1,457 matches
-
care nu se vedeau de fum; − Ce știm noi, mamă, că nu se vede nimic de fum, spuse Emilia; Maricica, care era deprinsă să se descurce mai ușor în întuneric, se repezi la ușă, o deschise și ieși afară pe prispa casei. Auzi niște gemete dar nu zări nimic din cauza fumului. Se îndreptă spre gemetele ce se auzeau spre poartă și-l găsi pe Săndel cu o rană la piciorul stâng, care sângera. Strigă spre maică-sa să vină cu o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ieșit din acest nou conflict cu autoritatea morală întărită. Cunoșteam fiecare casă cu toate problemele ei, pentru că deseori mergeam în familiile școlarilor, mai ales la începutul activității noastre. Mai am acum un nou obiectiv de îndeplinit. Trebuia să refac toată prispa sau terasa din jurul școlii, în lungime totală de 56 m. liniari, precum și parmaclâcul pe aceeași lungime, pentru ca să protejez pereții școlii de ploile și zăpezile care umezeau pereții. Cum aveam suficiente fonduri de la cele două baluri, vorbesc cu un lemnar din apropierea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
însoțească. Cum ajungem pe o pantă din apropierea satului, pe locul ridicat în care se afla, școala zâmbea în soare cu haina nouă ce o îmbrăcase cu trei luni în urmă. Ajunși în fața școlii se luminează și ochii inspectorului! Ajungem la prispe, vede scândura de stejar și mă întreabă de unde am procurat-o, când la Bârlad e o mare problemă să obții un metru de scândură de brad. Îi spun pe scurt povestea, soția care mă suplinea în lipsă se duce în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
La Macaubas am ajuns pe la apusul soarelui și primul cetățean întrebat despre casa lui Senhor Mota s-a și oferit să ne conducă. Era o "casona", un conac, mare, primitor, cu grădină, multe flori și mulți pomi și avea și prispă! Ne-a întâmpinat proprietarul radios care nici n-a vrut să audă de cazarea noastră la hotel. Aveam deja camerele pregătite, am făcut un duș și ne-am întâlnit cu amfitrionul în marea sufragerie. I-am înmânat cadourile o "Istorie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de 8000 de volume românești sau despre România, apărute în Europa, America de Nord și de Sud, Australia, plus o impresionantă colecție de ziare și reviste cu articole despre România! Ieșind în grădină, am admirat un bust al lui Eminescu, iar pe prispă odihneau busturile lui Nicolae Iorga, Sadoveanu și Creangă, toate foarte reușite, modelate după fotografii de elevii școlii de meserii din Macaubas! Conform programului, a urmat întâlnirea cu autoritățile municipale, iar după-amiază, inaugurarea cursului de limba română. Fundația Culturală era adăpostită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
mai mici. A bătut cu coada biciului în scăndura șaretei, ca să audă cei din casă și să vină să sărute icoana Nașterii Domnului. N-a ieșit nimeni. Popa Cristea, stăruitor, a strigat tare: „ Popa, popa, tată, popa”! Au ieșit pe prispa casei doi copii de trei-patru ani, desculți, cu capul gol, numai în cămășuici. Părintele a cerut :”să vie mămica la mine”. Un copil a răspuns că „nu-i acasă nici tătica nici mămica, numai eu cu Vasilica”. Atunci părintele a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta de patru ani), unde am avut o pățanie cu un șarpele, despre care voi aminti. NECULAI BULGARUL Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
vândut caii. După ce m-am născut, tata a devenit foarte fericit. În fiecare săptămână mergea cu căruța la Brăila (erau 35 de kilometri) și aducea bomboane, acadele și jucării. Într-o primăvară, în timp ce eu și fratele Vasile ne jucam pe prispa din fața casei, tata a obsevat un șarpe lângă noi. S-a năpustit asupra lui călcându-l cu picioarele. Șarpele a reușit să scape și s-a băgat în gardul de nuele împeltite din fața casei. Tata s-a ținut după el
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
altul atât de slab cum era tata meu. DESPRE FRAȚI ȘI SURORI FRATELE VASILE Al doilea născut al mămicii a fost Vasile, care a decedat la doi ani și câteva luni. Îmi amintesc de el cum ne jucam împreună pe prispa casei din Boarca, și întâmplarea cu șarpele despre care am amintit. SORA N I C A. Al treilea născut a fost Nica, din botez Ioana. Un copil robust și plin de voioșie. Este cu patru ani mai mică decât mine
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ocupate cu spectatori iubitori de folclor. Spectatorii, suportând un șuvoi de ploaie torențială de vară, s-au adăpostit (care și cum a putut) lângă perețiunul în altul - fără să părăsească grădina. Spectacolul se derula neîntrerupt, fiind conceput unitar, intitulat Lângă prispa lui Vasile, în aplauzele încurajatoare ale acelui minunat public dornic de asemenea manifestări, în lipsa altor tentații de atunci. Am mai regizat aici un mare spectacol, participând un numeros public, și după seismul din 1977, intitulat Atât cât va trăi pământul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri și iată iarna, deloc convinsă că domnul învățător suplinitor și director totodată are dreptul să se bucure de căldură în sala de clasă unde, seara, își priponea caprele patului pentru odihnă. Pe prispele caselor fără garduri, deh, lemne de foc!, câinii dormeau laolaltă cu lupii într-un pact de neagresiune pe care doar doamna natură îl poate înțelege. Copiii, indiferent de ce-or zice sociologii, erau extraordinari. Neculai Cioroi, oficial Oprea, Marina Petrișor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la poartă și fiindcă se bucătărea încă pe afară, mirosea tare a pui fript și a mămăligă caldă, ne gândeam că-i deranjăm. Ne-a deschis poarta chiar inspectorul în persoană, i-am spus ce dorim, ne-a invitat pe prispă (că masa era pe altă direcție), ne-a dat câte o coală de hârtie, toc și cerneală pentru cerere iar el a scris la fiecare:"Revizoratul școlar Ismail, pentru numiri de învățători suplinitori" și a semnat. Noi credeam că l-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
valah ecou al unui trecut când valahii erau populație distinctă. Vocabularul În special cel ce se referă la oierit, unelte agricole, articole de Îmbrăcăminte conține cuvinte românești adesea arhaice, unele de circulație În zona Macedoniei, Bosniei, Herțegovinei. Arhitectura caselor, acoperișul, prispa, ferestrele, aspectul porților se disting de cele din satele și târgurile Învecinate locuite de populația slavă. Portul bărbaților opinci, ițari, cămașa, colțuni de aba, cojocul, apoi bogatele piese de Îmbrăcăminte și ornament la femei au mari asemănări cu portul românesc
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac cu sfori groase, o sapcă și cu barbă. Omul acesta nu iese în șosea cum fac toți care au urcat pe cărare, ci se așează pe prispa Mariței, uitându-se jur împrejur și după ceva timp întreabă cu voce tare: Nu-i mimeni pe acasă? După care se arată o fetiță de vreo zece ani. Ce vrei nene? întreabă copila și-l privește curioasă. Unde-i maică
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai aparte: rubașcă, pantaloni ce păreau a fi dintrun fel de uniformă, un rucsac cu sfori groase, o sapcă și cu barbă. Omul acesta nu iese în șosea cum fac toți care au urcat pe cărare, ci se așează pe prispa Mariței, uitându-se jur împrejur și după ceva timp întreabă cu voce tare: Nu-i mimeni pe acasă? După care se arată o fetiță de vreo zece ani. Ce vrei nene? întreabă copila și-l privește curioasă. Unde-i maică
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
au înscris în formula mea psihică definitivă. M-a afectat în mod deosebit perioada în care am trăit la Soroca, în Basarabia, pe malul Nistrului, într-o vie. Locuiam într-o căsuță cu trei odăi, o casă de țară. De la prispa casei, un drumeag cu bolovani cobora abrupt la Nistru. Foarte aproape de casa noastră, dar jos, în vale, chiar lângă apa fluviului, se afla un pichet de grăniceri. Cei câțiva ostași purtau o uniformă care mi se părea imperială. Veneau deseori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Toma Cosma, în care stăteam toți șapte într-o singură cameră (bucătăria era o magazie bună [14] pentru vară, nu pentru gerurile siberiene ale iernilor moldovenești, așa că se gătea în aceeași cameră), semăna întocmai cu o casă de țară: cu prispa largă ce da în grădina cu prunii și zarzării ale căror fructe nu ajungeau niciodată să se coacă, cu puțul părăsit lângă uluci, la stradă; ea a rămas centrul unora dintre cele mai duioase amintiri ale copilăriei mele. Doi ani
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
au ce învăța, iar în chestiuni sufletești cu atît mai puțin, procedează altfel în situații similare. Trag o mamă de bătaie copilului iubit, își iau o pungă de semințe și-un clondir de ceva tare și se așază metafizic pe prispă, așteptînd, de cele mai multe ori zadarnic, îndreptarea păcătosului. octombrie 2004 Dialogurile lui Platon din Galați De cînd a devenit bucureștean și manager la o echipă mare, Mihai Stoica a preluat însușirile celor pe care nu-i înghițea cînd conducea un club
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și-un sfert. Mircea Sandu e și el aproximativ la fel de sceptic, numai că speră în sprijin de la clasa politică. Imaginați-vă cum baronii locali, vătafii Moldovei și ai altor provincii istorice, se vor înghesui să aducă sigla UEFA pe propria prispă. Vor investi cu frenezie, vor mai lua de la sănătate și de la cultură, stadioanele vor răsări precum ciupercile după ploaie, iar metoda Oprișan, acea civilizație stranie a ierbii apărute din nisip, va transforma mii de hectare de teren arabil în impecabile
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
trasă în ușoară jinrikișă, cetățeanul fumează fugind de realitate, opiu, pe rogojină de pai de orez, sub guvernământul static al unei împărătese-crizantemă veșnic tinere. Aci omul de merit își are satisfacțiile sale și Tsing-Ly-Tsy șade în casă de porțelan cu prispă de aur, purtând la piept un colan cu un balaur de smalț. Proza lui Macedonski este exclusiv poetică, interesantă ori de câte ori produce naturi moarte, tablouri de atelier în maniera Th. Aman, cu multă expoziție de mobilier și colorit viu. Casa cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El, ca și pătura cultă, dorește o femeie molatecă, frumoasă, eterică, cu care să steie "pe prispa cea de brazde", cu care să se consoleze de decepțiile vieții. Închipuiți-vă acuma un țăran, destul de cult ca să înțeleagă arta, care muncește pământul 16 ceasuri pe zi și 1 Desigur, nimenea nu poate contesta că un geniu sau un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lunca Buzăului, în plină câmpie, unde nu cresc decât salcâmul, plopul, răchita și cătina, în fața casei noastre erau doi pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta de patru aniă, unde am avut o pățanie cu un șarpele, despre care voi aminti). NECULAI BULGARUL Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vândut caii. După ce m-am născut, tata a devenit foarte fericit. în fiecare săptămână mergea cu căruța la Brăila erau 35 de kilometriă și aducea bomboane, acadele și jucării. într-o primăvară, în timp ce eu și fratele Vasile ne jucam pe prispa din fața casei, tata a obsevat un șarpe lângă noi. S-a năpustit asupra lui călcându-l cu picioarele. Șarpele a reușit să scape și s-a băgat în gardul de nuele împeltite din fața casei. Tata s-a ținut după el
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
altul atât de slab cum era tata meu. DESPRE FRAȚI ȘI SURORI FRATELE VASILE Al doilea născut al mămicii a fost Vasile, care a decedat la doi ani și câteva luni. îmi amintesc de el cum ne jucam împreună pe prispa casei din Boarca, și întâmplarea cu șarpele despre care am amintit. SORA N I C A. Al treilea născut a fost Nica, din botez Ioana. Un copil robust și plin de voio șie. Este cu patru ani mai mică decât
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și de așezare în pagină. TESTUL NR. 17 Toate subiectele sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: „Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumeră florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]