1,383 matches
-
pentru unii dar și o mare calitate, pentru alții, așa cum a fost pentru Va, căruia, trecerea timpului i-a adus uitarea evenimentelor neplăcute. Este la fel de adevărat că Dorița și Didița depuneau eforturi disperate pentru a-l feri, mai ales În timpul praznicelor de pomenire ori a unor vizite indiscrete, de grave constatări sau Întrebări directe adresate cu o vădită tentă răutăcioasă: Nu ți-i dor de mămica ta? O mai ții minte? Vai, ce mamă frumoasă ai mai avut! De s-ar
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
mai ții minte? Vai, ce mamă frumoasă ai mai avut! De s-ar scula măta ș-ar vedea ce-i În casa asta, s-ar Întoarce iute În groapă, și alte asemenea răutăți. De cum Începea să se adune lumea la praznic, una dintre fete spunea: Mergem ptru-ptru? Mergi Va cu mașâna? Copilul, ca toți cei de vârsta lui, numai atât aștepta! Își Îndepărta, cu un gest devenit mecanic, părul lung și de pe atunci, aspru și lucios de pe fruntea scăldată de soarele
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nelegiuiților morți fără spovedanie: "...și iartă-le lor, Doamne, cele ce-au greșit și ascultă-i, că, de-au făcut strâmbătăți, au plătit, pentru că nu se află bucurie nedesfătată de griji..." După înmormîntare s-au întors la casa văduvei, la praznic. Florica a destupat câteva damigene de le avea pregătite. Popa a gustat un pahar, dascălul unul. Au spus încă o dată "Dumnezeu să-l ierte" pe răposat și au plecat. La masă rămăseseră vecinii, cu Aglaia, Tilică, nevasta lui Stere și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
gura seacă Ci de dor să le mai treacă. Munți înnalți, luminoși, Bine v-am găsit sănătoși. {EminescuOpVI 308} PREDICAȚIA ȚIGANILOR Predicație prea luminată Scrisă în miază noapte Cu sloave de lapte. Ziua Paștilor, Bucuria țiganilor Cari cu bucurie așteaptă praznicul, F... -le norocul. Cu toții se adunară, Mai întîi fierari Căci ei erau mai mari Și prin țări mai îmblători. Bașa meșterul de potcoave, Începu a grăi înțelepte voarbe, Ca să fac - o biserică sfântă Ca la dânsa toți să se strângă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
credință ne împinge, cel mai adesea, frica. Dacă în fața lui Dumnezeu suntem egali, de ce pe pământ ni se fac sumedenie de dosare? Sintagma “frica lui Dumnezeu” nu se potrivește unei religii a tuturor toleranțelor. Ortodocșii se luptă din greu cu praznicele. Refuzul transcendentului înseamnă o cantonare în burdihanul nesățios al comodității. Stalin și Hitler nu au fost primiți în Iad. Ca să nu se coalizeze cu Diavolul. Nu cred că spre Dumnezeu trebuie să ne îndrume îngerul spaimei. Eradicarea sărăciei în lume
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Premiului Nobel pentru pace înseamnă uneori un cumplit măcel. Unele primării nu mai fac trotuarele. La lasă doar în grija damelor. Principala mascotă a tineretului de astăzi rămâne prezervativul. Prin sentimentele noastre adie o briză de manele. Unii iau de la praznic cât pot duce, nu cât pot mânca. În cazul delicvenților, inteligența ar putea fi o circumstanță agravantă. Răutatea debutează cu cenzurarea admirației. Comoditatea ne obligă să mizăm pe frivolitate. La noi, capra vecinului nu poate avea decât un destin implacabil
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de reforme să se ocupe doar reformații. Bărbații tomnatici se plimbă cu tinerele doar ca să le compromită. Nu toate muștele din ciorbă de la cantina sunt subvenționate. Pe unele le plătim noi. Banii mulți îți împuținează libertatea. Politicienii popoarelor sărace fac praznice opulente. Amărâții sporesc sărăcia planetei, îmbogățind-o cu foarte mulți copii. Cei care au scos limba în fața valorilor, au fost nevoiți, până la urmă, să și-o înghită. Când libertatea este bezmetică, unii consumă și cota celor care vor veni după
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
asemenea tragedie. Se pare că nu voi putea gestiona niciodată criza cadavrelor. Aveam șase ani și am solicitat imperativ să fie înmormântat cadavrul mușcatei cu ritualul respectat și în cazul vecinului nostru, Nae: cu preoți, lume plângând de mama-focului și praznic pe casa scării. Dar când ai mei m-au rugat să le spun ce preoți trebuie să invite, am fost tare încurcat. Am încercat să aflu, cu Zena de ce Dumnezeu avea un nume atât de ciudat? -, prietena mea, ce flori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
preoților, al țârcovnicilor care cântau fermecător de frumos pe nas, bineînțeles -, dar n-am găsit nimic. Bujorul ni se părea un îngâmfat care-l supără pe Dumnezeu, trandafirul nu putea purta odăjdii din cauza spinilor, dumitrița părea prea bosumflată... Și cu praznicul a fost o poveste. Ce mănâncă o floare moartă? Științific, am hotărât că doar apa de izvor era singurul fel de bucate pentru praznic. Apa de la robinet puțea atât de mult a clor, încât îți era milă s-o dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
supără pe Dumnezeu, trandafirul nu putea purta odăjdii din cauza spinilor, dumitrița părea prea bosumflată... Și cu praznicul a fost o poveste. Ce mănâncă o floare moartă? Științific, am hotărât că doar apa de izvor era singurul fel de bucate pentru praznic. Apa de la robinet puțea atât de mult a clor, încât îți era milă s-o dai și celor vii. Pe-atunci, cel puțin în cartierul nostru, nu fusese descoperită apa minerală și nici apa plată. Nu ne-am ales decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
clor, încât îți era milă s-o dai și celor vii. Pe-atunci, cel puțin în cartierul nostru, nu fusese descoperită apa minerală și nici apa plată. Nu ne-am ales decât cu o înmormântare aiurea: fără preoți și fără praznic, pentru că izvoare nu aveam decât în cărțile noastre de povești. Pentru mine cadavrele au fost mereu o problemă. Prietena mamei, Nineta, nu mă întreba, ca toate cucoanele plicticoase, atunci când mergeam în vizită la ea, cum mă chema, câți ani aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
în floare, pentru... Și mai știam că trebuie să merg trei kilometri, în urma mortului, prin previzibilul noroi de poveste, că trebuie să mărturisesc din nou faptul că nu prea înțeleg logica acelui ceremonial complicat de înmormântare cu punți nesfârșite, cu praznic, cu bocete ipocrite ceremonial pentru care unii risipesc o mare parte din bruma lor de avere... Știu, știu, știu, nu sări la beregata mea. Îmi vei vorbi despre tradiție, despre credință, despre rădăcini și neam... Poate tocmai aici este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Pentru curioși: "Moarte naturală. Scârbă de viață." Bani cu indicații, pe căprării... Pentru sicriu și cruce... Pentru gropari: "Cât mai adânc..." Țoale de înmormântare, papuci, pălărie (musai, n-am purtat niciodată)... Preoți, dascăli, țârcovnici, clopotari. Fără bocitori. Fără lacrimi... Pentru praznic (în No 11, pentru tablagii, șapte zile la rând)... Pentru Z: "Vioară nouă. Cadoul de la Nineta e depășit. Arcușul trebuie să fie din păr de cal de la mama lui de-acasă, din Mongolia..." Prietenii cei mai devotați ai lui nea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Grazie. În timp ce unii îmi apreciază bunul simț, pentru că n-am revendicat un loc de-a toarta cu apostolii, alții cred că, dimpotrivă, având în vedere austerul meu stil de viață, aș putea râvni la un loc pe băncuța de mare praznic a tabloului. Sunt prezenți la amplificarea comediei și cei care mi-au găsit, prin colbul anilor, tot felul de amanți, care de care mai interesanți. Și, crede-mă, unii dintre ei chiar nu mi-au fost amanți. Aceștia se întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
patriarh a sfintei cetăți a Ierusalimului și a toată Palestina. Facem știre cu această carte a patrierșiei noastre tuturor cui să cade a ști, pentru Antonie starostele de ciocli și pentru toți cioclii carei sânt la ceata lui și slujăsc praznicul a Sfinților a Trei Sfetitele”. ― Ia te uită! Și cioclii se bucură de mila “patrierșiei” sale! Care o fi pricina? Spune mai departe. ― “Iată că au venit înaintea noastră, arătând catastih(ul) breslei lor, întărit de mulți domni... și de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
direcția spitalului din Vâlcea. Mai desluși, din frânturile discuțiilor celor dimprejur: cauza? Păi, cauza, care e? Simplu. Câteva clipe de ațipire, la volan, timp în care mașina nu s-a mai dus încotro ar fi trebuit, ci, la dracu-n praznic. și, în capul său, se înteți și mai mult, un huet, ca al unui avion îndepărtat. Legenda lui Groh Când l-a luat, abuziv, de la țâța mamei, piticul Groh nu era mai răsărit decât o palmă a celui care l-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
oprească și-a făcut odată vînt și a asvîrlit-o: țpe cine, mîrțoaga?! să vedem mai departe) Mulțumesc lui Dumnezeu că avea soarele În ochi altminteri i-ar fi spart capul. Doar că n-a aruncat-o pînă la dracu-n praznic. S-a speriat dracului și calul și javra după trăsură cît o țineau picioarele și tot poședicul din jur țipînd și rîzÎnd și cutia de tinichea zăngănind după ea pe pavaj. țasta era, cutia cu biscuiți) Înfricoșătoarea catastrofă s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
patrie, popa e în vârful bucatelor. Și înaintașii, ce se ocupau cu treburi din acestea bisericești au luat măsuri ca popa ca să nu trăiască după cheful oamenilor, și au inventat calendarul bisericesc, un obiect lumesc totuși, care arată sărbători, slujbe, praznice, duminici, iarăși și iarăși, toate cu popă în coadă. Efectul este previzibil, niciodată popa nu moare de foame. Dacă nu e colivă, e pulpiță de pui, dacă nu e pâine, iese măcar cu un orez scăzut. Dragi cititori ați auzit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu mai puteam ține receptorul. Nu mai întâlnisem la ea o asemenea furie, cuvinte atât de demente. Sabinuța, brânzoaica mea, ce ți-am făcut eu să-mi vorbești așa? Știi doar că te iubesc! Să te duci la dracu-n praznic cu iubirea ta stupidă. Bine a zis mama că o să mă nenorocești! Orice declarație de-a mea o enerva și mai mult. Ajunsese la blesteme grele și simțeam că turbează. Mi-a trântit telefonul în nas. L XXXI M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
pasăre prăbușită, mai bate obosită din aripă din clipa ce mai trece o clipă. Program de note Calendar 1995 1996, 97, 98... Lipsește timbrul tânăr de altădată, când iubeam cu întinderi largi, cu lună. Ascultam cum sună 7 iunie a praznic. Era ziua mea zveltă și frumoasă ca o prințesă spunea uneori Nichita, poetul nostru cel mare: paznic alb, grăbit, întins ca un arc. I-ascult glasul în fiecare an, bucuriile au îngălbenit, cu fiecare toamnă. În veacul măsurat de ceasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
și veșnică. * * * N-a fost o întâmplare că a plecat! trebuia mai demult și azi nu eram acasă, ci undeva în lume, într-un oraș, în pădure sau la munte, undeva la masă. Aș lua-o de la început, ca la praznic, să înțeleagă că a trecut de amiază, că nu mai pot aștepta pe la iazuri, nici islazurile în câmpia netedă, nu-mi sunt gazdă și reazem. Trebuia să pleci cu strâmtele tale poteci. În așteptare, nu mă mai doare, trupul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
mai de seamă, cărturarii și bătrînii norodului s-au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; 4. și s-au sfătuit împreună cum să prindă pe Isus cu vicleșug și să-L omoare. 5. Dar ziceau: Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă tulburare în norod." 6. Cînd era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, 7. s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; și pe cînd sta El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Ce vreți să-mi dați și-L voi da în mîinile voastre?" Ei i-au cîntărit treizeci de arginți. 16. Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mîinile lor. 17. În ziua dintîi a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, și I-au zis: "Unde vrei să-Ți pregătim să mănînci Paștele?" 18. El le-a răspuns: "Duceți-vă în cetate la cutare om, și spuneți-i: "Învățătorul zice: "Vremea Mea este aproape; voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
învinuirile preoților cei mai de seamă și bătrînilor. 13. Atunci Pilat I-a zis: "N-auzi de cîte lucruri Te învinuiesc ei?" 14. Isus nu i-a răspuns la nici un cuvînt; așa că se mira foarte mult dregătorul. 15. La fiecare praznic al Paștelor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemnițat, pe care-l voiau ei. 16. Pe atunci aveau un întemnițat vestit, numit Baraba. 17. Cînd erau adunați la un loc, Pilat le-a zis: "Pe care voiți să vi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
vie la Miroslava Iașilor pe 5 pogoane tocmai la Odobești. Da’ cine știe? Poate „preosfințitul mitropolit... Iacov” o fi având glas de sirenă și bietul egumen de Putna n-a priceput cum și-a făcut drum tocmai la „Dracu-n praznic” doar pentru 5 pogoane de vie! Așa se întâmplă când tu, muritor de rând, te afli în fața celui care are pâinea și cuțitul în mână... Ei, da’ să nu dăm bucuria pe scârbă, ci să vedem cum pe „rugătorii noștri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]