuturor acestor considerații, În cîteva clipe s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
dispus să cerceteze chiar în seara aceea. S-a scuzat că nu putea să ne găzduiască din pricina iscoadelor și ne-a recomandat un han curat unde să tragem, dându-ne întâlnire la târgul cel mare pentru a doua zi, lângă prăvălia aurarului, al cărui nume a stârnit un nou bombănit din partea lui Gundo: Iov. Ne-a rugat, în caz că ne-ar fi întrebat cineva, să spunem că era mijlocitorul nostru pe lângă aurar pentru un giuvaier care urma să fie donat unei biserici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
priit deloc. Ne dădeam seama că ajunseserăm la o răscruce periculoasă: dacă Aronne nu găsea o dezlegare în privința locului unde era închis Rotari, eram nevoiți să urmăm căi necunoscute care aveau să ne ducă, probabil, spre pieire. Am ajuns în preajma prăvăliei lui Iov înainte de ceasul fixat, drept care ne-am mai învârtit prin târg, nu înainte de a arunca un ochi spre palatul exarhului, mirându-ne de belșugul și de felurimea mărfurilor. În timp ce mă simțeam în al nouălea cer, Gundo se plângea necontenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
am vizitat, ca niște adevărați pelerini, biserica San Vitale. Pe rudimentarul Gundo a fost singura dată când l-am văzut înfricoșat, nu-și mai putea stăpâni mirarea, copleșit de splendoarea mozaicurilor. În fine, l-am zărit pe Aronne intrând în prăvălie, așa că l-am urmat. Pe față nu i-am citit nici că veștile erau bune, dar nici rele. Mi-a explicat că a cheltuit o parte din banii noștri pentru aprobarea unor credite pe care comunitatea sa trebuia să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
șanțuri pline ochi de apă și de douăzeci și nouă de turnuri. Toate construite de romani și conservate de bizantini până la sosirea longobarzilor. Orașul era locuit încă de mulți romani și dispunea de mori datorate apei numite Garza, și existau prăvălii de toate felurile. În Brescia existau încă multe palate, chiar dacă părăginite, cum ar fi templul capitolin, teatrul și forul. Vestigiile străvechi, și în primul rând apeductul, au fost curățate și întărite din porunca lui Rotari. Exista încă, pe vârful unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
făcusem din ea un mic palat unde puținii învățați și artiști din oraș se bucurau întotdeauna de o primire cordială. Ușa era deschisă și pentru cele mai frumoase prostituate, pentru femeile bogate libere de moravuri îndoielnice, precum și pentru negustorii cu prăvălii bogate în bucate și vinuri alese. Așa se face că în timpul unei slujbe, dat fiind scandalul care se aprindea la omilie, un predicator a profitat de ocazie, îndreptând spre mine toate invectivele și protestele. A rostit cu voce tare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe zi, îl trimitea să-i facă diverse comisioane, să-i aducă flori din grădină, să culeagă mere, altele decât cele aduse dimineață, îi spunea cum să se-mbrace, îi împuia capul cu toate visele ei despre Târgoviște ori despre prăvăliile din Sighișoara. În viața ei de ființă răsfățată exista totuși cineva care îi punea bețe-n roate și-i frângea elanurile. Iar acesta era Mașcatu, vătaful curții. Nu putea să spună despre el că e necuviincios ori că se poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
croielile. Dar ceea ce-l uimise cel mai mult pe Zogru era abundența de femei parfumate, cu părul strâns în panglici de mătase sau de catifea colorată și cu hainele acoperite de mărgele. Cutreierase câtva timp, poate un ceas bun, pe lângă prăvăliile ce vindeau pânzeturi, mărgele, păpuși, coșuri de toate mărimile, mâncare caldă, care împrăștia peste tot un miros necruțător de friptură usturoiată. Și probabil că ar mai fi căscat gura cel puțin încă un ceas, dacă nu i-ar fi ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
îi adusese o amăreală în suflet și-o neputință oribilă. Așa că, în loc să se-ntoarcă spre ciung și să dea cu el de pământ, o luase la fugă. În momentul acela, în care alerga fără țintă pe strada pavată, din toate prăvăliile, ca la comandă, ieșiseră de o parte și de alta capete furioase, mâni înarmate cu ciomege și lopeți, încât Zogru nici nu mai îndrăznea să se uite în stânga ori în dreapta, alerga cu viteză reținută, aproape împleticindu-se pe picioare, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
mici. Și pentru că Iscru se apucase să dea la o parte zăpada, mărunțind-o cu vârful iataganului, tot spunând Tatăl nostru pentru iertarea spătarului Gongea, lui Zogru îi venea să-i spună du-te, prostule, și vinde inelul la Târgoviște, pe la prăvăliile de pe strada pe care îl întâlnise pe ciung și pe care o vedea cu ochii minții, luminată de soarele lunii mai, când privise cu uimire toate lucrurile frumoase, agățate pe obloanele prăvăliilor. Du-te și vinde inelul și cumpără-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-te, prostule, și vinde inelul la Târgoviște, pe la prăvăliile de pe strada pe care îl întâlnise pe ciung și pe care o vedea cu ochii minții, luminată de soarele lunii mai, când privise cu uimire toate lucrurile frumoase, agățate pe obloanele prăvăliilor. Du-te și vinde inelul și cumpără-ți ceva, o bucată de pământ - ori pleacă în lume! Însă știa bine că Iscru nu-l aude. Ajunsese la pământul negru și acum făcea groapă răsucind într-o parte și în alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
din palat în nebunia orașului, unde m-am holbat la toate cât mi-a poftit inima. Servitoarea de lângă mine nu părea să se grăbească și m-a lăsat să hoinăresc pe unde am vrut. M-am oprit aproape la fiecare prăvălie și m-am uitat la fiecare voal, uimită de varietatea și cantitatea de lămpi, de fructe, de țesături, brânzeturi, vopseluri, unelte, animale, coșuri, bijuterii, flauturi, ierburi, de toate. Dar smochine nu se vedeau pe nicăieri în acea zi. Am căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de mama lui, dar după un timp am găsit curajul de a mă uita la priveliștea aglomeratului port al Tebei. Până la strânsul recoltei mai era mult și cei mai mulți agricultori nu aveau altceva de făcut decât să aștepte vremea culesului, așa că prăvăliile erau pline cu țărani care nu aveau de târguit decât propriul lor timp. Meryt a dat un colier de pietre de la mama ei pe niște turte și am început să mâncăm în timp ce ne plimbam, mână în mână, de la o prăvălie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
prăvăliile erau pline cu țărani care nu aveau de târguit decât propriul lor timp. Meryt a dat un colier de pietre de la mama ei pe niște turte și am început să mâncăm în timp ce ne plimbam, mână în mână, de la o prăvălie la alta. Mă minunam de mulțimea bijuteriilor care erau de vânzare și mă întrebam cine erau cei care își permiteau atâtea fleacuri. Am văzut meșteri de sandale care făceau încălțăminte ieftină la comandă. Mai mulți bărbați așteptau la rând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
El a râs auzind-o și i-a răspuns: - Dacă mă crezi un omuleț, înseamnă că tu vii de pe tărâmul giganților, surioară. Eu sunt Benia, s-a prezentat el. Și ai fi surprinsă ce afaceri bune se pot face în prăvălia mea. Totul depinde de cumpărător, draga mea, a tachinat-o și el. Femeile frumoase întotdeauna obțin ce vor. Auzind asta, Meryt a izbucnit în râs și mi-a dat un ghiont în coaste, dar eu n-am zis nimic, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
aventurat în piață de una singură și am schimbat majoritatea fleacurilor mele pe ulei de măsline și ulei de castor, pe ulei de ienupăr și pe diverse boabe, pentru că auzisem că în vale nu erau prea mulți pomi. Am scotocit prăvăliile după cel mai bun cuțit și, cu o zi înainte de plecare, Meryt și cu mine ne-am dus la râu și am adunat paie de trestie cât să aducem pe lume o mie de copii. Am împachetat ce aveam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]