7,932 matches
-
analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să își limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ. Astfel de împrejurări vădite, de fapt sau/și de drept, care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost reținute de Înalta Curte
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
care era aplicabil nu doar persoanelor care ocupă funcții publice, ci oricărui cetățean al României. Legea a fost în vigoare între anii 1968-1991, fiind abrogată în mod tacit în momentul în care România a adoptat Constituția din 1991, care include prezumția de legalitate a dobândirii bunurilor. Regimul actual este dat de Legea nr. 115/1996, care a abrogat în mod formal Legea nr. 18/1968, precum și de Legea nr. 176/2010. Spre deosebire de Legea nr. 18/1968, noul cadru legislativ vizează doar persoanele
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
de îndată ce era depusă o sesizare la comisia de cercetare. În al doilea rând, potrivit articolului 5, refuzul persoanei de a da o declarație cu privire la toate bunurile, precum și omisiunea de a declara anumite bunuri constituiau o prezumție a caracterului ilicit al mijloacelor folosite pentru dobândirea bunurilor. În al treilea rând, chiar dacă procedura era de natură civilă, iar unele elemente semănau cu "o confiscare in rem" (de exemplu, faptul că acțiunea putea fi continuată împotriva succesorilor, însă
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
nr. 976 din 25.08.2022, respectiv 221 din 10.03.2023. ... 5. Potrivit art. 44 alin. (8) din Constituția României, republicată, „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă“. Prin Decizia nr. 453/2008, Curtea Constituțională a reținut că „prezumția dobândirii licite a averii constituie una dintre garanțiile constituționale ale dreptului de proprietate. Această prezumție se întemeiază și pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce privește averea
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
Constituția României, republicată, „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă“. Prin Decizia nr. 453/2008, Curtea Constituțională a reținut că „prezumția dobândirii licite a averii constituie una dintre garanțiile constituționale ale dreptului de proprietate. Această prezumție se întemeiază și pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce privește averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită“. Totodată, în considerentele Deciziei nr.
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
este licit până la dovada contrarie, impunând, în ceea ce privește averea unei persoane, ca dobândirea ilicită a acesteia să fie dovedită“. Totodată, în considerentele Deciziei nr. 799/2011, instanța de contencios constituțional a reținut că, „în absența unei astfel de prezumții, deținătorul unui bun ar fi supus unei insecurități continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului“. Cu toate acestea, așa cum a
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
insecurități continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului“. Cu toate acestea, așa cum a reținut Curtea Constituțională în Decizia nr. 453/2008, „prezumția instituită prin textul constituțional de referință nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii“. Or, prin chiar scopul demersului legislativ, așa cum este reglementat la art. 2 din proiect, respectiv „recuperarea către bugetul de stat a marilor averi care nu
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii“. Or, prin chiar scopul demersului legislativ, așa cum este reglementat la art. 2 din proiect, respectiv „recuperarea către bugetul de stat a marilor averi care nu pot fi justificate din veniturile licite“, se elimină prezumția de dobândire licită a averii instituită de textul constituțional menționat. În același sens, art. 20 alin. (1) din proiect, dincolo de lipsa de claritate a normei care constituie motiv distinct de neconstituționalitate, prevede că instanța va pronunța o hotărâre prin
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
Articolul 209 Procedura efectuării cercetării disciplinare, precum și atribuțiile și metodologia de lucru a Comisiei de disciplină pentru elevi se stabilesc prin Regulamentul intern. Articolul 210 (1) În timpul cercetării disciplinare și până la soluționarea cauzei, elevii implicați beneficiază de prezumția de nevinovăție. (2) Persoanele implicate în constatarea, cercetarea și analizarea abaterilor disciplinare sunt obligate să respecte toate reglementările în vigoare privitoare la drepturile și libertățile fundamentale ale omului, fiind interzisă orice formă de abuz, imparțialitate sau tratament discriminatoriu. Articolul 211
REGULAMENT din 8 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273960]
-
modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una
DECIZIA nr. 430 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275452]
-
legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că fizionomia legii nu aduce atingere Legii fundamentale, întrucât legiuitorul reglementează o prezumție simplă, care poate fi răsturnată printr-o probă contrară legal administrată. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 982/62/2018*, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
în care există un prejudiciu material produs angajatorului din vina salariatului și în legătură cu munca acestuia. Prin urmare, angajarea acestei forme de răspundere nu poate avea loc în lipsa demonstrării legăturii dintre existența prejudiciului și culpa salariatului, neoperând o prezumție de culpă. Astfel, fapta salariatului prin care acesta produce un prejudiciu material angajatorului trebuie să apară ca ilicită prin prisma obligațiilor de serviciu, astfel cum rezultă din lege, contractul colectiv de muncă, regulamentul intern, contractul individual de muncă, ordinele și
DECIZIA nr. 356 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276391]
-
de timp, prevăzută de lege, de 6 luni, să fie decis spre a preveni riscuri majore pentru părțile implicate și, totodată, să conducă la detensionarea situației conflictuale dintre acestea, spre beneficiul tuturor. ... 30. De aceea, în baza celei mai simple prezumții, este discutabilă concepția legiuitorului, așa cum rezultă din alin. (1) al art. 49 din Legea nr. 217/2003 - potrivit căruia un ordin de protecție emis pentru o durată maximă de timp, de 6 luni, să poată face obiectul unei revocări, în
DECIZIA nr. 63 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276069]
-
împotriva României, ca fiind „acuzații în materie penală“. În această hotărâre Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că procedura în cadrul căreia se contestă o faptă contravențională poate fi asimilată unei proceduri penale, iar nerespectarea garanțiilor fundamentale - printre care prezumția de nevinovăție - care protejează indivizii în fața posibilelor abuzuri ale autorităților impune în privința aceasta o problemă prin raportare la art. 6 din Convenție. Deși statele au posibilitatea de a nu sancționa unele infracțiuni sau le pot pedepsi pe cale
DECIZIA nr. 210 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274513]
-
68 din Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României). ... 17. Referitor la acest aspect, Curtea a constatat că din cuprinsul hotărârii antereferite nu rezultă că faptele contravenționale sunt asimilate faptelor penale, ci că, sub aspectul respectării prezumției de nevinovăție și a garanțiilor procedurale, acestea trebuie să se bucure de același regim. Nu poate fi reținută astfel incidența în cauză a prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului
DECIZIA nr. 210 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274513]
-
acordarea unei protecții sau asistențe specifice unor categorii vulnerabile de copii - copii în migrație, refugiați sau solicitanți de azil, copiii neînsoțiți, cu dizabilități, de etnie romă.), statul de drept (implementarea elementelor garanțiilor procedurale, cum ar fi principiile legalității și proporționalității, prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la consiliere juridică, dreptul de acces la justiție și dreptul de apel în toate procedurile judiciare, nejudiciare și administrative; crearea pentru copil a accesului la mecanisme independente și eficiente corespunzătoare de depunere
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, potrivit căruia clienții suportă, în afara contractului, costurile taxelor de drum. ... 10. Se arată că o altă componentă a dreptului la un proces echitabil în materie contravențională este respectarea prezumției de nevinovăție a contravenientului. Având în vedere definiția dată de legiuitor noțiunii de „utilizator“ în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 și modalitatea în care este stabilită responsabilitatea achitării tarifului de trecere prin art. 7
DECIZIA nr. 211 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276202]
-
System - GPS. Prin urmare, societățile pot avea cunoștință despre tranzitarea de către clienți a podurilor peste Dunăre. Așa fiind, situația expusă vizează o problemă de organizare a activității societății, iar nu una de constituționalitate. ... 22. În ceea ce privește încălcarea prezumției de nevinovăție a contravenientului, prezumție ce trebuie respectată și în materie contravențională, reprezentând una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, receptată și în jurisprudența Curții Constituționale (a
DECIZIA nr. 211 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276202]
-
pot avea cunoștință despre tranzitarea de către clienți a podurilor peste Dunăre. Așa fiind, situația expusă vizează o problemă de organizare a activității societății, iar nu una de constituționalitate. ... 22. În ceea ce privește încălcarea prezumției de nevinovăție a contravenientului, prezumție ce trebuie respectată și în materie contravențională, reprezentând una dintre garanțiile dreptului la un proces echitabil, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, receptată și în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, spre exemplu, Decizia
DECIZIA nr. 211 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276202]
-
2005, pentru contravențiile reglementate de aceasta sunt sancționați contravențional operatorii economici, iar nu angajații care săvârșesc contravențiile. ... 23. Curtea a reținut că din reglementarea cuprinsă în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 se naște o prezumție potrivit căreia autovehiculul se află în proprietatea sau, după caz, în folosința persoanei înscrise în certificatul de înmatriculare. Totodată, nicio normă legală nu interzice încredințarea spre folosință a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiție să posede permis de conducere
DECIZIA nr. 211 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276202]
-
ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să realizeze evaluarea prin structurile proprii de specialitate [...] ținând cont de necesitatea eficientizării procesului de evaluare a impactului de mediu care se realizează la nivelul agențiilor teritoriale de mediu“, asumare care, de asemenea, înlătură prezumția autorului cu privire la alegerea Guvernului de a se subroga autorității publice centrale pentru protecția mediului. ... 20. Cu privire la pretinsa neconstituționalitate prin raportare la art. 21 și art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, se consideră că argumentația prezentată
DECIZIA nr. 497 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275796]
-
Arad, București, Bistrița-Năsăud, Covasna, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Suceava, Vaslui și Iași - Secția I civilă). S-a argumentat că hotărârea colegiului de conducere prin care se dispune schimbarea compunerii completului de judecată are natura unui act administrativ în privința căruia operează prezumția de legalitate. Or, această prezumție poate fi răsturnată numai prin mijloacele prevăzute de lege, și anume acțiunea în contencios administrativ și excepția de nelegalitate. În cadrul motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 2 din Codul de
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
Ilfov, Teleorman, Suceava, Vaslui și Iași - Secția I civilă). S-a argumentat că hotărârea colegiului de conducere prin care se dispune schimbarea compunerii completului de judecată are natura unui act administrativ în privința căruia operează prezumția de legalitate. Or, această prezumție poate fi răsturnată numai prin mijloacele prevăzute de lege, și anume acțiunea în contencios administrativ și excepția de nelegalitate. În cadrul motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă ar putea fi
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
că, fiind un act administrativ emis de un colegiu de conducere al unei instanțe judecătorești, ca autoritate publică înzestrată prin lege cu competență administrativă și care acționează în regim de putere publică, hotărârea colegiului de conducere se bucură de o prezumție de legalitate, deci de validitate juridică intrinsecă, în considerarea căreia, până la eventuala ei desființare în condițiile legii, respectiva hotărâre produce în mod deplin efectele juridice ce îi sunt proprii. ... 98. În fine, nu este lipsit de interes a observa
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
fi aplicabil argumentul instanței de fond privind valabilitatea pe teritoriul celeilalte părți contractante, fără nicio legalizare, a actelor care emană de la autoritățile competente sau de la alte instituții ale uneia dintre părțile contractante și că această situație ar reflecta prezumția autenticității unui document oficial transmis prin intermediul unei instituții publice centrale, precum ministerele justiției aparținând părților contractante, care ar fi incomparabil mai ridicată în contrast cu transmiterea unor documente de către persoane private. ... ... III. Normele de drept ce formează obiectul
DECIZIA nr. 66 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276470]