22,695 matches
-
și gălăgia lor, dându-și libertăți care o limitează pe a celorlalți. Psihologii ne aduc la cunoștință că sunt tot mai mulți părinți orbiți care interpretează lipsa de educație a copiilor lor ca pe o expresie de inteligență superioară mediei. Psihologia de una singură este în măsură să se opună acestor situații îngrijorătoare? Este, fără îndoială, bine a recomanda copiilor, încă din timpul școlii elementare, anumite modele de comportament pentru a putea stăpâni mai bine situațiile dificile: caută să te integrezi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
noastre: unde își au originea lumea și ordinea sa? De ce ne-am născut și trebuie să murim? Ce anume determină destinul individului și al umanității? Cum se explică conștiința morală și existența normelor etice? Dincolo de interpretarea lumii și a oricărei psihologii, religiile vor să fie și o cale pentru viață. Ele propun o cale practică pentru înfruntarea vieții cotidiene a situațiilor-limită și astfel să se ajungă, plecând de la mizeria și suferința existenței, la eliberare și mântuire. Pentru orientarea într-un asemenea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a pierdut. Omul suferind nu poate pătrunde misterul decretului divin și planul Creatorului cu lumea. Enigma suferinței și a răului nu pot fi deschise cu cheile rațiunii. Obscuritatea suferinței și a răului nu pot fi transformate în lumină nici cu psihologia, nici cu speculațiile filozofice sau cu moartea. Este un eșec teodiceea prietenilor lui Iov, care încercaseră justificarea lui Dumnezeu cu argumente logice. Este un eșec chiar și teodiceea lui Iov însuși, care încercase să ajungă indirect la justificarea lui Dumnezeu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cer lucruri incomode, neplăcute, sacrificii. Arta de a trăi, experiența vieții și dorința de a trăi nu exclud deloc asceza, antrenamentul și disciplina. Arta de a trăi ar trebui să presupună un anumit echilibru interior între pentru a folosi categoriile psihologiei profunzimii a lui Jung introvertire și extrovertire, iar într-un anumit sens și între animus, componenta inconștientă "masculină" prezentă în fiecare femeie, și anima, componenta inconștientă "feminină" prezentă în orice bărbat. Datoria ființei umane, de a întrupa și cultiva animus
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: O țară minunată, Ion Țon 1 Psiholog german naturalizat în Statele Unite, reprezentant de vârf al psihologiei dezvoltării în perioada adolescenței (Identity and the Life Cycle, 1959). 2 Carl Gustav Jung, "Über die Beziehung der Psychotherapie zur Seelsorge", în Psychologie und Religion, 1932, p. 143. 3 Dag Hammarsköld, Zeichen am Weg, Droemer Knaur, München-Zürich, 1965, p. 170
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dezvoltarea copiilor adoptați 3.5 Teoria atașamentului În cadrul acestui capitol vom încerca să prezentăm succint o parte dintre perspectivele teoretice care s-au conturat de-a lungul timpului în sfera adopției copilului. Vom aduce în discuție teorii din domeniul sociologiei, psihologiei și al asistenței sociale din dorința de a înțelege mai bine procesul adaptativ al actorilor implicați în adopție. 3.1 Teoria rolului social Teoria rolului social, al cărei inițiator este David Kirk, poate fi considerată o piatră de temelie pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
declanșatori, iar pe de altă parte, ereditatea pare a influența mediul pe care individul îl alege pentru a trăi. 3.5. Teoria atașamentului Teoria atașamentului își are originile în lucrările lui John Bowlby și integrează concepte din etologie, teoria psihanalitică, psihologia dezvoltării și teoria controlului social. Principala asumpție a acestei teorii este aceea potrivit căreia, ființa umană, încă de la naștere, simte nevoia apropierii de persoana care-l îngrijește, apropiere care-i conferă securitate și reprezintă o bază pentru felul în care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
amintirea și sentimentele celor rămași în viață, fapt care a condus la stabilirea cultului morților, în alt sens decât cel igienic și pe care l-am putea numi oarecum religios, căci la stabilirea lui au intervenit și elemente din domeniul psihologiei, precum: frica, credința, speranța, iubirea etc. Omul primitiv neputându-și explica multiplele fenomene naturale pe care zilnic le observa, a-nceput să aibă față de unele admirație (ex. luna, stelele etc.); față de altele admirație și recunoștință (ex.: soarele, focul, lumina etc.
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
spune alții. Este însuși sufletul mortului care te urmărește și te mustră, vor spune cei ce cred în existența lui Dumnezeu și nemurirea sufletului. Ceia ce însă eu cred și afirm este faptul, pe care nici știința pozitivă și nici psihologia, nu ni l-au demonstrat; că sufletele morților noștri sunt în legătură cu noi; caută să ni se facă cunoscute; ne mustră; ne ajută fără să știm și pricepem noi și ne mângâie, în vreme de necazuri și primejdie. Depășesc poate doctrina
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
iată ce s-a substituit imensei sarcini de a elucida esența vieții și, astfel, umanitatea transcendentală a omului. În punctul extrem al desăvârșirii sale, negarea dogmatică a vieții transcendentale nu doar pervertește filozofia; ea o suprimă în favoarea unei discipline noi: psihologia pozitivă sau științifică. În ceea ce privește psihologia, filozofia și-o asuma în măsura în care psukhę înseamnă suflet, subiectivitate, iar logos, o cunoaștere referitoare la aceasta. Psihologie este definiția filozofiei. Negarea radicală, ontologică a subiectivității se produce la începutul secolului XX odată cu instituirea behaviorismului, al
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
imensei sarcini de a elucida esența vieții și, astfel, umanitatea transcendentală a omului. În punctul extrem al desăvârșirii sale, negarea dogmatică a vieții transcendentale nu doar pervertește filozofia; ea o suprimă în favoarea unei discipline noi: psihologia pozitivă sau științifică. În ceea ce privește psihologia, filozofia și-o asuma în măsura în care psukhę înseamnă suflet, subiectivitate, iar logos, o cunoaștere referitoare la aceasta. Psihologie este definiția filozofiei. Negarea radicală, ontologică a subiectivității se produce la începutul secolului XX odată cu instituirea behaviorismului, al cărui caracter contradictoriu a fost
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
desăvârșirii sale, negarea dogmatică a vieții transcendentale nu doar pervertește filozofia; ea o suprimă în favoarea unei discipline noi: psihologia pozitivă sau științifică. În ceea ce privește psihologia, filozofia și-o asuma în măsura în care psukhę înseamnă suflet, subiectivitate, iar logos, o cunoaștere referitoare la aceasta. Psihologie este definiția filozofiei. Negarea radicală, ontologică a subiectivității se produce la începutul secolului XX odată cu instituirea behaviorismului, al cărui caracter contradictoriu a fost arătat. Odată eliminată conștiința, rămâne să i se găsească acestei științe un nou obiect: acesta va fi
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
contradictoriu a fost arătat. Odată eliminată conștiința, rămâne să i se găsească acestei științe un nou obiect: acesta va fi comportamentul, care implică totuși obiectivarea în el a unei subiectivități transcendentale, singura capabilă să îi confere "sensul" său. Iată de ce psihologia științifică nu își atinge cu-adevărat scopul decât contestând specificitatea și autonomia comportamentului uman, interpretându-l ca o simplă aparență, ca fenomen sau rezultat al unui proces în sine biologic. Cu această pretenție de a produce o explicație exhaustivă a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cu-adevărat scopul decât contestând specificitatea și autonomia comportamentului uman, interpretându-l ca o simplă aparență, ca fenomen sau rezultat al unui proces în sine biologic. Cu această pretenție de a produce o explicație exhaustivă a subiectivității plecând de la biologie, psihologia "științifică" își dezvăluie supoziția în ultimă instanță materialistă, se autodistruge ca disciplină autonomă pentru a da dreptul la cuvânt unei științe a naturii. Astfel ea împinge până la extrem alienarea omului, explicând tot ceea ce este uman în sine prin faptul că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
supoziția în ultimă instanță materialistă, se autodistruge ca disciplină autonomă pentru a da dreptul la cuvânt unei științe a naturii. Astfel ea împinge până la extrem alienarea omului, explicând tot ceea ce este uman în sine prin faptul că nu este altfel. Psihologia științifică și materialistă apare atunci ca adevăr al proiectului galilean aplicat omului și constând în eliminarea esenței sale proprii. Numai că nu este niciodată posibil a explica, nici măcar câtuși de puțin, subiectivitatea, chiar dacă este redusă la psihic, adică la umbra
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
declară categoric: "Ele ne sunt, la ora actuală, complet inaccesibile prin caracterele lor fizice; nici o reprezentare fiziologică, nici un proces chimic nu poate să ne dea vreo idee despre natura lor". Dacă cineva aruncă o privire asupra disciplinelor incluse în rubrica "psihologie" în Universitatea zilelor noastre, va descoperi, alături de o psihologie științifică a comportamentului ce revine la biologie, cursuri de psihanaliză, fără să se ofere vreo justificare teoretică a acestei stranii juxtapuneri a unor cercetări eterogene care își urmează fiecare calea sa
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
inaccesibile prin caracterele lor fizice; nici o reprezentare fiziologică, nici un proces chimic nu poate să ne dea vreo idee despre natura lor". Dacă cineva aruncă o privire asupra disciplinelor incluse în rubrica "psihologie" în Universitatea zilelor noastre, va descoperi, alături de o psihologie științifică a comportamentului ce revine la biologie, cursuri de psihanaliză, fără să se ofere vreo justificare teoretică a acestei stranii juxtapuneri a unor cercetări eterogene care își urmează fiecare calea sa fără să aibă habar de cealaltă. Or rațiunea unei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
eterogene care își urmează fiecare calea sa fără să aibă habar de cealaltă. Or rațiunea unei astfel de situații este limpede pentru noi, fiind consecința strictă a absurdității proiectului galilean aplicat cunoașterii omului: expulzarea vieții transcendentale în afara domeniului cunoștinței de către psihologia obiectivistă a comportamentului antrenează refularea sa în "inconștient", sub a cărui titulatură este recuperată de psihanaliză. Psihanaliza este substitutul inconștient al filozofiei, a cărei nobilă sarcină a preia: delimitarea humanitas-ului omului. Preluare imposibilă în lipsa unei metode transcendentale și mai cu
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
preia: delimitarea humanitas-ului omului. Preluare imposibilă în lipsa unei metode transcendentale și mai cu seamă eidetice, în lipsa unei delimitări conștiente față de obiectivismul galilean la care, în mod contradictoriu, psihanaliza revine fără încetare. De aceea ea nu a putut construi decât o psihologie bastardă, pe jumătate subiectivă și pe jumătate obiectivistă, o psihologie empirică în care ambiția de a determina concepte empirice (raportarea la Tată, sexualitatea anală etc.) să joace un rol transcendental nu poate sfârși decât într-o confuzie extremă. În calitate de aplicare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și mai cu seamă eidetice, în lipsa unei delimitări conștiente față de obiectivismul galilean la care, în mod contradictoriu, psihanaliza revine fără încetare. De aceea ea nu a putut construi decât o psihologie bastardă, pe jumătate subiectivă și pe jumătate obiectivistă, o psihologie empirică în care ambiția de a determina concepte empirice (raportarea la Tată, sexualitatea anală etc.) să joace un rol transcendental nu poate sfârși decât într-o confuzie extremă. În calitate de aplicare a proiectului galilean la cunoașterea omului, psihologia se înfățișează ca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
jumătate obiectivistă, o psihologie empirică în care ambiția de a determina concepte empirice (raportarea la Tată, sexualitatea anală etc.) să joace un rol transcendental nu poate sfârși decât într-o confuzie extremă. În calitate de aplicare a proiectului galilean la cunoașterea omului, psihologia se înfățișează ca prototip al noilor "științe umane", a căror teorie generală sub forma deconstrucției lor a fost propusă de noi în capitolul V al lucrării de față. Dezvoltarea unui învățământ specific de psihologie, pretenția sa de a înlocui filozofia
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
a proiectului galilean la cunoașterea omului, psihologia se înfățișează ca prototip al noilor "științe umane", a căror teorie generală sub forma deconstrucției lor a fost propusă de noi în capitolul V al lucrării de față. Dezvoltarea unui învățământ specific de psihologie, pretenția sa de a înlocui filozofia sau cel puțin "psihologia filozofică" tradițională, de a se înfățișa drept o cunoaștere științifică a omului în locul și pe locul vechilor vise metafizice toate acestea demonstrează în mod frapant progresul continuu al principiului galilean
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
prototip al noilor "științe umane", a căror teorie generală sub forma deconstrucției lor a fost propusă de noi în capitolul V al lucrării de față. Dezvoltarea unui învățământ specific de psihologie, pretenția sa de a înlocui filozofia sau cel puțin "psihologia filozofică" tradițională, de a se înfățișa drept o cunoaștere științifică a omului în locul și pe locul vechilor vise metafizice toate acestea demonstrează în mod frapant progresul continuu al principiului galilean în interiorul Universității și al disciplinelor literare înseși. Apariția, alături de această
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
filozofică" tradițională, de a se înfățișa drept o cunoaștere științifică a omului în locul și pe locul vechilor vise metafizice toate acestea demonstrează în mod frapant progresul continuu al principiului galilean în interiorul Universității și al disciplinelor literare înseși. Apariția, alături de această psihologie, a unei sociologii care se subordonează acelorași supoziții și revendică același titlu de scientificitate are același sens. Este vorba în realitate de o sociologie foarte aparte. Ca și în cazul psihologiei, o sociologie care ar trata umanitatea omului punând-o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
Universității și al disciplinelor literare înseși. Apariția, alături de această psihologie, a unei sociologii care se subordonează acelorași supoziții și revendică același titlu de scientificitate are același sens. Este vorba în realitate de o sociologie foarte aparte. Ca și în cazul psihologiei, o sociologie care ar trata umanitatea omului punând-o în joc nu ar putea să se lipsească de un fundament transcendental, care constă în intersubiectivitatea aflată la temelia oricărui fenomen social, de orice fel. Pe de o parte, conținutul acestei
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]