6,669 matches
-
rost de niște bețe din trestie și de restul necesar pentru a merge la pescuit. De fiecare dată, după partida de pescuit, nu uitam să înapoiez uneltele și peștele prins, ca să nu mi le confiște pedagogul și să-mi ia prada pescuită pe canal, mai ales că la internat nu aveam ce face cu peștele. Într-o duminică de dimineață, cum stăteam conectat la partida de pescuit, așteptând carasul să muște din momeală, am văzut că în spatele meu s-au amplasat
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
-l cum zboară chiar acum cu gherele-n Sus, ca să sprijine Bolta cerului, să nu cadă nimicul peste noi cu Noaptea lui largă...Se poate că Bolta de Sus să se spargă...Să văd cerul negru ca lumile-și cerne, că prăzi TRECĂTOARE a morții ETERNE! Iată-l ajuns deja de pe Platoul înălțimilor Golan din Cercul uriașilor din C5 în Fortăreața Carpatică a Atlanților! ( Din pentamorfoza apogeului limitelor cunoașterii în octomorfoza Artei-transformării ). S-a întors Corbul cu Cutia neagră în cioc, doamnelor
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
zări ochii fiarei îndreptați spre el. Spaima îi căzu ca un bolovan de pe suflet, când auzi glasul calm al bunicului spunându-i: - Sunt fără viață! Abia așa, moș Ion, realiză faptul că ochii lupului, nu străluceau ca atunci când își urmărea prada, ci priveau fix... în adâncul pădurii. În noaptea aceea, bunicul a reușit să împuște Lupul Sur pe care l-a adus în sat cu carul, așezându-l, apoi, în bătătura casei, pe o capră de tăiat lemne, într-o poziție
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
scut, a ta trăire Pentru sufletele toate Din a dragostei jertire, Asta e îndumnezeire! Cluj Napoca, 20 iunie 2015 Steag de izbăvire O lume-ntreagă m-ar opri să spun De Dumnezeu, de Viață, de Iubire Și tot mai mulți cad pradă de război, Răului ce duce cu Binele O cruntă bătălie. O lume-ntreagă-n decădere ar dori Să tacă toți preoții, artiștii, poeții, Prozatorii, jurnaliștii și toți cei care luptă Pentru Dreptate, Cinste, Adevăr Și binele omenirii. O lume-ntreagă
OGLINDIREA NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365915_a_367244]
-
au binevoit a se pune oameni de litere și nu numai, despre care am să vorbesc în cele ce urmează într-o ordine determinată pur și simplu de cronologia întâlnirii mele cu remarcabilele lor personalități. Înainte însă de a lăsa pradă impresiilor condeiul, se cuvine a preciza că, am avut privilegiul de a participa pentru al doilea an consecutiv la acest eveniment, așa încât, o parte dintre cei prezenți nu mi-au fost străini cu desăvârșire. L-am cunoscut anul trecut pe
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
pus râmele în cârlig și au aruncat! Apoi au început să mulineze ușor! Tensiunea momentului era la valori maxime! Succesul se prefigura sub cele mai faste auspicii luminat de o lună hipnotică... Ajunse la control cârligele se arătară goale, fără pradă, însă râmele dispăruseră! „Bă, e plin dă crapi că numai ei fac treburi din astea”, gândiră la modul profesionist toți trei! - Și sunt la mai mult de un kil, rosti profetic Melu, un mare specialist în probleme de crap. Mai
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
-mi dau seama dacă sunt reale Sau halucinantul rod al imaginației mele febrile De după plecarea ta. Un sunet ascuțit Ca un țipăt din altă lume Îmi înfioară întreaga ființă. E doar o pasăre rătăcită în beznă, Care-și caută frenetic prada. Cad frunze cenușii Peste sufletul meu Copleșit de amintiri. Copacii freamătă, nerăbdători, După un nou veșmânt. Se cutremură pădurea De dorul primăverii, Mă cutremur eu De dorul tău. Ard ca o făclie în noapte Și mă sting cu atingerea ta
FRUNZE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366041_a_367370]
-
grea răscruce Ne vom risipi, ne-om duce Răstignind crucea pe cruce. Mândru sunt că sunt român, Dar mă zbat și mă înfrân Duca-n lume să amân, Ci mă simt ca-ntr-o cireadă Și presimt că vom fi pradă Ca mioara din baladă Și ca baciul tristei turme Cu dușmanii vechi pe urme, Stâna sfântă să i-o curme. Mândru sunt că sunt român Cât mai sunt, să mor în fân Și-n pământ să mă afân Pentru țara
MÂNDRU SUNT CĂ SUNT ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366089_a_367418]
-
sine se află: „în verbele / a crede, a iubi, a fi, / a fi ... Hyperion-iana „sete de repaos” apare în poemul „Din nou să fiu repaos” în care poeta îi cere Stăpânului a Toate: „ascunde-mă - de mine - / ascunde-mă ... // ... sunt pradă vrerii tale / îndură-te - / și redă-mă / liniștii din Haos ... / din nou / să fiu - repaos - / repaos ...” - și aici, filiațiunea eminesciană este evidentă. Așa cum am mai menționat, fiecare poem este un fragment de istorie, o poveste nescrisă, care își cere dreptul
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
formații distincte pe platoul din curtea unității militare. Disprețul de care au parte este evident, sunt doar pifani neinstruiți. Se simt ca niște oi rătăcite, intimidate de privirile lucioase ale unor lupi flămânzi în așteptarea momentului în care să sfâșie prada. O bună parte dintre gradați sunt demni urmași ai gardienilor din gulagurile comuniste, înzestrați fiind cu ură față de aproapele lor. Disprețuind, umilind, batjocorind, se simt mai presus decât semenii lor. Pifanii nu au decât vina de a fi tineri. Elanul
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
ajuns să fie aproape pustiu. Trenul golit de călători mai scoate pe la câte un capăt de vagon o pufăială de abur, sporindu-și cenușiul, apoi se pune în mișcare spre triaj. Albert se străduiește din răsputeri să nu se lase pradă dezamăgirii întărindu-și sufletul, încercând să-i însămânțeze optimismul măcar atât încât să-și regăsească echilibrul. Chipul îi trădează frământarea. Nu știe că este privit: - Nu a venit, nu?! Ai așteptat-o degeaba! Îl privește mut, cu uimire, pe individ
XXI. ECOU RĂTĂCIT (RĂTĂCIRI) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365366_a_366695]
-
orelor. E incredibil cum alunec dintr-o stare în alta contemplându-mi neputința! Voiam să mă ridic dincolo de chemarea aceea, și iar drămuiesc timpul la roata pătimirii. Mă trezesc trasă galopant de frâul sângelui, perpelind pielea vremii la focul încercării. Pradă atracției solare, drămuiesc apropierea, să nu mă ardă înflăcărarea. Mă ispitește viața cu furtul orelor.(15 iunie 2017) Referință Bibliografică: Drămuire / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2359, Anul VII, 16 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DRĂMUIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365434_a_366763]
-
zi și noapte cu amânarea, încercând să aflu cum să mă cațăr mai bine pe alegeri înspre cer! Și fac ce fac și cad din nou în mirajul ochilor îndrăgostiți de viață. Și fac ce fac și cad din nou pradă naturii umane, tânjind după lumina soarelui din adâncuri. Zâmbești auriu? Zâmbesc și eu... Hrănim orizontul... (12.iunie 2017) Referință Bibliografică: Soarele din adâncuri / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor
SOARELE DIN ADÂNCURI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365426_a_366755]
-
iubirii. Suferise cânva, nu prea demult, suferise cumplit atunci când nu mai avea acces în gândurile Ericăi, când nu îi mai putea împărtăși gândurile lui, când îi lipseau scrisorile ei, noile ei scrisori. Cele de dinainte, recitite într-una, îl aruncau pradă suferinței sfârșind prin a-și îneca fața în pernă și în plâns înăbușit. Odată totul redobândit, chiar și cu opreliști trecătoare, nu numai că își regăsise cumpătul dar și începuse să trăiască într-o plutire care, încetul cu încetul, devenise
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
Voi, plini de doctorate... facute la minut, Rostiți atâtea vorbe că-'ncap într-un strănut. Aveți măcar decența să vă priviți în față Să puneți întrebarea... ce v-ați dorit în viață ?! Dac'-ați urcat acolo cu gândul doar la pradă, Eu zic să mai priviți din când în când și-n stradă. Ferească Dumnezeu... să se răstoarne carul, Nu cred să fiți în stare, să suportați amarul Vărsat de-atâta vreme, cu-atâta nepăsare. Nu încercați c'-un deget să
SCRISOARE FĂRĂ PLIC de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365482_a_366811]
-
cine știe, acum în toamna târzie a vieții mele va apare cineva care să-mi deschidă ușa sufletului și să-i permit să pășească de mână cu iubirea.Voi mai îndrăzni oare să sfidez rațiunea și să mă mai las pradă acelei frumoase feerii și să mai iubesc așa cum o pasăre iubește zborul și libertatea sau așa cum albina iubește floarea, iar el să fie infinitul meu magic. Mi-ar place să-mi găsesc credința mea în el și în fiecare noapte
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
Minor. Dar, la Roșia Montană s-au găsit urme evidente de minerit înaintea cuceririi Daciei de legiunile romane. Se spune că înfrângerea Daciei în 106 d. Cr. a adus imperiului Roman tone de aur și argint, considerată cea mai mare pradă de război din toată istoria imperiului. Aurul, considerat la începuturile descoperirii sale ca metal sacru, cu timpul a devenit metalul îmbogățirii și al obținerii puterii în lume ... Fascinant prin strălucire asemeni soarelui, maleabil și ductil - adică bătut și întins fără
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
ar fi diferența dintre sfâșierea continuă aplicată de oameni prin gânduri vorbe fapte atitudinea plină de indiferență și scurta sfâșiere de colții unui câine ura asta e ciudată onorabili oameni am impresia că ciuda de a vă fi fost luată prada e imensă... nu e milă nu e durere e doar ciudă că nu v-ați aflat primii la locul faptei pentru a stabili o regie mai amplă o scenografie complexă cu mult sânge și eventual nu doi mai mulți copii
GÂND DE NOAPTE 14 SEPTEMBRIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365034_a_366363]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TREMURĂ 'NSERAREA ÎN AMINTIRE Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 990 din 16 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului E singură pădurea. În fiecare frunză e-o chemare. Pe trunchiuri tremură-nserarea, ca o amintire, lăsată pradă furtunilor din noi. Într-un convoi, se prind potecile uitate, izvoarele secate, surâsul tău și cerul prăbușit peste-a extazului îmbrățișare, întemnițată toamnă, între vis și ploi. Ard stelele în noapte. În fiecare poezie, e-o umbră solitară. E-o
TREMURĂ 'NSERAREA ÎN AMINTIRE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365043_a_366372]
-
din 16 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pentru iubitorii de pește le recomand câteva zile în Delta Dunării printre stufăriș și speciile de păsări cu coloritul lor variat. Stoluri întregi se ridică împânzind cerul, se rotesc amețitor, apoi coboară după prada comună, peștele! Noi românii am fost înzestrați de Divinitate cu toate formele de relif: lunci, câmpii, dealuri, munți, cu un bazin hidrografic divers și bogat de la Fluviul Dunărea la râuri ca Olt, Mureș, Siret, Prut dar și râulețe mai mici
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
sale. Nu a fost să fie așa însă a fost uluit de frumusețea de octombrie a pădurii de foioase. De unde atâtea nuanțe, de unde atâta frumusețe la o pădure pe cale de a fi despuiată, dezgolită de veșmântul ei, urmând să rămână pradă gerurilor iernii? Oare acestea să fie nuanțele regretelor, ale durerii? A revenit la locul de tabără dar nu a apucat să se așeze. - Îmi arăți și mie locurile care te-au încântat atât de mult? - Desigur, cu cea mai mare
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
pune unii mâna pe terenuri și pe fondurile europene din 2013. Doctorul Bulumac a învățat să accepte transformarea spitalului în azil, “pentru că altfel, la Cervenia, nu ar mai fi existat nimic, și toată munca de-o viață ar fi ajuns pradă pentru hoții de fier vechi. Acum sunt optimist! De astăzi începe o nouă eră. Ne transformăm, dar mai bine așa, pentru că, dacă nu am fi făcut azilul, nu am mai fi existat. O să învățăm ce înseamnă asta, ne vom adapta
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
Împărăției cerești.” Dacă isihasmul palestiniano-sinait din secolul VII a fost răspunsul la încercarea istorică a invadării Orientului apropiat de arabi, isihasmul palamit din secolul XIV a fost atât o replică anticipată la adresa ispitelor raționalismului și secularizării, căreia îi va cădea pradă civilizația occidentală modernă, cât și o pregătire pentru marea încercare istorică reprezentată de cotropirea și aservirea de către otomani a popoarelor ortodoxe din Balcani. Atât în secolul XIV, cât și în secolul XVIII, isihaștii au simțit acut atât încordarea dintre forță
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
nopții. Dar , nu... nu poate fi vocea unui copil, pentru că nu se poate ca un înger în formare să cheme furia gerului cu o așa armonie îmbietoare și cu atâta de seninătate... Pustiitorul stă deasupra orașului, ca o pasăre de pradă privind, și ascultând, ca să știe unde să coboare și să înfașce biata vietate, ce i se încredințează temporar. Niciodată nu este impresionat de modul în care este chemat. Poate auzi cântecul păsării spin sau urletul de disperare, ce mai imploră
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
să li se deschidă. Papagalii și peștii ne încântă cu multitudinea de culori. Pentru aceștia, nu încerc nicio durere. Dar simt o rană pentru anumite animale pe care mi-e greu să le văd captive. În special animalele mari, de pradă. Tigrii, leii... Am citit că nici nu se înmulțesc în captivitate și, atunci când o fac, au comportamente ciudate: mamele își resping puii, nu-i alăptează. De parcă nu și-ar dori să perpetueze specia de captivi. Un fel de: „dacă eu
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]