2,396 matches
-
datare a bisericii, considerându-i ca ctitori pe strămoșii familiei Scriban (originari din Burdujeni). Biserica a fost restaurată capital între anii 1794-1796, prilej cu care s-a modificat planul inițial (prin adăugarea spre vest a unui spațiu cu rol de pronaos din bârne de brad și construirea pe latura sudică a noii încăperi a unui pridvor de piatră) și s-au înlocuit elementele de lemn, deteriorate. Cronica parohiei consideră anul 1794 ca an al ctitoririi, acesta fiind înscris în pomelnicul-triptic, împreună cu
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
lemn). Forma decroșată a altarului nu mai este întâlnită la alte biserici de lemn din ținutul Sucevei. Lucrările de restaurare desfășurate de-a lungul vremii au dus la modificarea planului construcției. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată și era inițial deschis, având accesul spre est. El avea un parapet mediu de piatră, pe care se
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
mediu de piatră, pe care se sprijineau patru-opt stâlpi fasonați. Ulterior, pridvorul a fost închis cu bârne de stejar, fiind practicate cu acest prilej două deschizături pentru ferestre în pereții de est și de vest ai pridvorului. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are dispuse pe ambele rame ale ușii motive simetrice: o rozetă încadrată într-un cerc cu conturul marcat având deasupra
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
ambele rame ale ușii motive simetrice: o rozetă încadrată într-un cerc cu conturul marcat având deasupra sa o decorație geometrică din romburi și linii frânte. Aceleași elemente decorative din linii frânte și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor. Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65x4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are o fereastră pe latura de vest (0.30x0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor. Naosul are și
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
și romburi sunt întâlnite și la ancadramentele ferestrelor. Pronaosul actual de formă dreptunghiulară (3.65x4.40 metri) a fost construit din bârne de brad încheiate în „amnare”. El are o fereastră pe latura de vest (0.30x0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.40x7.25 metri), cu câte două ferestre de dimensiuni diferite pe laturile de nord și de sud. Inițial, actualul naos găzduia și pronaosul cu lungimea de 2
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
30x0.40 metri). Inițial, pronaosul actual avea rol de pridvor. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.40x7.25 metri), cu câte două ferestre de dimensiuni diferite pe laturile de nord și de sud. Inițial, actualul naos găzduia și pronaosul cu lungimea de 2.40 metri. Acest lucru este demonstrat de faptul că cele două spații au o boltire separată: deasupra naosului inițial se află o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului inițial se află un tavan drept din scânduri așezate
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
nord și de sud. Inițial, actualul naos găzduia și pronaosul cu lungimea de 2.40 metri. Acest lucru este demonstrat de faptul că cele două spații au o boltire separată: deasupra naosului inițial se află o boltă semicilindrică, iar deasupra pronaosului inițial se află un tavan drept din scânduri așezate longitudinal și sprijinite pe două grinzi transversale. Altarul are o absidă de formă hexagonală neregulată (2.65x3.80 metri) și o singură fereastră în axa absidei. În partea de nord, decroșul
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
masiv. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de vest. Biserica are o turlă deasupra pronaosului.
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
formă generală a edificiului se regăsesc caracteristici specifice bisericilor moldovenești: lipsa turlei, calota naosului, ocnițele oarbe și decorul ceramic sus-amintit. Pe fațada, la circa două treimi din înălțimea zidurilor, se află pe abside și pe fațada sudică până în dreptul ferestrei pronaosului, o friza formată din două rânduri de discuri ceramice, alternând cu flori cruciforme între două rânduri de cărămizi. În jurul ferestrelor (cu exceptia celei de pe absida nordică), la partea superioară, se află câte un chenar rectangular, format din două rânduri de discuri
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
încadrate în chenare de piatră cioplita. Pe alocuri se pot observa fragmente de frescă. Același decor se observă și în partea superioară a icoanei hramului de deasupra ușii de intrare, care are o cornișa deasupra. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
se observă și în partea superioară a icoanei hramului de deasupra ușii de intrare, care are o cornișa deasupra. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul este dreptunghiular și îngust, fiind boltit cu un semicilindru care pleacă direct de pe zidurile exterioare. Pronaosul
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
observă și în partea superioară a icoanei hramului de deasupra ușii de intrare, care are o cornișa deasupra. Interiorul bisericii este compartimentat în pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul este dreptunghiular și îngust, fiind boltit cu un semicilindru care pleacă direct de pe zidurile exterioare. Pronaosul este
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
pronaos, naos și altar. Nu există portal de intrare, intrându-se printr-o ușa direct în pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul este dreptunghiular și îngust, fiind boltit cu un semicilindru care pleacă direct de pe zidurile exterioare. Pronaosul este separat de naos printr-un perete gros de piatră, în mijlocul căruia se află o ușă arcuita mică. Naosul este alungit în sensul axei
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
pronaos. Pronaosul prezintă o fereastră de mici dimensiuni pe latura sudică, în naos sunt două, iar în altar încă una situată pe axul absidei. Pronaosul este dreptunghiular și îngust, fiind boltit cu un semicilindru care pleacă direct de pe zidurile exterioare. Pronaosul este separat de naos printr-un perete gros de piatră, în mijlocul căruia se află o ușă arcuita mică. Naosul este alungit în sensul axei longitudinale, fiind acoperit cu o cupola spriujinită pe patru arce semicilindrice: două înguste încadrează cele două
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
Naosul este alungit în sensul axei longitudinale, fiind acoperit cu o cupola spriujinită pe patru arce semicilindrice: două înguste încadrează cele două abside laterale și două mai lațe, inegale, sprijinite pe console. El este cu o treaptă mai jos decât pronaosul. Altarul este cu o treaptă mai înalt decât naosul și are forma semicirculara, cu trei ferestre. Biserică nu a fost pictată niciodată. Un iconostas valoros realizat în stilul „baroc moldovenesc”, datând cel puțin de la începutul secolului al XIX-lea, a
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
-lea, a fost renovat în anul 1841 de către negustorul Panait Goraș cu ajutorul parohienilor și înlocuit cu unul nou în anul 1995. Actuala catapeteasma este confecționata din lemn de stejar de către meșterul popular Vasile Găman din satul Nemțișor (județul Neamț). În pronaos, biserica adăpostește mai multe pietre funerare din secolele XVI-XVII, împodobite cu elemente sculpturale de epocă. Cea mai veche piatră funerară este a unui armean și are ca motiv ornamental o floare ieșind dintr-un vas. Pe ea se află următoarea
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
o floare ieșind dintr-un vas. Pe ea se află următoarea inscripție în limba armeana: ""Aceasta este piatră de mormânt a răposatului Marcu, fiul preotului Sahag, care a murit la 1553"". Un anume pan Nicolae a înfrumusețat două morminte din pronaos, care aparțineau părinților săi: negustorul Lazăr și soția sa, Teodosia. Piatră din partea stângă a pronaosului conține ornamente orientale și gotice, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Acest mormânt l-a făcut și înfrumusețat pan Nicolae tatălui său Ioan, numit Lazăr
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
Aceasta este piatră de mormânt a răposatului Marcu, fiul preotului Sahag, care a murit la 1553"". Un anume pan Nicolae a înfrumusețat două morminte din pronaos, care aparțineau părinților săi: negustorul Lazăr și soția sa, Teodosia. Piatră din partea stângă a pronaosului conține ornamente orientale și gotice, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Acest mormânt l-a făcut și înfrumusețat pan Nicolae tatălui său Ioan, numit Lazăr negustor, care s-a și înmormântat aici ... în anul 7085 (=1577) martie 1"". Piatră din partea
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
orientale și gotice, având următoarea inscripție în limba slavona: ""Acest mormânt l-a făcut și înfrumusețat pan Nicolae tatălui său Ioan, numit Lazăr negustor, care s-a și înmormântat aici ... în anul 7085 (=1577) martie 1"". Piatră din partea dreaptă a pronaosului conține ornamente asemănătoare: ""Acest mormânt l-a făcut și înfrumusețat pan Nicolae mamei sale Teodosia, soția lui Lazăr, care s-a mutat la veșnicile lăcașuri - veșnică ei pomenire - în anul 7084 (=1576) ianuarie 7"".
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
cu arderea cărbunilor de lemn, cu bocșeritul. Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost adusă la 1826 de pe valea Mureșului, din Căpâlnaș. În Căpâlnaș a fost edificată la 1741, după cum reiese din pisania păstrată pe portalul dinspre pronaos al intrării în naos: "„cu vrearea Tatălui și cu îndemnarea fiului și ajutoriul D[u]h[ului] sa rădicat această sf[â]ntă și D[u]mnezeiască beserec[ă], sa rădicat de giupănul Petca Cacul, leat 1741 octo[m]vrie
Biserica de lemn din Groși, Timiș () [Corola-website/Science/317061_a_318390]
-
nepotul său, călugărul Sofronie, în curtea Bisericii Oțetari. Aici, la Biserica Oțetari, va fi botezat viitorul Mitropolit și va lua primele lecții de învățătură bisericească, de citire, scriere și cântare psaltică, de la călugărul Sofronie. Chipul Mitropolitului Nifon este pictat în pronaosul Bisericii Oțetari. Cu prilejul restaurării din 1860-1866, Gheorghe Tattarescu (1820-1894), unul dintre cei mai importanți pictori români, a executat întreaga pictură murală în ulei, precum și iconostasul. Biserica a fost restaurată din nou, în anul 1906, an în care pictura murală
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
are o formă alungită, trilobată; absidele laterale, ca și cea a altarului, sunt adâncite. Construcția din zidărie groasă de cărămidă susține acoperișul care, pe o șarpantă din lemn, suportă o învelitoare din tablă. Pridvorul creează impresia de spațiu liber, deschis. Pronaosul cu tavan scund accentuează efectul de înălțare, în momentul pătrunderii în naos, iar absidele cu vitralii și turla octogonală măresc și ele această senzație. Acoperișurile de tablă ale celor două turle au formă de bulb, de factură slavă. Lungimea interioară
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I, cu particularitatea că aici apare la peretele de sud o mică nișă, către extremitatea estică a naosului, cu rolul de a mări spațiul destinat veșmântarului. Peste pronaos se ridică un turn de lemn solid, de formă prismatică, cu un acoperiș conic din tablă. Învelitoarea inițială de șindrilă, a fost schimbată, în timpul unei reparații făcute în 1945, cu țiglă profilată.
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de 22 metri și lățimea de 10 metri. Biserica are două turle: una pe mijlocul bisericii și alta pe pridvor (ce
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de 22 metri și lățimea de 10 metri. Biserica are două turle: una pe mijlocul bisericii și alta pe pridvor (ce a folosit drept clopotniță). La conturul poligonal, cosoroaba este susținută de console dublu articulate. În interior
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]