1,908 matches
-
vreo săptămână, două, Îi spun că sunt chemat la județ și lipsesc vreo două zile de acasă. Bă, da’ nătlăfeți mai sunteți, lasă că vă Învăț eu să mințiți. Am un plan: vă duceți frumușel acasă, așa, cu mutre serioase, preocupate, și spuneți că mergeți cu mine la județ la un congres cu partidul din care facem parte, care o să țină vreo două zile, unde se discută despre politică si ele nu o să vă mai Întrebe nimic fiindcă nu se pricep
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
AVEA DECÂT PĂRERI, ȘI PĂRERILE UNUI GRUP NU SUNT NICIODATĂ ACCEPTATE DE ALTUL. ÎN ARMATĂ, NOI NU MAI AVEM PSIHOLOGI, DECÂT CA TEHNICIENI SUBALTERNI CARE LUCREAZĂ SUB ÎNDRUMAREA SOLDAȚILOR. TRASK NU PĂREA SĂ ÎL ASCULTE. ÎNTREBĂ EL PE UN TON PREOCUPAT, CÂT TIMP A DURAT? SĂ ÎȚI RECAPEȚI VEDEREA, VREAU SĂ SPUN? \ CAM CINCISPREZECE ORE, RĂSPUNSE MARIN SCURT. \ EXACT CA LA MINE, SPUSE TRASK TRIUMFĂTOR. În ciuda funiilor cu care era legat, se ridică în capul oaselor. \ David, nu îți dai seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
metri. Era posibil ca însuși Creierul să fi fost coborât într-o astfel de excavație și acoperit cu o construcție ulterioară \ în cazul în care Marele Judecător ar fi dat ordinele necesare. "Trebuie să revin asupra problemei", își spuse Marin preocupat, plecând de la birou. 22 Ploua încă, iar avionul lui înainta printr-un întuneric negru ca smoala. Se îndrepta spre cartierul Pripp. Nimic nu îi stânjeni drumul. Vehiculul coborî în cele din urmă spre comunitatea improbabilă care se întindea în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
are de-a face cu David Marin, asta însemna ca să fi preluat controlul asupra lui înainte ca acesta să își recapete adevărata identitate. Dar când se întâmplase asta? Marin privi pe rând chipurile din jurul lui, pe care erau întipărite expresii preocupate. Cu un gest hotărât își scoase din buzunar neutralizatorul hipnotic, îl reglă la cantitatea minimă, care provoca o transă de aproximativ treizeci de minute pentru un individ obișnuit, și spuse încordat: ― Domnilor, cel mai bine este să mă interogați chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
înecând totul într-un sirop roz și violet. Prin ferestrele boltite se strecura o lumină sărăcăcioasă. Marcel îl întrebă pe patronul hotelului despre negustorii de prin partea locului. Apoi, un arab bătrân, purtând o decorație militară, le aduse masa. Marcel, preocupat, își fărâmița felia de pâine. Nu-și lăsă nevasta să bea apă. - Nu e fiartă. Bea mai bine vin. Ei nu-i plăcea vinul, o moleșea. Și, pe deasupra, aveau la masă carne de porc. - În Coran scrie că nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
criză”! Acasă, la serviciu, acasă, nu te abați din drum. Dimineața parcă ești scos de la naftalină, șiacelași drum, din inerție, te duce la metrou! Anii trecuți, în diminețile de iarnă, orașul își trăia adevărata viață; oamenii se îndreptau spre serviciu, preocupați, grăbiți. Dădeau năvală în autobuze, tramvaie, se împingeau, unii se ceartau cu șoferii, conductorii: - Măi, nene, de ce nu veniți la timp? stați și dormiți la capăt de linie! La metrou aceeași stare: pleca înțesat de lume. Uneori rămâneai pe peron
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Când ai fost nevasta lui Hariga, nu te mai recăsătorești ! Chestie de bun-simț. Și nu cu un directoraș de teatru. Nici măcar, să zicem, cu cel mai mare poet... Poetul omagiat se tot învârte pe scaun, neatent, privind în altă parte, preocupat. Mai palid acum, cu o privire tulbure și mișcări mici, dezordonate. Iar domnul cel timid și pedant, cu părul lung și alb, în plete unsuroase, își potrivește agitat ochelarii. Adună toată puterea ființei sale subțiri, să-l contrazică pe drasticul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
puterilor. Slăbiciunea, ca și puterea, când ajunge extremă, devine ațâțătoare. Nu contează că n-au făcut-o ? Și-au luat revanșa, cu altele. Totuși, să știți, contează. Se aștepta să-l vadă zâmbind subțire, cu ironie. Nu, nu părea totdeauna preocupat să coreleze cuvintele cu mimica. După ce v-au tuns, v-au obligat să faceți din păr un fel de perie de șters praful ? Și nu numai praful... Apropo, uitau să lase vasul pentru excremente în celulă ? Mai ales în zilele
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în spătarul scaunului. Se și ridicase în picioare, adună hârtiile, strânge rigla, creioanele, închide sertarele. Schițează un gest mic - în aer - de salut, Lucian nu-l mai așteaptă la plecare pe vecinul și amicul său. Semnase repede condica, pleca singur, preocupat. Marți dimineață, Lucian e printre primii veniți. Nu ridică privirea când e strigat, se deplasează repede de la o planșetă la alta, verifică desenele, nu-și îngăduie decât gesturi puține, precise. Foile de pe biroul său se înmulțesc ; n-are timp de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
grăbească orele, cedau în cele din urmă chemării : se apropiau, nerăb dători, de fereastra deschisă. Să primească dimineața de primăvară. Ziua se anunța veselă. Nu mai aveau răbdare să lucreze, urmau să plece la manifestație. Lucian rămăsese, însă, tăcut și preocupat. Izolat între filele unui manual gros, cu coperți în piele verde. Vera își întorsese scaunul spre A.P. — Nici nu-ți pasă. Pleci la distracție, mă lași aici, cu babele. Vino cu noi. Nu ești tu fata echipei ? — Ce idee, fata
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Moldova. La judecătoria din Pungești, unde a funcționat și Vlahuță, procesele de violență abundau, bătăliile pentru o palmă de pământ erau numeroase; ceea ce vreau să spun este faptul că lucrarea surprinde această patimă, așa cum investighează și toate sentimentele unor moldoveni preocupați nu numai de asigurarea unei existențe materiale, ci și de păstrarea obiceiurilor morale, de educația copiilor în spiritul muncii, de într-ajutorarea între neamuri, de respectul între generații, de supunerea instinctuală a copiilor față de părinții lor. Nu suntem un popor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93049]
-
comunarzii. ["ETICA LUI HERBART... "] 2257 Etica de Herbart. Herbart reduce principiile lui de etică la condițiunile de plăcut sau neplăcut al simțurilor. Însă e cunoscut că acest plăcut ori neplăcut e o afectare a simțurilor noastre atât de relative, de preocupate, de vizionare. Dovadă e că pentru ochiul nepreocupat al științei nu esistă nici plăcut, nici neplăcut. Va să zică plăcut sau neplăcut e un accidens și nu un essentialis. Știința, care dezvață ochiul de-a privi lucrurile fals și după părere, ci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu tot amalgamul de vicii dar fără popou; nu-i păsa de vârsta fragedă, era expertă în amoruri... până la o limită! Unul dintre meseni ieși afară pe hol și-i zări pe cei doi amorezi, așezați pe o băncuță. Făceau preocupați schimb de telefoane și adrese. El avea un zâmbet lăbărțat pe față iar ea era fericită ca un copil ce tocmai mâncase o prăjitură; colonelul îi zări prin ușa larg deschisă și exclamă, - Ia te uită profesore, te-ai îndrăgostit
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
avea năsturașul în buzunar... potolit, dresat și cumințit de voinicosul Radu! - Unde ai descoperit nărăvașa gaură de vierme și cum ai astâmpărat-o? Îl întrebă bunicul curios, - Nu spun! E o taină ce trebuie s-o păstrez cu sfințenie! Răspunse preocupat, coborând vioi și îmbarcându-se pe triciclu... care era, bineînțeles, tot spațial - Radu, fugi la comandament, adică la masă! Îl auzi pe bunic însă el nu avea nici un chef de ședințe, era obosit! Drum străbătut Vântul rece se stârnise cu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
secretul, eu coboram de la interviul final în care mi se comunicase că am trecut testul și că de luni dimineață trebuie să mă prezint la slujbă, ce slujbă, ce birou, ce salariu, o să-ți povestesc mai târziu, acum sânt foarte preocupat să găsesc o ieșire pe scări, pentru că în lift, cu duhoarea asta nu mai rezist nici măcar cele trei sau patru etaje, sau câte or mai fi rămas până sus, la parter. Deci, ce-mi place cuvântu ăsta DECI, deci îl
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Declarație de incompatibilitate Un mare angrosist Fănică Grânar, Dorește să rămână doar parlamentar. Sigur, dacă demnitar, pe viață ești, Câștigi foarte bine, fără să muncești. Zel Aleșii noștri au un singur țel: Cât sunt la Putere s-adune cu zel. Preocupați ca averile să-și rotunjească, La amărâți nu mai au timp să se gândească. Dezastru fotbalistic (2-5 cu Danemarca la București) Microbiștii așteptau să vadă un regal, În confruntarea cu un adversar egal. Abordând partida în stil dâmbovițean, Naționala a
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
biblioteca Universității. Ca fapt divers, aflase că acel spațiu provenea din transformarea a două săli de clasă. Odată, pe când căuta prin vrafurile de cărți un volum de Coșbuc, observase printre zecile de elevi o domnișoară, însoțită de directorul Titus H. Preocupată, frunzărea periodicele așezate pe colecții, după anii apariției. Se cufundă în lectură fără a mai ști ce se întâmpla în jur, așezat la masa lungă din lemn lustruit, cu câte șase scaune de-o parte și de cealaltă. După vreo
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
ca și pe ceilalți copii. Îi plăcuse să meargă la școală să-nvețe. În primele clase avusese ca învățătoare o domnișoară, proaspăt absolventă a Școlii Normale, datorită căreia învățase ușor. În clasele mai mari îi luase locul un învățător rus, preocupat mai mult de gospodărie și de cele lumești. Nu-i prea era gândul la a face școală serioasă, știa toată lumea. Pe el îl striga “Măi Ione!“. Vorbea rusește cu preotul din sat. Ăsta fusese un alt mister pentru el: de ce
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
am găsit foarte mulți copii talentați, care acum deja sunt nume în muzica populară, în muzica de fanfară. Am descoperit scriitori populari, ceea ce căutăm noi să promovăm și să conservăm. In aceste timpuri nu te mai aștepți să găsești oameni preocupați, dar cine caută, găsește. Oriunde am fost și la Hudești și la Cristinești și la George Enescu, am găsit tinere talente. La Cordăreni avem de a face cu o formație care a luat trofee, au o preocupare continuă în ultimii
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
accent mai puternic pe ajungerea la un acord, la o înțelegere acceptată de toate părțile implicate în dispută, chiar dacă acest aranjament este făcut mai prezentabil, în termeni juridici, prin încorporarea unor elemente fictive. Multe sisteme juridice țărănești sînt, de asemenea, preocupate mai curînd să se ajungă la un compromis decît să se descopere adevărul, chiar în cazul disputelor care nu au loc între membrii unei familii. De exemplu, Collier (1973:viii, 97), în studiul său asupra procedurilor juridice într-o comunitate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sensibil pentru ceea ce aș numi disponibilitate și receptivitate. Nu putem simți ceea ce ne pot oferi lucrurile din jurul nostru, mai ales cele din natura care se ivește prea puțin În calea unor citadini, pentru simplul fapt că sîntem cel mai adesea preocupați, conectați, angajați În fel și fel de Întreprinderi care ne anulează deschiderea. Ca s-o spun mai pe șleau, angajamentele noastre cotidiene ne fac niște Încuiați. Avem mereu armura pusă și sîntem gata de fel și fel de lupte. Dar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să realizeze această diviziune. Acest fapt conduce inevitabil către o concentrare asupra "problemei frontierelor", așa cum o numesc Dillon și Everard (1992: 282), deoarece orice subiect politic este constituit prin stabilirea de limite fizice, simbolice și ideologice. Postmodernismul este mai puțin preocupat de ce este suveranitatea, decât de cum este ea produsă spațial și temporal și de circuitul ei. Cum se instituie o anumită configurație a spațiului și puterii? Și cu ce consecințe? Implicația evidentă a acestor întrebări este că modul dominant de subiectivitate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
tematic, retorico-stilistic și pragmatic). În sfârșit, o a treia motivație ține de dorința de a reveni asupra publicisticii argheziene și de a demonstra că poate fi citită și savurată ca literatură autentică nu doar de specialiști, ci îndeosebi de cei preocupați să redescopere scriitura din perioada interbelică întocmai ca pe un spectacol literar al disputelor de idei, în care expresivitatea discursului și strategiile argumentative au câștig de cauză. Invocând câteva "premise pentru un nou Arghezi", criticul Ion Simuț sesiza un aspect
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
la gazetăria politică și socială și la cea explicit polemică, în genere, unde funcția social-ideologică a discursului este atât de pregnantă; apoi, ca infrastructură axiologică prin enunțarea auto-referențială, auto-valorizantă și confesivă care așază în prim-plan un eu creator extrovertit, preocupat să-și definească statutul artistic. Acest segment textual, denumit cel mai adesea ars poetica, reprezintă semnul unui permanent efort al scriitorului de a-și conduce cititorul către o lectură adecvată, de a-i orienta așteptările estetice. Și, nu în ultimul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
românești. Ca scriitor intrat în gazetăria partinică, Eminescu ar putea fi privit, dintr-un unghi eticist și evident restrictiv, ca reprezentând figura intelectualului de secol XIX, în sensul atribuit de Julien Benda termenului, implicat în dezbaterile socio-polictice ale momentului și preocupat, în plan concret, de soarta națiunii. El își asumă responsabilitatea argumentului probatoriu și, astfel, își legitimează un discurs angajat, cu valențe etice, justificabil ori de câte ori Adevărul (cel istoric, mai ales) ajunge în situație de criză și devine disputabil. Într-un atare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]