3,106 matches
-
unii cu alții"58. De asemenea, se pare că nu există chemare sau expresie ideologică a întoarcerii la părnînt, a păstrării sale, care să nu fie în același timp și exaltare a valorilor comunitare, o recunoaștere atentă a unei forme privilegiate de sociabilitate. Se considera că sub acoperămîntul colibelor și la temelia catedralelor trebuie să domnească o armonie colectivă deosebită. Astfel, în romanul lui Sebastien Mercier publicat în preajma Revoluției franceze, Melise, eroina retrasă la țară după o îndelungată hoinăreală mondenă, descoperă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în ceea ce observația clinică definește drept stare de normalitate. Printr-un efort introspectiv nu prea mare le putem regăsi pe toate, pe jumătate ascunse, sau acționînd vizibil, în fiecare dintre noi. Cine nu are vîrsta sa de aur, epoca sa privilegiată de referință afectivă, acel moment din trecut în care s-a conturat visul luminii și al fericirii? Există cineva care să nu fi trăit, uneori, acele momente de exasperare provocate de dorința unei răsturnări, a unei eliberări? De fapt, orice
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a vieții și convine foarte bine convingerii lui Ralea cu privire la interdependența funcțiilor sufletești. Pe de alt parte, se observ c, practic, ideea de amânare și inhibiție activ, de control al excitabilitții și al reacției este utilizat cu precdere pentru a privilegia facultatea inteligenței umane, în opoziție cu provocrile naturii și ale propriei vitalitți. Din teza amânrii sau a inhibiției creatoare Ralea. a fcut cheia de bolt dac nu a unui sistem metafizic, pentru c îl disprețuia, socotindu-l un semn al
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și singura, ceea ce descurajează improvizația, inovarea, utilizarea alternativelor). Un exemplu în acest sens îl reprezintă examenele naționale din România, unde, din neglijență sau incompetență, sunt utilizate frecvent subiecte care permit rezolvări alternative, dar profesorii corectori sunt obligați prin barem să privilegieze o anumită modalitate de rezolvare în dauna celorlalte; cu alte cuvinte, ambiguitatea nu este căutată nici în ceea ce privește elaborarea subiectelor, nu este permisă nici în ceea ce privește modalitățile posibile de rezolvare, chiar dacă, așa cum susține Nassim Taleb, lumea în care trăim conține un grad
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
birocratizarea tipului modern de educație (să nu uităm una din tainele pe care vulpea i-o spune Micului Prinț: Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor" (Saint-Exupéry, 2002, p. 95); dar modernitatea a privilegiat rațiunea, iar educația avea drept scop, așa cum spune Kant, dobândirea autonomiei rațiunii. Or, prin apelul la "inimă", adică la registrul afectiv (inteligența emoțională de care vorbește Daniel Goleman), vulpea denunță certitudinea că rațiunea reprezintă unica și cea mai importantă cale
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
inimă", adică la registrul afectiv (inteligența emoțională de care vorbește Daniel Goleman), vulpea denunță certitudinea că rațiunea reprezintă unica și cea mai importantă cale de relaționare a omului cu realitatea, criticând în același timp serii întregi de filosofi care au privilegiat văzul în dauna celorlalte simțuri: "Zadarnic am sta să căutăm reflecții, fie ele și modeste, sau analize demne de acest nume referitoare la mirosuri, parfumuri și miresme în lucrări de filosofie consacrate judecății de gust, esteticii, analizei sentimentelor, emoțiilor și
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
elevi mai buni. În acest mod, educația se transformă într-un act de depozitare, în timpul căruia profesorul umple depozitele". (Freire, 2005, pp. 71-72) Educația ca narațiune, având un centru de difuziune a conținuturilor care deține autoritatea în cadrul scenariului educațional este privilegiată de situația prezentă; poate că profesorul nu mai ocupă poziția centrală, dar poziția ca atare s-a păstrat, schimbându-se doar ocupantul: echipa care a elaborat curriculumul, birocrația educațională și procedurile care mediază și reglementează relația profesorului cu elevul, grupul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să apară trebuie așteptat ca interesul pentru Nietzsche să se îmbine cu atenția pentru negativitatea care caracterizează epoca modernă, și în general istoria metafizicii și istoria ființei înseși. Iată că atunci, dar numai atunci, nihilismul va deveni una dintre categoriile privilegiate pentru a interpreta, dacă putem spune astfel, latura nocturnă a Occidentului. Menționarea aparent ocazională a lui Nietzsche în celebrul discurs despre Autoafirmarea universității germane, despre care s-a vorbit mai sus, semnalează întrepătrunderea acestor două motive. În acest context, straniu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
împreună cu cerințele și responsabilitățile pe care le incumbă acestea. Adolescența reprezintă ”o fază de restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
nivelul de cunoaștere a progreselor elevilor, prin raportare la standardele performanțiale). (Crețu, C., 2000) 1. 1. 3. Realizarea demersului didactic Actul predării-învățării se înscrie într-un proces relațional. Este o acțiune orientată și organizată de o persoană având o poziție privilegiată în grup, cu scopul de a provoca modificări de comportament, prin procedee perceptive, psihomotorii, cognitive și afective. Învățătorul, prin arta sa, produce schimbare influențând, produce noul, fără să atingă. Ca să influențeze, el trebuie să știe cum, el trebuie să intuiască
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
începe să vizeze obiective pe dimensiunea afectivă, iar familia face din personalizarea activității școlare un deziderat; * mizele culturale - se referă la faptul că diferitele grupuri sociale (familiile) se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale, iar școala apare ca un câmp privilegiat sub acest aspect. Apariția unor astfel de mize familiale ale școlarității duce la o implicare a părinților în activitatea școlară a copiilor și la multiplicarea interacțiunilor dintre membrii familiei și reprezentanții școlii, pe două dimensiuni principale: * dimensiunea relației părinte-copil - vizând
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
fuzionale; • deschise, dar deschiderea spre exterior e importantă doar în măsura în care ea e "restituită" grupului, avînd ca scop: îmbogățirea relațiilor interne; facilitarea dialogului, comunicarea. În acest caz, deschiderea apare ca o resursă a grupului care este caracterizat de acordul în a privilegia consensul și spiritul comunitar. Familiile de tipul ASOCIAȚIE sînt caracterizate prin: • deschidere importanța contactelor individuale cu exteriorul este considerabilă; • autonomie: pun accent pe specificitatea și independența individului; destinul individual e doar parțial dependent de cuplu sau familie; contactele cu exteriorul
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
90 13 124 11,6 71 12,1 47 13,4 335 12,3 MAMA 90 12,4 125 11,5 72 11,5 47 13,3 337 12,0 Din nou familiile Asociație și cele de tip Companional sînt privilegiate, în sensul că ambii părinți au un nivel de instruire superior mediei. Pentru a putea opera cu apartenența la un anumit model de coeziune familială ca și cum ar fi vorba de o variabilă de tip cantitativ, am construit din nou variabile
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1. În ceea ce privește tipologiile lingvistice aflate în concurență, nu voi face trimitere decât la Werlich (1975), care adaugă la cele patru mari tipuri (descriere, narațiune, expunere, argumentație) instrucția sau prescripția (text procedural al lui Longacre), în timp ce De Beaugrande și Dressler (1981) privilegiază descrierea, narațiunea și argumentația, iar Bice Mortara Garavelli (1988) adaugă la cele cinci tipuri ale lui Werlich un tip optativ (actualizat prin expresiile urărilor, blestemelor, descântecelor, formulelor magice, incantațiilor, rugăciunilor, satirelor). În aceste trei cazuri, doar textele monogerate sunt luate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
bază. Atât în oral, cât și în scris, interpretantul încearcă, înainte de toate, să înțeleagă ceea ce i se spune, iar diferitele planuri de organizare a enunțurilor, analizate mai sus, îl direcționează către cadrul general al acestor operații. Cu siguranță, nimic nu privilegiază nivelul sintactic. Ordinea cuvintelor, categoriile gramaticale și mărcile morfo-sintactice orientează interpretarea semantică doar la nivel local, iar reprezentarea semantică a unui enunț poate fi concepută ca "un ansamblu de informații înregistrate în formă abstractă" (Caron 1989: 156). Modul de a
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și mimesis 3), Ricoeur neglijează caracterul simetric dintre mimesis 1 și mimesis 2: producătorul povestirii. În sfârșit, limitele acestor propoziții reies din arta narativă: P. Ricoeur situează povestirea obișnuită în cadrul mimesisului 1 (1984: 230 și 37) și acordă o poziție privilegiată în mimesis 2 operelor recunoscute și valorizate prin instituția literară. Pentru a evita o astfel de limitare, propunem să analizăm felul în care texte foarte diferite actualizează prototipul secvenței narative definite mai sus. Voi prelua, cu bună știință, exemplele mele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care este un fel de descriere mai redusă ca întindere și diferită ca specific (1900: 227) Așa cum putem observa, retorica și-a construit vreme îndelungată tipologia în funcție de calitatea referentului descris. La Fontanier, timpul, locul, înfățișarea exterioară și calitățile morale sunt privilegiate și combinate în așa fel, încât prin ele să poată fi definite diversele tipuri de descrieri. Criteriul referențial va putea fi regăsit însă în lucrările succesorilor săi, deși aceștia se rezumă doar la principalele categorii care cuprind trăsături umane (portretul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tragediile lui Corneille, în primul caz, și de Școala bărbaților și Vicleniile lui Scapin, în celălalt caz, nu schimbă cu nimic datele problemei. Dincolo de "sintaxa narativă" și "analiza conversațională", putem recunoaște două modalități diferite de abordare a textului de teatru, privilegiind fie modul narativ, fie modul dramatic. Atunci când, în partea de încheiere a lucrării (paginile 103-106 și 107-110), A. Reboul și J. Moeschler rezumă cele două piese ale lui Molière, ei trec de fapt la o suprimare a dialogurilor și la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care provin toate"448. Alteritatea demonică transcende antinomiile specifice spațialității și temporalității lumii umane și reprezintă o ființă intermediară, explicată de Afloroaei prin apel la filosofia antică, care mediază relația dintre divinitate și oameni, având în același timp un statut privilegiat în raport cu sacrul. Studiul lui Afloroaei despre alteritate pendulează între anistorie și istorie, între metafizică și fenomenologie întrucât celălalt este atât o categorie, cât și o prezență. Celălalt reprezintă opoziția, răul în multiplele lui ipostaze, însă nu doar cel perceput de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și altele) și alte genuri descriptive (portretul și descrierea acțiunilor, în special). Într-o perspectivă diferită, dar complementară abordării poeticii istorice din prima parte, ne propunem să caracterizăm secvențialitatea descriptivă. Destul de inexactă, noțiunea de "text descriptiv" riscă foarte mult să privilegieze omogenitatea și autonomia unei forme în detrimentul funcției sale, într-o dinamică textuală narativă, explicativă sau argumentativă, acolo unde de fapt aceasta își regăsește sensul. Deși ne propunem, înainte de toate, să delimităm regularitățile lingvistice (propoziții descriptive și ordonarea lor în secvențe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
secvențe (temă sau topic de asemenea). 4. Trebuie să notăm faptul că ne delimităm de pozițiile lui Denhière și Legros utilizînd de asemenea termenul de "nucleu" pentru acțiunile principale din DA. 5. Înțelegem aici prin "descriere homerică" ceea ce tradiția a privilegiat. Exemplul nostru (4) din prima parte și nota 14 de la sfîrșitul capitolului 3 arată că găsim la Homer mult mai multe feluri de descrieri, în mod inexplicabil uitate sau neglijate. Concluzie Descriere și argumentare Am insistat mai sus asupra caracterului
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o responsabilitate crescută față de rezultate. Consecința acestei reforme este alegerea școlii și privatizarea serviciilor educaționale. Descentralizarea este văzută ca parte a "reformelor de globalizare (McGinn, N.F., 1997a, 2000), contribuind în mod semnificativ la ameliorarea calității resurselor umane ale unei națiuni. Privilegiind, se zice, gestiunea locală și autonomia financiară a școlilor, părinții, profesorii și managerii se simt mai mult în atenție, ceea ce conduce la creșterea calității procesului educațional și la exploatarea mai bună a resurselor. Exemplul cel mai des citat pentru a
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
înlăturarea anxietății, care poate fi inhibitoare, frenatoare pentru creație, în scopul dobândirii unui tonus psihologic tonic și constructiv. Terapia cognitivă urmând să corecteze erorile de gândire, precum și înlocuirea lor cu interpretări mai flexibile și mai funcționale, constituie o modalitate mai privilegiată de psihoterapie ce se poate adapta uzanțelor creatologiei. Astfel, terapia cognitivă atrage atenția asupra faptului că evenimentele neplăcute au efecte nefaste asupra individului, pentru că ele sunt interpretate distorsionat, distorsiuni care pot fi de mai multe feluri: - față de sine: când are
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
stilul de viață al fraților englezi, care se aflau încă în grupuri mici, în perioada anilor treizeci ai secolului al XIII-lea; însă versiunea predicii adresată păsărilor, ce nu se găsește în izvoarele franciscane precedente, și nici în cele ulterioare, privilegiată de unii biografi recenți ai lui Francisc deoarece e considerată mai „realistă” și mai semnificativă, este probabil expresia unei mentalități și moralități monastice. Din prezentarea stigmatelor, se vede clar că informațiile celor doi cronicari englezi despre Francisc nu sunt atât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Toate cele menționate mai sus stau în fapt la baza importanței pe care o acordăm, ca și alți autori, opiniei subiecților noștri în raport cu sănătatea sexual-reproductivă și cu tot ceea ce implică ea. Am optat pentru chestionar deoarece acesta este un instrument privilegiat de cunoaștere a socialului printr-un punct de vedere care descifrează, prin logica încrucișărilor, legături dintre fapte mai puțin vizibile și mai puțin cuantificabile altfel [4]. Instrumentul cercetării l-a constituit un chestionar standardizat, tehnică de colectare a datelor cel
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]