2,576 matches
-
programe de specializare, adecvarea postului de muncă la capacitățile și preferințele indivizilor, individualizarea „tratamentului” subordonaților). Strategiile de management al stresului socioprofesional și elaborarea modelelor conceptuale de intervenție la nivel individual-organizațional (apud Brate, 2002) trebuie să ia în calcul (pentru ajustare, predicție) varietatea stresorilor (cei nespecifici acționează cel mai eficient) relaționați: factorilor intrinseci muncii (suprași subsolicitare, ritm, autonomie, lucrul în schimburi alternante, caracteristici fizice de mediu); rolului în organizație (nivel de responsabilitate, conflict și ambiguitate de rol); dezvoltării în carieră și realizării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și stiluri de comportament, altele decât acum un deceniu. Ceea ce este important de subliniat este în prezent glisarea de la activitățile cu un specific individual spre prestarea unor activități de echipă. Deși aptitudinile cognitive și fizice rămân categoric atribute importante pentru predicția succesului în muncă, totuși personalității, deprinderilor interpersonale, modalităților de distribuire și management al cunoștințelor li se acordă o atenție din ce în ce mai mare (Landy, Conte, 2004). O persoană se declară în prezent mulțumită dacă realizează un echilibru între activitatea de muncă și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
frustrați în ceea ce privește caracteristicile tipologice, motivaționale, și particularitățile generale ale personalității. Cu cât vom deține o informație mai bogată asupra „ecuației personale”, asupra particularităților psiho-fiziologice individuale, care introduc o variabilă definitorie a „stării de frustrație”, cu atât vor spori șansele de predicție a conduitei unei persoane aflate într-o situație frustrantă. „Starea de frustrație” exprimă, de fapt, tensiunea nervoasă, afectivă, trăită în forme și grade de intensitate diferite, în funcție de măsura realizării „prizei de conștiință” de către subiectul frustrat asupra gravității pericolului, real sau
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
cel al integrării politice a Europei”. Integrarea economică nu era percepută ca un „scop în sine”, ci doar ca un stadiu intermediar pe drumul comun al unificării politice. De-a lungul deceniilor de construire a comunității europene, au existat chiar predicții euforice că unificarea politică va urma în mod automat actelor de integrare economică; teoreticienii integrării nu și-au dat seama că integrarea politică reprezintă un salt calitativ, o adevărată ruptură față de Piața Comună. În timp ce pentru uniunea economică similitudinile legate de
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
fost pietistul Friedrich Christoph Oetinger (1702-1782), adept al Kabbalei luriene, admirator al lui Jakob Böhme și discipol al lui Johann Albrecht Bengel (mort În 1752) - un personaj straniu, care se inspirase din teoriile lui Gioacchino da Fiore pentru a face predicții numerologice pe baza Apocalipsei lui Ioan, ajungînd la concluzia că lumea se va sfîrși În anul 1836. Acesta n-a apucat desigur să constate neîmplinirea prezicerilor sale, cum n-a mai apucat nici discipolul său Oetinger care, stimulat de apropierea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
comunica. A comunica într-o limbă înseamnă a asocia forme și conținuturi și a le organiza pe baza unor reguli sintactice, semantice și pragmatice validate de comunitate într-un anumit moment al existenței sale, înseamnă a împărtăși aceleași așteptări și predicții în prezența semnelor vehiculate. Când comunică prin intermediul limbii, oamenii folosesc cuvinte. Acestea au o formă sonoră (rezultată prin combinarea unor sunete) și un conținut, o semnificație (reprezintă concepte ale unor realități din univers, din lumea înconjurătoare). Asocierea dintre forma sonoră
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
enigmatic, închis, dar vulnerabil într-o măsură mai mică. 2.2. Nivelul comunicării interpersonale Este nivelul la care individul interacționează cu semenii de pe poziții „personale”, adică prin contact direct. Un relativ grad de cunoaștere reciprocă le permite interlocutorilor să facă predicții și să aibă expectații în legătură cu interlocutorul. Interactanții își modelează personalitățile prin comunicare în funcție de modul în care se raportează direct unul la celălalt. Scopul interacțiunilor la acest nivel este deopotrivă cunoașterea de sine și cunoașterea celuilalt. Comunicarea interpersonală este, în fapt
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
identitatea socială a individului, datele sociale care îl caracterizează (apartenența la o anumită etnie, la un anumit grup social etc.); adeseori, aceste date sociale se reduc la stereotipuri. Puterea explicativă a comportamentelor este scăzută, în sensul că interlocutorii pot face predicții limitate unul despre celălalt și au o capacitate redusă de a explica și motiva acțiunile celuilalt; interacțiunea se bazează pe reguli sociale. Comunicarea intimă are ca input identitatea personală a individului, datele psihologice individuale, elementele care îl diferențiază pe individ
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
celuilalt; interacțiunea se bazează pe reguli sociale. Comunicarea intimă are ca input identitatea personală a individului, datele psihologice individuale, elementele care îl diferențiază pe individ de grup; puterea explicativă a comportamentelor este crescută în măsura în care o bună cunoaștere a interlocutorilor permite predicții și explicații cu grad ridicat de acuratețe în legătură cu celălalt; interacțiunea se bazează pe reguli cu caracter individual, rezultate din negocierea directă dintre interlocutori de-a lungul întregii lor istorii conversaționale. Între cele două extremități ale continuumului se află diverse grade
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
plăcea/a displăcea. În ciuda caracterului subiectiv al acestor aprecieri, se pare că există câteva prototipuri universale. Atracția interpersonală este determinată de mai mulți factori: atracția fizică; proximitatea fizică sau psihică; familiaritatea; similaritatea; reciprocitatea; ranforsările. Teoria schimbului social (Homans, 1958) face predicția că individul are tendința de a dezvolta relații interpersonale în urma cărora poate obține beneficii, calculând profitul în termeni economici: profit = beneficii - costuri. Conform acestei teorii, pentru a stabili și a întreține o relație, individul are nevoie de o motivație confom
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Calabrese, 1975; Gudykunst, 1988). Procesul de cunoaștere interpersonală a fost explicat prin tendința interlocutorilor spre reducerea treptată a incertitudinii, adică a necunoscutelor care există între interactanți în primele momente ale interacțiunii. Pe măsură ce interlocutorii interacționează, incertitudinile scad; cei doi pot face predicții din ce în ce mai exacte în legătură cu comportamentele celuilalt și pot găsi motivații tot mai precise pentru comportamentele celuilalt. Eficiența comunicării depinde de capacitatea individului de a gestiona situațiile pe care le percepe ca fiind nesigure, generatoare de anxietate, de a elabora strategii adecvate
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de la o anumită calitate a acestora), efectul de halo inversat (indivizii au tendința de a face deducții despre obiecte și fenomene pornind de la un defect perceput al acestora), autoprofeția realizării (indivizii tind să se comporte pentru a-și confirma propriile predicții în legătură cu un eveniment), efectul Pygmalion (tendința indivizilor de a vedea realitatea așa cum este ea calificată de un interlocutor), percepțiile deformate (tendința unor indivizi de a vedea fie doar aspectele negative, fie doar pe cele pozitive, de a filtra realitatea prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunile dinamice dintre două sau mai multe culturi; studiile privind comunicarea globală prin intermediul mass-media sunt reunite sub numele de comunicare internațională. Scopul cercetărilor este de a pune în evidență trăsături constante ale culturilor, individual sau comparativ, pentru a putea face predicții în legătură cu o cultură dată și pentru a putea explica, unitar și coerent, diferențele observate între culturi. Deoarece cultura este creată și vehiculată prin comunicare, o parte importantă a studiilor culturale o reprezintă relația dintre cultură și comunicare (comunicarea verbală, prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
experiențele și expectațiile comune ale membrilor aceluiași grup. În culturile cu grad mare de dependență contextuală atenția interactanților se concentrează asupra elementelor din lumea concretă care fac obiectul comunicării. Cunoștințele comune împărtășite de membrii grupului constituie baza unor inferențe și predicții contextuale, astfel încât unele elemente din discurs sunt exprimate indirect sau lăsate neexprimate, subânțelese, recuperate contextual în baza cunoștințelor comune de grup. Semnificația decurge din context (un context multiplu stratificat, incluzând istoria socială, normele sociale, relațiile de rol, contextele situaționale și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în societate. Mai utilă decât caracterizarea unei culturi este comparația dintre două culturi, care permite observarea unor diferențe mai mari (complementaritate) sau mai mici (similitudine) între acestea. În orice caz, dimensiunile de variație culturală trebuie interpretate ca generalizări care permit predicții asupra comportamentelor sociale și individuale și care formează bazele explicării unitare a diferențelor observate în comportamentul indivizilor proveniți din diverse culturi. O cultură se manifestă ca o sumă de patternuri culturale, importante în diferite grade pentru ansamblu; interacțiunea dintre ele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în acest capitol, infra). Integrarea celor trei domenii într-o perspectivă unitară și coerentă conduce la o mai bună cunoaștere și înțelegere a asemănărilor și deosebirilor privind relațiile complexe dintre limbă și cultură, în diverse situații de comunicare, conducând la predicții teoretice și practice importante. Relativismul Studiile de comunicare (mono)culturală, transculturală, interculturală stau sub semnul relativismului: al relativismului lingvistic și al relativismului funcțional. 1.1. Relativismul lingvistic Relativismul lingvistic, cunoscut și sub numele de „determinism lingvistic” sau ipoteza „Whorf-Sapir”, explică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicative Între dimensiunile de variație culturală (vezi capitolul I, § 5) și stilurile comunicative ale diverselor grupuri etnice (stilurile comunicative determinate cultural, vezi supra) s-au observat unele corelații constante. Astfel, dimensiunile de variație culturală pot fi folosite pentru a face predicții legate de modul în care se comunică în diverse culturi; invers, modul particular în care comunică membrii unei culturi poate oferi indicii în legătură cu locul în care se plasează o cultură pe diverse dimensiuni de variație. Fără a fi absolutizate, aceste
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care indivizii manifestă dorință limitată de interacțiune, gradul de interes interpersonal fiind direct proporțional cu anticiparea unor întâlniri viitoare; b) se caracterizează printr-un grad ridicat de ambiguitate și incertitudine, în măsura în care se solicită informație puțină interlocutorului și sunt activate stereotipurile, predicțiile fiind parțial blocate de dezinteres, parțial de stereotipuri; c) indivizii manifestă încredere scăzută în elaborarea atributelor și predictarea unor presupuse motivații. 3. Competența de comunicare interculturală Pentru a putea comunica eficient cu membrii altor culturi, individul are nevoie să-și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și abilități personale favorizează dezvoltarea competenței de comunicare interculturală: cunoașterea particularității culturii cu care se interacționează, fluența în limba-gazdă, capacitatea vorbitorului de a observa și înțelege diferențele de comunicare, gradul de autocunoaștere și cunoaștere a celuilalt, capacitatea de a face predicții corecte, deschidere și interes pentru noutate, capacitate de automonitorizare, complexitate cognitivă, abilitatea de a rezolva probleme, sensibilitate interculturală, relaxare socială, sentimente pozitive față de cultura celuilalt, capacitate de empatizare, capacitate de decodare a semnelor nonverbale, flexibilitate comportamentală etc. (vezi Gudykunst, 2003
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
auto care a uitat de scadenta termenului de verificare tehnică periodica, dar circulă în continuare (faptă este sancționatăă; Infracțiune voluntară - traversarea unei intersecții semaforizate când semaforul este pe culoarea roșie. Problemă spinoasă a psihologului practician constă în evidențierea, diagnosticarea și predicția comportamentului la volan. Bineînțeles, decizia psihologului practician din domeniul transportului rutier, trebuie să cuprindă obligatoriu toate elementele componente și corelaționale ale unui astfel de comportament: deprinderi, aspecte motivaționale, elemente de risc, particularități psihologice individuale etc. Informațiile necesare elaborării unui tablou
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de exemplu, etichetareaă pot fi controlate și schimbate de către indivizi fie în plan comportamental, fie în plan cognitiv. Prin contrast, există studii, nu mai puțin valoroase, care au ca scop explicarea emoțiilor, nu și managementul lor. 1.5. Interesul pentru predicția emoțiilor versus interesul pentru descrierea emoțiilor. Este de la sine înțeles că primele studii asupra emoțiilor s-au limitat la descriere și la formularea unor enunțuri cu valoare de adevăr privind fenomenul supus cercetării. Pe masura acumulărilor teoretice, unii cercetători (Clark
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
descriere și la formularea unor enunțuri cu valoare de adevăr privind fenomenul supus cercetării. Pe masura acumulărilor teoretice, unii cercetători (Clark, 1990; Collins, 1981; Gordon, 1981; Hochschild, 1975; Kemper, 1987Ă și-au propus în mod explicit să construiască modele pentru predicția emoțiilor. 1.6. Abordarea biosocială versus abordarea social construcționistă a emoțiilor. O problemă de mare interes în sociologia emoțiilor o constituie determinarea influenței factorilor fiziologici în producerea fenomenului. Este o problemă mai generală a sociologiei (organicismul versus sociologismulă. Dezbaterea asupra
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mai; în mama; meditare; minciuna; mine; mint; minunea; motiv; motivație; mulți; munte; nădăjduiesc; nădejde; naivă; naivi; naivitate; nedumerit; neîncredere; nesigur; niciodată; pe nimeni; nimic; în nimic; opinia; opinia mea; optimist; partid; pat; din pădure; religios; piatră; voi pleca; posibilitate; povești; predicție; presupus; prietenie; prosper; psihic; recunosc; rugă; rugăciune; rugăciunea; scărpinat; scepticitate; scop; sfînt; sigur pe sine; sinceritate; sine; singur; spun; sufăr; suflet; sunt; sunt de acord; deci sunt; superstiție; mă supun; și; ști; nu știu; știință; știre; știu singur; tare; în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
etc., se schimbă conținutul, intensitatea și structura relațiilor dintre ele. În plus, substanța ultimă a obiectelor de studiu în științele sociale este imposibil de captat: chiar dacă putem să identificăm condiționările culturale, de socializare sau de alt fel în explicarea și predicția comportamentului persoanelor, este imposibil de cuprins întregul lor univers mental și sentimental. După cum imposibilă este, probabil, și detașarea completă a cercetătorului de propriile sale determinări sociale și culturale. Cunoașterea în științele sociale este o funcție a modului și mijloacelor prin
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
științifică particulare 1. Paradigma constituie premisa și cadrul în care se poate face știința normală, în care se descriu fapte și se rezolvă probleme considerate deosebit de revelatoare pentru natura lucrurilor, în care se determină fapte ce pot fi comparate cu predicțiile paradigmei și în care se poate realiza travaliul empiric menit să articuleze teoria-paradigmă, prin iluminarea neclarităților și rezolvarea problemelor semnalate de ea2. Paradigma delimitează întrebările care potfi puse, determină care sunt problemele științifice considerate legitime și importanța lor relativă. Kuhn
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]