1,451 matches
-
care sunt mai ușori decât Nb tind să se dezintegreze prin dezintegrare beta (β), iar cei care sunt mai grei tind să se dezintegreze prin β, cu unele excepții. Nb, Nb, si Nb au căi de dezintegrare prin emisie de protoni întârziate de β, Nb se dezintegrează prin captura de electroni și emisia de pozitroni, iar Nb se dezintegrează și prin dezintegrare β și β. Cel putin 25 de izomeri nucleari au fost descriși, masa lor atomică variind între 84 și
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
distincție, astfel încât nu mai este evidențiată. Afecțiunile și factorii de risc care predispun la pneumonie includ: fumatul, deficiența imunitară, alcoolismul, boala pulmonară obstructivă cronică, boala renală cronică și boala hepatică. Folosirea medicamentelor pentru atenuarea acidității - cum sunt inhibitorii pompei de protoni sau antagoniștii receptorilor H2 - este asociată cu un risc crescut de pneumonie. Vârsta înaintată predispune, de asemenea, la pneumonie. Bacteriile constituie cea mai frecventă cauză a pneumoniei dobândite în comunitate (PDC), cu "Streptococcus pneumoniae" izolat în aproape 50% dintre cazuri
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
anilor 1920, simbolul chimic Yt a fost folosit pentru element, până ce Y a intrat în uzul general. Structura atomului de ytriu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Y, ytriul are 39 de protoni și 50 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă este de 162 pm
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta tinde să favorizeze izotopii cu numărul atomic de masă (A = protoni + neutroni) în jur de 90, 138 și 208, care au un nucleu atomic neobișnuit de stabil cu 50, 82 și 126 neutroni, respectiv. Y
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta tinde să favorizeze izotopii cu numărul atomic de masă (A = protoni + neutroni) în jur de 90, 138 și 208, care au un nucleu atomic neobișnuit de stabil cu 50, 82 și 126 neutroni, respectiv. Y are un număr de masă apropiat de 90, având 50 de neutroni în nucleu său. Cel
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
respectiv, restul izotopilor au timp de înjumătățiri de mai puțin de o zi, majoritatea chiar mai mici decât o oră. Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mici de 88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
88 se dezintegrează în special prin emisia de pozitroni (proton → neutron) pentru a forma izotopi de stronțiu (Z = 38). Izotopii ytriului cu numere de masă egale sau mai mari de 90 se dezintegrează cu predilecție prin emisia de electroni (neutron → proton) pentru a forma izotopi de zirconiu (Z = 40). Izotopii cu numere de masă egale sau mai mari de 97 se dezintegrează și prin emisia de neutroni întârziată β. Ytriul are cel puțin 20 de izomeri metastabili sau excitați, numărul lor
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
forma o legătură dublă cu următorul carbon. Pentru a face loc, electronii legăturii duble a grupei carbonil sunt primiți de oxigenul carbonilului, pentru a forma un enolat. Oxoniul se deprotonează prompt pentru a produce un carbonil, iar această pierdere de protoni dă acidului ascorbic caracterul său acid. Întreaga reacție este deprotonarea enolului pentru a forma un enolat, unde sarcina negativă a enolatului rezultat este delocalizată de sistemul carbonil (C=O) și de dubla legătură (C=C). Această delocalizare face ionul mult
Acid ascorbic () [Corola-website/Science/301468_a_302797]
-
deprotonarea enolului pentru a forma un enolat, unde sarcina negativă a enolatului rezultat este delocalizată de sistemul carbonil (C=O) și de dubla legătură (C=C). Această delocalizare face ionul mult mai stabil și mai puțin probabil să își reprimească protonul. <br style="clear:left;"> Acidul ascorbic se convertește foarte repede în doi tautomeri instabili ai dicetonei prin transfer de protoni, deși este mai stabil sub formă de enol. Protonul enolului este pierdut și recâștigat de electronii dublei legături, producând o
Acid ascorbic () [Corola-website/Science/301468_a_302797]
-
și de dubla legătură (C=C). Această delocalizare face ionul mult mai stabil și mai puțin probabil să își reprimească protonul. <br style="clear:left;"> Acidul ascorbic se convertește foarte repede în doi tautomeri instabili ai dicetonei prin transfer de protoni, deși este mai stabil sub formă de enol. Protonul enolului este pierdut și recâștigat de electronii dublei legături, producând o dicetonă. Aceasta este o recție de enol. Există două forme posibile: 1,2-dicetonă și 1,3-dicetonă.<br style="clear:both
Acid ascorbic () [Corola-website/Science/301468_a_302797]
-
ionul mult mai stabil și mai puțin probabil să își reprimească protonul. <br style="clear:left;"> Acidul ascorbic se convertește foarte repede în doi tautomeri instabili ai dicetonei prin transfer de protoni, deși este mai stabil sub formă de enol. Protonul enolului este pierdut și recâștigat de electronii dublei legături, producând o dicetonă. Aceasta este o recție de enol. Există două forme posibile: 1,2-dicetonă și 1,3-dicetonă.<br style="clear:both;"> Concentrația unei soluții de acid ascorbic poate fi determinată
Acid ascorbic () [Corola-website/Science/301468_a_302797]
-
în lanțul de transport de electroni (LTE). În interiorul membranei mitocondriale, electronii de la NADH și succinat trec prin LTE pentru oxigen, care este redus la apă. Transferul de electroni prin intermediul LTE rezultă în pomparea H+ prin membrană creând un gradient de protoni peste membrană, care este utilizată de către sintaza ATP (situată pe membrană) pentru a genera ATP. CoQ funcționează ca un purtător de electroni de la complex enzimatic I și complex enzimatic II către complex enzimatic III în acest proces. Acest lucru este
Coenzima Q10 () [Corola-website/Science/313091_a_314420]
-
explica pe baza teoriei câmpului electromagnetic al lui Maxwell. Materia este formată din atomi și molecule, aranjate într-o structură spațială caracteristică fiecărui material și stare de agregare. Din punct de vedere dinamic, particulele constituente ale materiei (atomi, molecule, electroni, protoni) se află într-o perpetuă stare de agitație termică, constând în mișcări de translație, rotație și de vibrație. Intensitatea agitației termice este direct proporțională cu temperatura absolută a sistemului, anulându-se la zero absolut (temperatură la care încetează orice formă
Corp absolut negru () [Corola-website/Science/314142_a_315471]
-
cristale lichide, moleculele de dipol tind să se orienteze pe direcția câmpului. Chiar dacă o moleculă nu formează un dipol permanent, acesta poate fi încă influențată de un câmp electric. În unele cazuri, câmpul produce o ușoară rearanjare a electronilor și protonilor în molecule, de așa natură încât rezultă un dipol electric indus. Deși nu este la fel de puternic ca dipoli permanenți, el prezintă totuși orientarea cu câmpul extern. Efectele câmpurilor magnetice asupra moleculelor de cristale lichide sunt analoage celor date de câmpurile
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
boală ulceroasa sau boala ulceroasa activă esofagiana sau gastro- duodenala cu sângerări anterioare , afecțiuni renale clinic semnificative sau accident vascular cerebral în ultimele 12 luni . Dacă este cazul , trebuie luat în considerare tratamentul concomitent cu un inhibitor al pompei de protoni . • Pacienții care au prezentat infecții semnificative clinic pentru care s- au utilizat antibiotice , antifungice sau antivirale sau care au parcurs un tratament antiinfecțios cu mai puțin de 14 zile înainte de începerea tratamentului trebuie tratați cu prudență , cu excepția cazurilor în care
Ro_176 () [Corola-website/Science/290936_a_292265]
-
cum ar fi antibioticele , pacienților trebuie să li se recomande să ia acele medicamente cu cel puțin o oră înainte de injecția cu BYETTA . Formele farmaceutice gastrorezistente care conțin substanțe sensibile la degradarea în stomac , cum ar fi inhibitorii pompei de protoni , trebuie luate cu cel puțin 1 oră înainte sau la cel puțin 4 ore după injecția cu BYETTA . Paracetamol Paracetamolul a fost folosit ca medicament model în evaluarea efectului exenatidei asupra golirii gastrice . Atunci când s- au administrat 1000 mg paracetamol
Ro_158 () [Corola-website/Science/290918_a_292247]
-
cum ar fi antibioticele , pacienților trebuie să li se recomande să ia acele medicamente cu cel puțin o oră înainte de injecția cu BYETTA . Formele farmaceutice gastrorezistente care conțin substanțe sensibile la degradarea în stomac , cum ar fi inhibitorii pompei de protoni , trebuie luate cu cel puțin 1 oră înainte sau la cel puțin 4 ore după injecția cu BYETTA . Paracetamol Paracetamolul a fost folosit ca medicament model în evaluarea efectului exenatidei asupra golirii gastrice . Atunci când s- au administrat 1000 mg paracetamol
Ro_158 () [Corola-website/Science/290918_a_292247]
-
de peste 1500 paciente înrolate în studiul BM 16549 de comparare a regimului de administrare lunară cu cel al administrării zilnice de acid ibandronic , 14 % și 18 % dintre paciente au utilizat blocante ale receptorilor histaminergici ( H2 ) sau inhibitori ai pompei de protoni după unul și , respectiv , doi ani . Între aceste paciente , incidența evenimentelor la nivelul tractului gastro- intestinal 4 superior la pacientele tratate cu Bonviva 150 mg o dată pe lună a fost similară celei observate la pacientele tratate cu acid ibandronic 2
Ro_149 () [Corola-website/Science/290909_a_292238]
-
de peste 1500 paciente înrolate în studiul BM 16549 de comparare a regimului de administrare lunară cu cel al administrării zilnice de acid ibandronic , 14 % și 18 % dintre paciente au utilizat blocante ale receptorilor histaminergici ( H2 ) sau inhibitori ai pompei de protoni după unul și , respectiv , doi ani . Între aceste paciente , incidența evenimentelor la nivelul tractului gastro- intestinal superior la pacientele tratate cu Bondenza 150 mg o dată pe lună a fost similară celei observate la pacientele tratate cu acid ibandronic 2, 5
Ro_144 () [Corola-website/Science/290904_a_292233]
-
de intoleranță la galactoză , deficit de lactază Lapp sau malabsorbție la glucoză- galactoză . Erlotinibul se caracterizează printr- o scădere a solubilității la pH peste 5 . Medicamentele care modifică PH- ul la nivelul tractul GI superior , cum sunt inhibitorii pompei de protoni , antagoniștii H2 și antiacidele , pot afecta solubilitatea erlotinib- ului și consecutiv , biodisponibilitatea acestuia . Când Tarceva este administrată concomitent cu astfel de medicamente , este puțin probabil să se compenseze reducerea expunerii prin creșterea dozei . Asocierea erlotinib- ului cu inhibitorii pompei de
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
antagoniștii H2 și antiacidele , pot afecta solubilitatea erlotinib- ului și consecutiv , biodisponibilitatea acestuia . Când Tarceva este administrată concomitent cu astfel de medicamente , este puțin probabil să se compenseze reducerea expunerii prin creșterea dozei . Asocierea erlotinib- ului cu inhibitorii pompei de protoni trebuie evitată . Nu se cunoaște efectul administrării concomitente a erlotinib- ului cu antagoniștii H2 și antiacide ; cu toate acestea , reducerea biodisponibilității este de așteptat . Ca urmare , administrarea concomitentă a acestor asocieri trebuie evitată ( vezi pct . 4. 5 ) . Dacă utilizarea antiacidelor
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
toxicitatea de la nivelul SNC , nu au fost stabilite . În astfel de situații , trebuie luate măsuri de precauție . Erlotinibul se caracterizează printr- o scădere a solubilității la pH peste 5 . Administrarea concomitentă de erlotinib și omeprazol , un inhibitor al pompei de protoni ( IPP ) , a scăzut expunerea la erlotinib [ ASC ] și concentrația maximă ( Cmax ) cu 46 % , respectiv 61 % . Tmax sau timpul de înjumătățire plasmatică nu s- au modificat . Administrarea concomitentă de Tarceva cu 300 mg ranitidină , un blocant al receptorilor H2 , a scăzut
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
plasmatică maximă [ Cmax ] au scăzut doar cu 15 % și respectiv 17 % . Efectul antiacidelor asupra absorbției erlotinib nu a fost studiat dar absorbția poate fi afectată , determinând concentrații plasmatice mai scăzute . În concluzie , asocierea erlotinib- ului cu inhibitori ai pompei de protoni trebuie evitată . Dacă utilizarea antiacidelor este considerată necesară în timpul tratamentului cu Tarceva , acestea trebuie administrate cu cel puțin 4 ore înainte sau 2 ore după administrarea dozei zilnice de Tarceva . Într- un studiu de fază Ib , nu s- au observat
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
de intoleranță la galactoză , deficit de lactază Lapp sau malabsorbție la glucoză- galactoză . Erlotinibul se caracterizează printr- o scădere a solubilității la pH peste 5 . Medicamentele care modifică PH- ul la nivelul tractul GI superior , cum sunt inhibitorii pompei de protoni , antagoniștii H2 și antiacidele , pot afecta solubilitatea erlotinib- ului și consecutiv , biodisponibilitatea acestuia . Când Tarceva este administrată concomitent cu astfel de medicamente , este puțin probabil să se compenseze reducerea expunerii prin creșterea dozei . Asocierea erlotinib- ului cu inhibitorii pompei de
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]
-
antagoniștii H2 și antiacidele , pot afecta solubilitatea erlotinib- ului și consecutiv , biodisponibilitatea acestuia . Când Tarceva este administrată concomitent cu astfel de medicamente , este puțin probabil să se compenseze reducerea expunerii prin creșterea dozei . Asocierea erlotinib- ului cu inhibitorii pompei de protoni trebuie evitată . Nu se cunoaște efectul administrării concomitente a erlotinib- ului cu antagoniștii H2 și antiacide ; cu toate acestea , reducerea biodisponibilității este de așteptat . Ca urmare , administrarea concomitentă a acestor asocieri trebuie evitată ( vezi pct . 4. 5 ) . Dacă utilizarea antiacidelor
Ro_1016 () [Corola-website/Science/291775_a_293104]