4,759 matches
-
subdenivelarea segmentului ST indusă de exercițiul fizic, modi - ficarea presiunii arteriale sistolice în cadrul testului și capacitatea de efort (29). 12.3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate crescută. Astfel, într-un studiu la supraviețuitorii postinfarct miocardic cu vârsta peste 64 de ani s
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
3.4.3. Valoarea prognostică a testării de efort postinfarct miocardic Testul de efort reprezintă un instrument util în evaluarea prognosticului pacienților după infarct miocardic la populația vârstnică. Incapacitatea de a susține testul de efort după infarctul miocardic conferă un prognostic nefavorabil, marcat de mortalitate crescută. Astfel, într-un studiu la supraviețuitorii postinfarct miocardic cu vârsta peste 64 de ani s -a decelat o mortalitate la un an de 37% la subiecții fără eligibilitate pentru testul de efort, față de doar 4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
70 de ani, urmăriți pe o perioadă cu mediana de 47,7 luni, a arătat că, pe lângă clasa funcțională NYHA, panta pentru raportul ventilației pe minut/producție de dioxid de carbon (VE/VCO2), precum și VO2 max reprezintă predictori independenți- ai prognosticului supraviețuirii. Dintre acești parametri, panta VE/VCO2 pare să fie cel mai important predictor al mortalității (37). În 2009, Parikh și colaboratorii săi au evaluat rolul prognostic al VO 2 max măsurat prin testare de efort cardio-pulmonară în evaluarea supraviețuirii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
de dioxid de carbon (VE/VCO2), precum și VO2 max reprezintă predictori independenți- ai prognosticului supraviețuirii. Dintre acești parametri, panta VE/VCO2 pare să fie cel mai important predictor al mortalității (37). În 2009, Parikh și colaboratorii săi au evaluat rolul prognostic al VO 2 max măsurat prin testare de efort cardio-pulmonară în evaluarea supraviețuirii pacientului vârstnic cu insufi- ciență cardiacă. Analiza retrospectivă, incluzând 396 de pacienți peste 65 de ani, a permis stratificarea riscului pentru evenimente cardiovasculare, deces, necesitatea implantării de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
în evaluarea riscului preoperator La pacienții vârstnici, ischemia și insuficiența cardiacă prezente preoperator reprezintă factori de risc independenți ai riscului perioperator de mortalitate. Testul de efort cardio-pulmonar s-a dovedit util din punctul de vedere al rolului complementar în evaluarea prognosticului operator al pacienților vârstnici. Astfel, conform unui studiu efectuat de Older și colaboratorii săi, un prag anaerob sub 11 ml/kg/min la testul de efort asociază o mortalitate de 18%, pe când un prag anaerob peste această valoare a asociat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
la medic este adesea tardivă, iar diagnosticul deseori eronat sau dificil de formulat. Există și alte întrebări care necesită răspuns (8): factorii de risc „clasici” ai adultului au aceeași putere predictivă la vârstnici? ‒ există alți factori de risc care influențează prognosticul la pacientul vârstnic?corecția acestor factori de risc ameliorează morbi‑mortalitatea prin boli cardiovasculare? Creșterea incidenței afecțiunilor cardiovasculare la vârstnici și a riscului cardiovascular la acest segment populațional este explicată de Kyriazis prin interferența a patru categorii de factori (2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
acestora crește. În schimb, HDL-colesterolul, apolipoproteinele A și B sunt superiori ca indicatori de risc cardiovascular. 10.2.1.3. Diabetul zaharat Conform scorului Framingham, DZ este factor predictiv de evenimente cardiovasculare la vârstnici, iar scăderea toleranței la glucoză influențează prognosticul în mai mică măsură și doar în corelație cu alți factori de risc (8). În mod similar, odată cu dislipidemia, și prevalența DZ crește exponențial începând cu vârsta de 30 de ani. Selvin și colaboratorii săi au arătat că aproximativ 15
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
greutate normală la vârsta tânără urmată de un câștig ponderal moderat la vârste înaintate se asociază cu o diminuare a mortalității. 10.2.1.4. Sedentarismul Sedentarismul este un factor de risc pentru afecțiuni cardiovasculare, dar și un element de prognostic independent puternic de mortalitate globală la vârstnici (66,67). La acest segment populațional, nivelul activității fizice este limitat de comorbiditățile musculo-scheletale, cardiovasculare și de dificultățile cognitive. În schimb, efectuarea de exerciții fizice are beneficii majore. Astfel, fiecare creștere cu 1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
teritorii. Examenul obiectiv al cordului identifică adesea tulburări de ritm, cele mai frecvente fiind fibrilația atrială și aritmia extrasistolică. De reținut că prezența tahicardiei în repaus constituie un semn precoce de disfuncție de ventricul stâng și reprezintă un element de prognostic negativ la vârstnici. Mult mai adesea la vârstnic, comparativ cu adultul tânăr, este decelată prezența zgomotelor 3 și 4 care sugerează disfuncție ventriculară stângă, precum și suflu sistolic aortic care con- firmă stenoza aortică. 10.3.1. Boala coronariană la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
acuzia,- scăderea acuității vizuale), tulburări ale homeostaziei (metabolism, tulburări hidro-electrolitice, termoreglarea), la care se adaugă polifarmacia, îngreunează diagnosticul afecțiunilor cardiovasculare. Clinicienii trebuie să aibă în vedere faptul că prezența sin droa-melor- geria- trice modifică condiția clinică, răspunsul la terapie și prognosticul afecțiunilor cardiovasculare. În plus, pacientul vârstnic poate interpreta greșit simptomatologia ca parte a evoluției normale conform vârstei. În consecință, pacienții nu raportează simptomatologia. Toate aceste probleme fac vârstnicul mai vulnerabil, iar diagnosticul și conduita terapeutică trebuie dictate de specialiști pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
la aproximativ 50% dintre vârstnicii peste 70 de ani și determină aspectul de cardiomiopatie infiltrativă (12). Procesul contribuie la geneza FA și a insuficienței cardiace (IC). Este importantă diferențierea față de amiloidoza primară, deoarece amilodiza senilă este un proces lent cu prognostic mai bun (36). 2.2.2.3. Funcția cardiacă Este consecința directă a modificărilor structurale, fiind influențată de procesul vascular definitoriu pentru îmbătrânire - arterioscleroza -, sau are componente influențate de vârsta per se. Funcția sistolică Modificările funcționale cardiace legate de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
leziuni patologice caracteristice, ca urmare a colonizării endocardului de către microorganisme. Infecția endocardului se face cel mai frecvent cu bacterii și mai rar cu fungi sau cu alte microorganisme. Afectarea valvulară determinată de EI este severă și se asociază cu un prognostic nefavorabil. Deși diagnosticul bolii este mai precoce și s-au făcut progrese în tratament, incidența și mortalitatea EI au rămas nemodificate în ultimii 30 de ani. O cauză este reprezentată de schimbarea profilului epidemiologic al bolii (1). În era preantibiotică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
cu antibiotice, fie tipului de microorganism (bacterii intracelulare sau microorganisme care necesită medii de cultură speciale). Hemoculturile negative sunt prezente în proporție de 16,7% la vârstnicii cu EI (24), dar vârsta per se nu constituie un factor independent de prognostic infaust la vârstnici cu EI și hemoculturi negative. 24.2.3. Ecocardiografia Examenul ecocardiografic este un criteriu major de diagnostic al bolii dacă pune în evidență vegetații, abcese sau dehiscențe ale protezelor valvulare. În prezența leziunilor valvulare degenerative, a calcificărilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
în aceste condiții. Unii autori recomandă ca în aceste condiții să se folosească atât criteriile Duke, cât și alte criterii: prezența tromboembolismului pulmonar la tomografie computerizată (CT) sau la scintigrafia pulmonară și prezența semnelor de infecție locală (29). 24.3. Prognostic În populația generală, mortalitatea în EI variază între 9,6 % și 26 %, predictorii prognosticului fiind determinați de particularitățile bolnavului, de germenele infecțios, de prezența complicațiilor și a modificărilor ecocardiografice (tabelul 24.3) (2). Vârstnicii au un prognostic mai grav, rata
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
criteriile Duke, cât și alte criterii: prezența tromboembolismului pulmonar la tomografie computerizată (CT) sau la scintigrafia pulmonară și prezența semnelor de infecție locală (29). 24.3. Prognostic În populația generală, mortalitatea în EI variază între 9,6 % și 26 %, predictorii prognosticului fiind determinați de particularitățile bolnavului, de germenele infecțios, de prezența complicațiilor și a modificărilor ecocardiografice (tabelul 24.3) (2). Vârstnicii au un prognostic mai grav, rata mortalității crescând cu peste 32% la pacienții peste 60 de ani (30). Mortalitatea crescută
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
29). 24.3. Prognostic În populația generală, mortalitatea în EI variază între 9,6 % și 26 %, predictorii prognosticului fiind determinați de particularitățile bolnavului, de germenele infecțios, de prezența complicațiilor și a modificărilor ecocardiografice (tabelul 24.3) (2). Vârstnicii au un prognostic mai grav, rata mortalității crescând cu peste 32% la pacienții peste 60 de ani (30). Mortalitatea crescută a EI la vârstnici se datorează vârstei per se, care reprezintă un predictor independent de prognostic, și de asocierea comorbidităților - diabet zaharat (DZ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
tabelul 24.3) (2). Vârstnicii au un prognostic mai grav, rata mortalității crescând cu peste 32% la pacienții peste 60 de ani (30). Mortalitatea crescută a EI la vârstnici se datorează vârstei per se, care reprezintă un predictor independent de prognostic, și de asocierea comorbidităților - diabet zaharat (DZ), insuficiență renală, dializă (2). Prezența EI pe dispozitivele intracardiace (sti- mulatoare cardiace, defibrilatoare), pe proteze valvulare sau în asociere cu îngrijiri medicale se însoțește de un prognostic grav la vârstnici. Mortalitatea în spital
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
care reprezintă un predictor independent de prognostic, și de asocierea comorbidităților - diabet zaharat (DZ), insuficiență renală, dializă (2). Prezența EI pe dispozitivele intracardiace (sti- mulatoare cardiace, defibrilatoare), pe proteze valvulare sau în asociere cu îngrijiri medicale se însoțește de un prognostic grav la vârstnici. Mortalitatea în spital în EI pe proteze este între 20 i 40% și este mai mare la vârstnici (31,32). Într-un studiu care a inclus 557 de bolnavi cu EI, la 34% boala a fost asociată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
boala a fost asociată îngrijirilor medicale, 46% având forme non-nozocomiale (33). Germenii cei mai frecvenți au fost stafilococul auriu, mai ales meticilin-rezistent, și enterococul (34). Complicațiile EI - insuficiența cardiacă, evenimentele embolice severe, șocul septic sau complicațiile perianulare - reprezintă factori de prognostic nefavorabil la vârstnici (34). Insuficiența cardiacă este prezentă la peste jumătate dintre bolnavii cu EI, formele moderate sau severe reprezentând un predictor important de mortalitate în spital și la 6 luni (35). Recent, autorii unui studiu spaniol au identificat trei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
precoce, inclusiv prin ETE efectuată în primele 12-24 de ore de la internare, identificarea rapidă a bolnavilor cu risc foarte înalt și tratamentul acestora în centre terțiare, cu expertiză în tratamentul medical și chirurgical al EI, sunt elemente esențiale pentru ameliorarea prognosticului. Un factor cu impact asupra mortalității la vârstnicii cu EI este numărul mai mic de bolnavi care beneficiază de tratament chirurgical, datorită riscului operator crescut legat de vârsta avansată și de prezența comorbidităților. 24.4. Tratament În EI la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
65 de ani a arătat că subdenivelarea severă a seg - mentului- ST ca răspuns la testarea de efort la cicloergometru reprezintă un predictor impor - tant al afectării tricoronariene (8). Un alt studiu publicat în 2004 aduce date suplimentare privind rolul prognostic al testării de efort la pacientul vârstnic diagnosticat cu angină pectorală stabilă. Într un grup de pacienți cu vârste peste 75 de ani, au fost capabili să desfășoare testul de efort cei care au asociat un risc cardiovascular mai redus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
diagnosticul de angină pectorală și riscul cardiovascular. Mai departe pot fi necesare metode suplimentare imagistice, pentru evaluarea perfuziei miocardice. La pacienții clasificați la risc scăzut pe baza informațiilor clinice și a testării de efort, nu există dovezi consistente privind aportul prognostic suplimentar al unor metode imagistice, față de testarea standard. Din acest punct de vedere, trebuie făcută distincție între cercetările care arată statistic avantajul metodelor imagistice, față de electrocardiograma de efort aplicată singură, și cercetările care demonstrează că metodele imagistice ar putea schimba
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
moderat în cea de risc scăzut sau înalt). Datorită simplității sale și a costului redus, testul de efort standard la covorul rulant rămâne cel mai rezonabil test aplicabil la subiecții cu electrocardiogramă (ECG) de repaus normală. La pacienții cu risc prognostic intermediar la acest test, metodele imagistice de evaluare a perfuziei miocardice par să fie indicate în evaluarea ulterioară a riscului. Dacă se documentează imagini de perfuzie miocardică normale sau aproape normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
normale, riscul de mortalitate cardiacă este redus și se recomandă managementul farmacologic al bolii (11). 16.3. Tratamentul farmacologic Tratamentul pacienților cu angină pectorală stabilă are ca obiective primare îmbunătățirea calității vieții prin minimizarea sau abolirea crizelor anginoase și îmbunătățirea prognosticului prin scăderea riscului cardiovascular global, prevenirea infarctului miocardic și a morții subite cardiovasculare. Înaintea terapiei farmacologice, un rol primordial îl deține modificarea stilului de viață, care include renunțarea la fumat, modificările dietei și creșterea nivelului de activitate fizică. La pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
aortocoronarian. După 6 luni de urmărire, studiul arată scăderea severității anginei și creșterea calității vieții atât pentru terapia de revascularizare, cât și pentru terapia farmacologică. Totuși aceste îmbunătățirisunt semnificativ mai importante pentru terapia de revascularizare. Și din punct de vedere prognostic, evenimentele cardiovasculare majore au survenit semnificativ mai puțin (p < 0,0001) la grupul cu revascularizare (19%) față de grupul sub tratament farmacologic (49%). Concluziile studiului au fost în favoarea evaluării urmate de revascularizare, acolo unde aceasta este fezabilă, pentru toți pacienții vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]