5,470 matches
-
depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați. Ceilalți factori asociați consultației sunt problemele de sănătate ale părinților (anxietate și/sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiile adultului. Kovacs și colab. (1997) s-au întrebat dacă prezența antecedentelor familiale de tulburare de dispoziție era un factor de risc specific pentru depresie la copii și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și altor diagnostice psihiatrice non-timice. Studiul lor pune în evidență faptul că antecedentele familiale de depresie sunt mai frecvente la tinerii deprimați decât la tinerii care au apelat la consultația psihiatrică pentru un alt motiv. Ei constată, de asemenea, că, așa cum au observat la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și adolescenți, sau dacă nu cumva aceasta nu era asociată și altor diagnostice psihiatrice non-timice. Studiul lor pune în evidență faptul că antecedentele familiale de depresie sunt mai frecvente la tinerii deprimați decât la tinerii care au apelat la consultația psihiatrică pentru un alt motiv. Ei constată, de asemenea, că, așa cum au observat la adult, depresia în familie este mai frecventă la rudele de primul grad decât la rudele de gradul doi, și că este mai frecventă la femei decât la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
timp de zece ani în medie. La sfârșitul acestei perioade, cincizeci și nouă (56%) erau încă depresivi (formele de depresie mergând de la depresia numită nevrotică până la depresiile „simptomatice” și „psihopatice”); nouă (9%) au devenit schizofrenici; treisprezece (12%) prezentau alte tulburări psihiatrice; nouă (9%) n-au putut face obiectul unei analize precise, și cincisprezece (14%) n-au prezentat la examinare nici o manifestare psihiatrică importantă. Din nefericire, autorul nu utilizează nici un criteriu diagnostic pentru a defini diferitele forme de depresie sau celelalte tipuri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de la depresia numită nevrotică până la depresiile „simptomatice” și „psihopatice”); nouă (9%) au devenit schizofrenici; treisprezece (12%) prezentau alte tulburări psihiatrice; nouă (9%) n-au putut face obiectul unei analize precise, și cincisprezece (14%) n-au prezentat la examinare nici o manifestare psihiatrică importantă. Din nefericire, autorul nu utilizează nici un criteriu diagnostic pentru a defini diferitele forme de depresie sau celelalte tipuri de patologie. Penot (1973) pe de altă parte, într-un important studiu asupra depresiei copilului, încearcă să urmărească evoluția diverselor sale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Cazul lui Pascal constituie o ilustrare foarte evidentă a acestei psihopatizări a comportamentului pe parcursul adolescenței a unui copil deprimat. PASCAL - TRANSFORMĂRILE DEPRESIEI DIN COPILĂRIE PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ Pascal are 7 ani atunci când, pentru prima dată, mama sa îl aduce la consultația psihiatrică la cererea insistentă a școlii. Pascal este la sfârșitul ciclului preșcolar (CP); el refuză să învețe să citească și să scrie. În acea perioadă el este descris ca un copil timid, inhibat, care pare îngrijorat, cu care este dificil să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
copil pre-puber deprimat din cinci (20%) va prezenta la vârsta adultă un nou episod depresiv major, în vreme ce după pubertate această proporție depășește 60%. În schimb, comparația cu un grup de control pune în evidență un risc mai ridicat de morbiditate psihiatrică la vârsta adultă, manifestat prin spitalizări la psihiatrie, administrare de medicamente psihotrope, supravegheri psihiatrice ambulatorii și tentative de suicid. Tulburările psihiatrice non-timice la vârsta adultă nu sunt totuși mai frecvente decât la grupul de control. Rao și colab. (1995) au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv major, în vreme ce după pubertate această proporție depășește 60%. În schimb, comparația cu un grup de control pune în evidență un risc mai ridicat de morbiditate psihiatrică la vârsta adultă, manifestat prin spitalizări la psihiatrie, administrare de medicamente psihotrope, supravegheri psihiatrice ambulatorii și tentative de suicid. Tulburările psihiatrice non-timice la vârsta adultă nu sunt totuși mai frecvente decât la grupul de control. Rao și colab. (1995) au studiat, de asemenea, evoluția unui eșantion de 28 de adolescenți deprimați revăzuți în medie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depășește 60%. În schimb, comparația cu un grup de control pune în evidență un risc mai ridicat de morbiditate psihiatrică la vârsta adultă, manifestat prin spitalizări la psihiatrie, administrare de medicamente psihotrope, supravegheri psihiatrice ambulatorii și tentative de suicid. Tulburările psihiatrice non-timice la vârsta adultă nu sunt totuși mai frecvente decât la grupul de control. Rao și colab. (1995) au studiat, de asemenea, evoluția unui eșantion de 28 de adolescenți deprimați revăzuți în medie după șapte ani de la primul lor diagnostic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un mod foarte intens atunci când o relație terapeutică de tip analitic începe să se stabilească, explicând pe de o parte importanța transferului negativ agresiv imediat și pe de altă parte necesitatea unui cadru bine definit cu o abordare adesea dublă, psihiatrică și psihoterapeutică, pentru a veghea la continuitatea acestui cadru. Este vorba despre acei pacienți în legătură cu care Braconnier (1987) spune că „ruptura în transfer riscă în mod constant să devină mai importantă decât separarea în și prin transfer”. ADOLESCENȚĂ, DEPRESIE ȘI
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
analizează o populație de 1710 adolescenți cu vârste între 14-18 ani (53% fete) din care formează patru subgrupe: - adolescenții cu episod depresiv major (50); - adolescenți care au prezentat o tulburare depresivă în remisie (298); - adolescenți cu alt tip de tulburare psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care formează patru subgrupe: - adolescenții cu episod depresiv major (50); - adolescenți care au prezentat o tulburare depresivă în remisie (298); - adolescenți cu alt tip de tulburare psihiatrică (54); - adolescenți fără tulburare depresivă în prezent sau trecut și fără alt diagnostic psihiatric (1308). În cadrul tulburărilor cognitive asociate depresiei conform ipotezelor lui Beck, autorii au definit în prealabil „cognițiile negative” și un stil atributiv (Attributional Style) particular. Adolescenții deprimați prezintă particularități ale funcționării cognitive (cogniție negativă, atribuirea evenimentelor negative propriei persoane) ceea ce îi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativă de sinucidere „obișnuită”. Primii se disting în mod deosebit de ceilalți prin competențe fizice, cognitive și psihologice mai ridicate, o mai bună adaptare socială aparentă (în momentul bilanțului medico-psihologic), dar în același timp printr-o „mai mare prevalență a tulburărilor psihiatrice grave, în special depresie majoră în momentul gestului lor sinucigaș”. Autorul trage concluzia că există o mare heterogenitate psihopatologică subiacentă comportamentului suicidar, heterogenitate în mod foarte strâns legată de contextul psihosocial și de capacitatea de comunicare a individului. Aceste rezultate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să nu ținem cont de aceasta în evaluarea gravității gestului, dar există și alți factori foarte importanți, în special gradul de premeditare al actului suicidar în opoziție cu caracterul său impulsiv. Evidențierea unei premeditări trebuie să alerteze medicul asupra morbidității psihiatrice potențial mai mare. Brown și colab. (1991) au comparat într-adevăr două grupuri de adolescenți cu tentativă de suicid funcție de faptul că gestul lor era impulsiv sau nu. Adolescenții „non-impulsivi” au mai multe simptoame depresive, mai multe idei sinucigașe, mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de comportament cu expunere la risc și hetero-agresivitate, compromițând procesul de cicatrizare al arsurilor. I se aplică un tratament cu un antidepresiv și un neuroleptic sedativ, neeficient cu toate că s-au folosit doze puternice. În final este transferat la o secție psihiatrică pentru adolescenți. În timpul consultației, Anthony apare la prima vedere ca fiind foarte provocator, negând orice suferință psihică și orice intenție suicidară. Nu-și exprimă afectele, este prea puțin înclinat să vorbească. El prezintă mijloace de apărare de tip maniacal pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid nu rezolvă deci dificultățile tânărului și aceste studii scot în evidență necesitatea imperioasă a unei evaluări și a unei îngrijiri după gestul suicidar, oricare ar fi gravitatea aparentă a acestuia. RELAȚIA DINTRE TENTATIVA DE SUICID ȘI DEPRESIE În ceea ce privește diagnosticul psihiatric stabilit unui adolescent care a efectuat o tentativă de suicid, era ceva obișnuit să se spună și să se scrie că un număr mare de adolescenți cu tentativă de suicid nu prezentau un profil psihopatologic special. „Depresia” nu se constata
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
instabilitate socială (profesională și familială) sau repetenții școlare. DIAGNOSTICE ASOCIATE Să ne reamintim mai întâi de rezultatele lui Marttunen (1991) și Shaffer (1996) prezentate în studiile lor asupra sinuciderilor obținute prin metoda „autopsiei psihologice”: aceștia au constatat existența unui diagnostic psihiatric în 94% și respectiv 91% de cazuri. De asemenea, la adolescenții care au avut o tentativă de suicid gravă, Beautrais și colab. (1996) au constatat un diagnostic psihiatric în 89,2% din cazuri, în special diagnostice de tulburare a dispoziției
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sinuciderilor obținute prin metoda „autopsiei psihologice”: aceștia au constatat existența unui diagnostic psihiatric în 94% și respectiv 91% de cazuri. De asemenea, la adolescenții care au avut o tentativă de suicid gravă, Beautrais și colab. (1996) au constatat un diagnostic psihiatric în 89,2% din cazuri, în special diagnostice de tulburare a dispoziției, de consum de substanțe sau comportament antisocial. Vom prezenta în continuare diagnosticele cele mai frecvent asociate tentativei de suicid întâlnite în literatură. TULBURĂRI ALE DISPOZIȚIEI Nu vom reveni
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid și tulburările de conduită. Larsson și Ivarsson (1998) constată astfel, în cadrul populației de adolescenți spitalizați la urgență studiată, că există mai puține tentative de suicid la adolescenții cu tulburări de conduită decât la cei care au un alt diagnostic psihiatric non-timic (în studiul lor se referă la: tulburare emoțională, tulburare de personalitate, tulburare de adaptare sau una psihotică). De asemenea, pentru Gould și colab. (1998), tulburările de conduită cresc riscul apariției ideilor suicidare (și asta doar la băieți), dar nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
interpreta acest rezultat. Putem considera că homosexualitatea favorizează tentativa de suicid expunând subiectul unor atitudini homofobe ale anturajului și expunându-l unor evenimente de viață negative. Invers, putem să ne punem întrebarea dacă nu cumva adolescenții care prezintă o patologie psihiatrică (având deci un procent mai mare de risc de sinucidere) nu au o tulburare mai accentuată a identității sexuale, și deci un risc mai mare de a dezvolta un comportament homosexual. Herrel și colab. (1999) au studiat și rolul orientării
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Într-un studiu prospectiv mai vechi, Otto (1972) a arătat faptul că într-o populație de adolescenți cu tentativă de suicid, unele subgrupuri comportă un risc crescut de recidivă, în special în cazurile în care a fost stabilit un diagnostic psihiatric, în cazurile de suicid printr-o metodă activă ale fetelor și în tentativele de suicid ale băieților. Mai recent, diverse anchete au ajuns la concluzia că nu există factori semnificativi care să permită predicția unui astfel de risc de recidivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decât elemente puțin convingătoare (Lewinsohn și colab., 1994: o depresie majoră ar fi moderat predictivă; Wichstrom, 2000: persistența ideilor suicidare după prima tentativă). Alte studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
treime are în prezent un prognostic bun”. Autorii disting în final trei grupuri: - 20% aproximativ dintre pacienți care pe termen lung apar ca normalizați și fără simptome; - 25% aproximativ dintre pacienți care au o evoluție foarte defavorabilă, prezentând o patologie psihiatrică încărcată, adesea psihotică, antrenând un handicap social pronunțat; - restul, cvasi majoritar (55% aproximativ) este alcătuit din pacienți care, fără a avea o patologie psihiatrică definită, sunt” captivii unei problematici legate în mod direct cu aceea din adolescența lor, care apasă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și fără simptome; - 25% aproximativ dintre pacienți care au o evoluție foarte defavorabilă, prezentând o patologie psihiatrică încărcată, adesea psihotică, antrenând un handicap social pronunțat; - restul, cvasi majoritar (55% aproximativ) este alcătuit din pacienți care, fără a avea o patologie psihiatrică definită, sunt” captivii unei problematici legate în mod direct cu aceea din adolescența lor, care apasă asupra vieții lor de adulți de treizeci de ani, și care se traduce prin dificultăți profesionale, o instabilitate afectivă, relații sociale mediocre, conflicte familiale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]