5,945 matches
-
juridice de natură constituțională. Și în acest caz Curtea acționează numai la sesizarea subiectelor expres prevăzute de Constituție, care reprezintă cele trei puteri publice. Introducerea acestei noi atribuții încredințate Curții Constituționale va reprezenta, fără îndoială, o puternică garanție că exercitarea prerogativelor autorităților publice se va realiza cu respectarea principiilor statului de drept, în limitele stricte ale Constituției. Importante modificări și completări sunt aduse legii fundamentale și cu privire la sfera subiectelor care pot sesiza Curtea Constituțională în vederea declanșării controlului de constituționalitate, prin învestirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
cuprinde ansamblul normelor juridice emise într-o societate dată. Dreptul pozitiv este parte componentă a dreptului obiectiv și cuprinde totalitatea normelor juridice care sunt în vigoare la un moment dat, într-o anumită societate. Dreptul subiectiv reprezintă o facultate, o prerogativă umană protejată de lege. Practic, reprezintă consecința interacțiunii dintre dreptul obiectiv și posibilitățile reale ale individului de a beneficia de prevederile abstracte ale normei juridice. Reprezintă un procedeu juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
a beneficia de prevederile abstracte ale normei juridice. Reprezintă un procedeu juridic de ocrotire a intereselor umane ce cad sub incidența dreptului pozitiv. De exemplu: legea, dreptul pozitiv, reglementează dreptul de proprietate în sensul de stăpânire de bunuri în virtutea unor prerogative care vizează ius utendi (dreptul de a folosi un lucru), ius fruendi (dreptul de a percepe roadele acelui lucru), ius abutendi (dreptul de a consuma un lucru). Prin această dispoziție a dreptului pozitiv se naște dreptul subiectiv al persoanei, care
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
într-un act cu valoare constituțională; dispune de autoritate, pe care o exercită în mod legitim și legal asupra unei colectivități umane, care nu are o altă alternativă, decât de a se supune voinței instituției respective. Numai organele învestite cu prerogative de putere la nivel general sunt îndreptățite să fie denumite instituții politice. Instituțiile politice sunt învestite prin lege cu autoritate sau putere de comandă generală. Ele au dreptul de a exprima voința suverană a poporului și de a acționa pentru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
la exercitarea puterii în mod nemijlocit prin intermediul parlamentului sau guvernului. Partidele neparlamentare, nereprezentate în guvern, nu participă nemijlocit la exercitarea puterii, ci doar la influențarea acesteia prin intermediul presei, demonstrațiilor etc. Instituțiile politice sunt organisme înființate expres prin lege. Atribuțiile și prerogativele sunt stabilite de forul legislativ. Pentru a fi în prezența unei instituții politice, trebuie să fie îndeplinite două condiții de fond: instituția să fie învestită în mod expres prin Constituție sau prin lege cu prerogativa de a exercita puterea de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
expres prin lege. Atribuțiile și prerogativele sunt stabilite de forul legislativ. Pentru a fi în prezența unei instituții politice, trebuie să fie îndeplinite două condiții de fond: instituția să fie învestită în mod expres prin Constituție sau prin lege cu prerogativa de a exercita puterea de stat; instituția politică trebuie să beneficieze de o deplină libertate de acțiune în exercitarea misiunii sale<footnote B. Tricot, R.H. Lebel, Les institutions politiques françaises, Dalloz, Paris, 1985, p. 16. footnote>. Cerințe pe care ar
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
doua, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 51. footnote>. Grecii foloseau denumirea de polis = cetate și politeia = forma de organizare, pentru același tip de organizare politică a unei colectivități umane. Statul antic se caracteriza prin confuzia între monarhul ereditar și prerogativele sale de conducere pe care le deținea ca bunuri personale, prin centralizarea excesivă a puterii și prin metode despotice de guvernare. Statul grec antic și Imperiul Roman de Apus au dispărut. Statul roman a decăzut în secolul al V-lea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cere să li se dea ascultare. Elementele esențiale ale definirii statului: forma de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric; localizarea geografică; existența unui grup conducător învestit și atribuții de guvernare și de exercitare a autorității publice în numele poporului; prerogativa grupului conducător de a stabili și de a apăra ordinea statală și, în cadrul acesteia, a celei juridice. Statul reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
celei juridice. Statul reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un anumit teritoriu, în care un grup de indivizi, deținând, în virtutea suveranității poporului și ca expresie a voinței acestuia ori ilegitim, prerogativele și instrumentele exercitării autorității publice, ale elaborării și aplicării normelor de conviețuire socială, exprimă și apără interesele fundamentale ale statului și ale națiunii și impun voința general obligatorie a acesteia. Din perspectivă politologică, statul reprezintă o comunitate politică ocupând un
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
stat; regimul politic. Aceste aspecte sunt strâns legate și condiționate unele de altele. poate apărea sub o întreită înfățișare în funcție de criterii distincte; există trei criterii: 1. modul de organizare și exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului; 2. caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim politic să adopte. Opțiunea pentru o anumită formă de stat este o opțiune politică, care este rezultatul unui
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pot fi însă multietnice. Regionalismul devine politic atunci când competențele regiunile depășesc pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și Luxemburg 1815-1890; Belgia - Statul liber Congo 1885-1908; Moldova și Țara Românească 1859-1862. În uniunea reală conduce același monarh, statele componente își constituie organe comune care exercită, în numele uniunii reale, suveranitatea statală în domeniile diplomației, apărării și finanțelor. Pentru restul prerogativelor statale, fiecare stat component acționează distinct unul față de celelalte. Suedia și Norvegia 1815-1905; Austria și Ungaria 1869-1918; Moldova și Țara Românească 1862-1864. Confederațiile de state Sunt cunoscute încă din Antichitate: Liga Ateniană, Macedoniană; Confederația Helvetică (sec. XIV-1848); Confederația SUA (1776-1787
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
constituțional o reprezintă regulile de organizare și conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiară sau scrisă. Fiecare stat modern are nevoie de o Constituție, pentru că într-un stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției sau a unui act normativ cu valoare
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
stat de drept, guvernanții nu exercită puterea decât în virtutea unor prerogative stabilite într-un act, prin care sunt învestiți cu anumite funcții. O asemenea învestire se face prin intermediul Constituției. Guvernanții (organe care exercită cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească) dețin prerogative în baza Constituției sau a unui act normativ cu valoare constituțională și nu a unei legi ordinare sau organice. Uneori, atribuțiile lor concrete pot fi (și sunt) stabilite prin lege, dar în prealabil este necesar ca locul, rolul și funcțiile
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
universal, cu un mandat concret: adoptarea Constituției; după adoptare, organismul își încetează activitatea sau continuă să funcționeze ca Adunare legiuitoare obișnuită. Adunarea Constituantă = parlament, în general; poporul exercită direct puterea. Proiectul de Constituție întocmit de un organism învestit cu această prerogativă este supus direct aprobării poporului. Constituția întocmită și practic adoptată de o Adunare Constituantă aleasă în acest scop este supusă poporului spre aprobare în cadrul unui referendum (Constituția Franței, din 1958, cea a României, din 1991). Este posibil ca parlamentul să
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
anumită procedură de modificare a acestora, adică stabilesc: organismul care propune modificarea; organismul care votează propunerea de modificare; majoritatea voturilor cerută pentru adoptarea propunerii de revizuire. Dreptul de a iniția modificarea Constituției are o mare importanță, organismului învestit ca această prerogativă revenindu-i atribuția de a întocmi proiectul de modificare sau cel puțin de a orienta pregătirea acestuia. În regimurile politice autoritare, prerogativa revizuirii revine puterii executive și este prevăzută în textul Constituției<footnote În Constituția României revizuită, se prevede la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
adoptarea propunerii de revizuire. Dreptul de a iniția modificarea Constituției are o mare importanță, organismului învestit ca această prerogativă revenindu-i atribuția de a întocmi proiectul de modificare sau cel puțin de a orienta pregătirea acestuia. În regimurile politice autoritare, prerogativa revizuirii revine puterii executive și este prevăzută în textul Constituției<footnote În Constituția României revizuită, se prevede la art. 150: (1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și nu statornicește separarea puterilor este lipsită de Constituție”. footnote>. 2) Noțiunea de mecanisme de interferență a structurii de guvernare Prin caracterul, rolul și funcțiile care le-au fost conferite de Constituție, instituțiile de guvernare (organele prin care se exercită prerogativele de putere: parlamentul, șeful statului, guvernul și formele și metodele lor de organizare și funcționare) reflectă natura sistemului politic al unui stat, fiind un indiciu pentru caracterul democratic sau totalitar al acestuia. Mecanismele de interferență a structurii de guvernare reprezintă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
3) O formă de intervenție directă a puterii executive întreprinsă de aceasta asupra celei legislative sunt mesajele adresate periodic de șeful statului parlamentului privind problemele de interes general (președintele României adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii). D) Prerogativele puterii executive privind finalizarea procesului legislativ Există două căi de intervenție a executivului asupra finalizării procesului legislativ: sancționarea sau promulgarea legilor; dreptul de veto. Sancționarea sau promulgarea legilor izvorăște din doctrina separației puterilor și este un ultim efort al puterii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de veto conferit șefului statului în republicile prezidențiale și parlamentare. Dreptul de veto poate fi exercitat și de monarh. footnote>. E) Delegarea legislativă Într-un singur caz este permis ca puterea executivă să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii legislative este principiul potrivit căruia, dacă parlamentul deține și exercită o putere delegată de popor, nu ar mai avea vocația de a delega sau
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
alineatului (3). 8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. F) Dizolvarea parlamentului Conflictul dintre parlament și guvern este un conflict între prerogativele constituționale ale celor două instituții guvernamentale și se manifestă pe plan intern și în relațiile internaționale. Forma cea mai gravă pe care o poate lua un astfel de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare 1) Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului A) Intervenția parlamentului în formarea executivului și în desemnarea unor înalți demnitari ai puterii executive Trebuie menționată prerogativa parlamentului în republicile parlamentare, de a-l alege și revoca pe președinte. În afară de alegerea și revocarea șefului statului, în unele sisteme constituționale, parlamentul alege și revocă guvernul sau alege prim-ministrul. O formă de participare directă a parlamentului la constituirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
acțiunile guvernului și pentru actele acestuia. 1) Categorii tipologice ale structurii de guvernare regimul confuziei puterilor; regimul separației rigide; regimul separației suple sau al colaborării puterilor; regimul semiprezidențial. Regimul confuziei puterilor Constă în deținerea și exercitarea de același organ a prerogativelor constituționale de natură legislativă și executivă. Este posibil ca parlamentul să concentreze, pe lângă prerogativele sale legislative și de control, și atribuții ale puterii executive. Este necesar ca parlamentului să i se confere în mod permanent sau să fie învestit pentru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]