6,888 matches
-
Jr. N-a contat că ziariștii conduși de el au fost distinși cu 25 de Premii Pulitzer (mai mult de jumătate din cele 46 obținute de ziar în întreaga lui istorie), șase dintre ele - adică toate premiile pentru diverse genuri publicistice - chiar în 2008, anul în care Katharine Weymouth s-a descotorosit de el. Katharine Weymouth venea din lumea afacerilor, nu avusese nici o legătură cu presa înainte de a i se fi încredințat această funcție de imensă răspundere. Nici un personaj nu este tratat
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
e intitulată Memento mori și e subintitulată „schiță”, ceea ce poate să însemne că faptele pot avea o doză de fantezie. Cele două colaborări de la rubrica „La vatră”, între care se numără și comentariul legat de episodul Brătianu-Eminescu, fac parte din publicistica de actualitate. Amândouă aceste comentarii, unul fiind datat „Sibiu, în 20 iulie 1897” și celălalt „Sibiu, în 10 august 1897”, abordează problema relațiilor dintre românii din Transilvania cu cei de peste munți. În primul dintre ele, autorul recunoaște că sub egida
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
al răfuielilor cu trecutul l-a constituit descoperirea în arhivele CNSAS a dosarului lui Oskar Pastior. Simpla citare a titlurilor unor intervenții în paginile de foileton ale marilor ziare sau în reviste ca „Der Spiegel” și „Die Zeit”, a unor texte publicistice sau mărturisiri, sugerează dimensiunile hățișului de incertitudini, bănuieli, false acuzații, disculpări, riposte și dezavuări ce trebuie defrișat pentru a da de cărarea ce ar putea duce la adevăr. Cînd în decembrie trecut Werner Söllner recunoștea coram publico faptul că a
Victime și făptași între tăcere și cuvînt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5880_a_7205]
-
dezvăluirilor despre trecutul marelui poet, articol publicat în săptămînalul „Die Zeit” sub semnătura reputatului critic literar Iris Radisch. Alături, aceeași autoare, sub titlul „În infernul legăturilor”, îi ia un interviu lui Dieter Schlesak, scriitorul german originar din România. Ambele contribuții publicistice sunt cele mai proaspete și cel puțin, pînă la ora actuală, ultimele din lunga și tulburătoarea dramă a „dosarului sau cazului Oskar Pastior”. Faptul că, din nou, „Die Zeit” îi oferă lui Dieter Schlesak ocazia de a răspunde unor nedumeriri
Victime și făptași între tăcere și cuvînt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5880_a_7205]
-
romane, pendulând între Valea Mare și București. Cu mari ezitări, concepe versiuni de laborator din Mojarul iluziilor - cum se intitula inițial romanul psihologic Jar (după alt titlu rămas în manuscris: Scara fericirii) - în care va transfigura modele tipologice din realitatea publicistică bucureșteană. „Firește, însemnările vechi s-au răsturnat complect. În loc de o construcție în scară, cam didactică, cum o văzusem odinioară, vreau ceva simfonic, cu acțiune multiplă, cu progresiune simultană (...) Un erou vreau să-l îmbrac în figura și caracterul lui Romulus
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
Goga și publicistica radicală Răzvan Voncu Cenzura din perioada comunistă a făcut ca unele opere să fie înconjurate, în mentalul colectiv, de o inefabilă aură, așa cum se întâmplă întotdeauna cu „fructul oprit”. Însă trebuie spus că, dacă interzicerea publicării unor opere, pe criterii
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
criterii ideologice, a fost un fapt reprobabil, aura de care s-au bucurat unele dintre aceste texte interzise a fost, totuși, nemeritată. Publicarea lor, azi, le vădește mai prejos de așteptările publicului. Cazul, poate, cel mai elocvent este cel al publicisticii lui Octavian Goga, a cărei reeditare a început, în cadrul seriei de Opere, la Academie. Goga a fost unul dintre primii scriitori trecuți la index de cenzură. Încă din 1944, odată cu declanșarea campaniilor de „revizuiri” de după răsturnarea guvernării antonesciene, numele său
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
a fost niciodată completă, cu toate că poezia lui Goga s-a aflat printre preferatele regimului ceaușist, cel puțin în ultimul deceniu. Deși naționalist, regimul lui Ceaușescu nu a permis reeditarea, nici măcar într-o ediție critică pentru uzul specialiștilor, a volumelor de publicistică ale poetului-politician. Nu e de mirare, deci, că titluri ca Mustul care fierbe circulau, prin mediile intelectuale ale anilor ’80, învăluite într-un halou de prestigiu egalat doar de eseurile lui Eliade și Cioran sau de opera (orală, în fond
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
un halou de prestigiu egalat doar de eseurile lui Eliade și Cioran sau de opera (orală, în fond), a lui Nae Ionescu. Ediția de față și-a propus să ne restituie critic întreaga creație a lui Octavian Goga. Implicit, și publicistica sa. Operațiunea este de mare delicatețe, pentru că, deși nu este vorba de scrieri gen Mein Kampf, antisemitismul violent și evident al poetului, ca și, în general, atitudinile sale antidemocratice, de extremă dreaptă, necesită o editare critică atentă. Nimeni nu suspectează
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
de tenebrele sufletului scriitorului. Îngrijitorul ediției academice este Ion Dodu Bălan, un specialist cunoscut în materie de Goga, căruia i-a dedicat o monografie (în mai multe ediții) și multe alte studii și cercetări. Editorul a ales să ne ofere publicistica poetului în două volume (II și III ale seriei de Opere), din care deocamdată a apărut numai primul. Volumul conține, astfel, toate culegerile de publicistică tipărite în timpul vieții autorului: O seamă de cuvinte (1908), Ce e „Tribuna” zilelor noastre? (1911
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
mai multe ediții) și multe alte studii și cercetări. Editorul a ales să ne ofere publicistica poetului în două volume (II și III ale seriei de Opere), din care deocamdată a apărut numai primul. Volumul conține, astfel, toate culegerile de publicistică tipărite în timpul vieții autorului: O seamă de cuvinte (1908), Ce e „Tribuna” zilelor noastre? (1911), Însemnările unui trecător (1911), Strigăte în pustiu (1915), Mustul care fierbe (1927), Precursori (1930), ... Aceeași luptă: Budapesta - București (1930). Urmează ca articolele neincluse în volume
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
publică a lui Goga și vom putea investiga, eventual, legăturile interne ale unei opere care mai cuprinde și poezie, și dramaturgie. Nu e un secret pentru nimeni, bănuiesc, slăbirea capacității de creație a poetului, în special după Primul Război Mondial: publicistica și discursurile politice ar putea oferi o explicație plauzibilă acestei îndepărtări de literatură. Deocamdată, să constatăm că, deși editarea științifică a culegerilor de publicistică antume reprezintă un câștig pentru istoria literară - între altele, pentru că, restituind textul, spulberă legendele -, criteriile alcătuirii
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
secret pentru nimeni, bănuiesc, slăbirea capacității de creație a poetului, în special după Primul Război Mondial: publicistica și discursurile politice ar putea oferi o explicație plauzibilă acestei îndepărtări de literatură. Deocamdată, să constatăm că, deși editarea științifică a culegerilor de publicistică antume reprezintă un câștig pentru istoria literară - între altele, pentru că, restituind textul, spulberă legendele -, criteriile alcătuirii ediției sunt, pe alocuri, discutabile. Împărțirea în două volume (al doilea, încă needitat) a pus o problemă pe care editorul o putea rezolva și
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
al doilea, încă needitat) a pus o problemă pe care editorul o putea rezolva și altfel. Practic, criteriul cronologic, consacrat de volumul I și afirmat și în Nota asupra ediției din volumul al II-lea, a fost spulberat. Separarea operei publicistice antume de articolele rămase în periodice ar fi fost justificată dacă toate apăreau într-un singur volum. Așa, în două, refacerea mersului gândirii publicistice a poetului va fi mult îngreunată, mai ales dacă volumul următor va întârzia. În al doilea
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
afirmat și în Nota asupra ediției din volumul al II-lea, a fost spulberat. Separarea operei publicistice antume de articolele rămase în periodice ar fi fost justificată dacă toate apăreau într-un singur volum. Așa, în două, refacerea mersului gândirii publicistice a poetului va fi mult îngreunată, mai ales dacă volumul următor va întârzia. În al doilea rând, deși este o ediție critică, alcătuită de un specialist indiscutabil în materie de Goga, acest volum al II-lea al seriei de Opere
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
și înverșunat ortodox, este adeptul abandonării liniei legaliste și al declanșării luptei deschise împotriva Imperiului, și în special împotriva maghiarilor. Încă de atunci, vocația sa politică este manifestă și tot de atunci începe involuția sa lirică. Începând din 1915, însă, publicistica lui Goga începe să ia o turnură regretabilă. Mai întâi, prin critica acerbă a Vechiului Regat, făcută de cineva care, venit de peste munți, nu înțelegea nici finețea, nici condiționările aparte ale vieții politice bucureștene. Goga este unul dintre cei care
Goga și Publicistica radicală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5521_a_6846]
-
foi fărâmicioase, cu literele adesea șterse, au o prospețime colorată a vieții care face concurență primejdioasă cărților scrise în aceeași perioadă, dintre care multe sunt ilizibile. Deși mă tem că una din explicațiile risipirii puterilor literare la noi este tocmai publicistica, cu imperfecțiunile ei, cu viața ei scurtă, cu moartea ei o dată la 24 de ore, pe de altă parte însă, retrezită din somn după o sută de ani, presa veche se dovedește tot actuală. Și, în plus, aducătoare de revelații
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
doar din filme, ci și din muzică, iar în ultima vreme mai ales din jocuri și din infinitatea de materiale audio-vizuale disponibile pe internet, care îi pun pe tineri în legătură cu variate ipostaze ale limbii vorbite. Cele mai multe anglicisme apar în texte publicistice sau de specialitate, fiind introduse pe cu totul alte căi decât cele cinematografice, prin preluarea sau transpunerea unor terminologii sau prin prestigiul „cuvintelor la modă”. Simpla expunere la filme în limba originală nu produce daune în vorbirea românei - și, din
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
a înțelege semnificațiile turbulentului secol care s-a încheiat recent și de a trage învățăminte din ele.” Temele eseurilor nu sunt alese doar pentru semnificația lor privind trecutul, ci și pentru ceea ce spun prezentului și viitorului. Cine a urmărit activitatea publicistică din ultimii ani a lui Tony Judt știe că articolele de după anul 2000 anunță o pronunțată deplasare de accent spre altă zonă decât aceea ilustrată cu o neasemuită strălucire - a istoriei europene. E vorba de concentrarea pe „jumătatea de generație
Brave old world (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5663_a_6988]
-
o încheiere „de serviciu” a unei ediții care nu nea oferit mari surprize, traseul lui I. Al. Brătescu-Voinești, de la junimism la pacifism și, de acolo, la extrema dreaptă, fiindu-ne cunoscut. „Paginile uitate” sunt, în fapt, acele texte - poezie, proză, publicistică, alocuțiuni academice, prefețe - pe care autorul le-a omis din sumarul volumelor publicate în timpul vieții, și pe care nici editorii postumi nu le-au mai reeditat. Ele nu conțin revelații, structura sufletească și artistică a scriitorului nefind susceptibilă de a
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
doar după moarte. Însă este clar că putem vorbi din nou despre luciditatea conștiinței critice a autorului, care și-a construit profilul literar printr-un proces de renunțare conștientă la tentațiile altor direcții artistice. Aceasta face cu atât mai curioasă publicistica proastă, haotică și lipsită de orizont, a prozatorului. Cele 46 de articole editate aici sunt un amalgam de mărturisiri literare interesante (despre Caragiale, Duiliu Zamfirescu), elanuri moralizatoare ridicole și platitudini solemne, cu pretenții de judecăți politice. Nici publicarea lor, însă
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
ci a citit lucrarea, se vede, cu mare atenție. Astfel, Eugen Ionescu îi face o succintă prezentare; nu exagerăm spunând că a realizat o analiză pertinentă, la obiect, la care nu știm să se fi făcut referiri până în prezent în publicistica românească sau de către istoricii români. Recenzentul amintește că lucrarea Napoleon al III-lea et les peuples tratează politica externă a Celui al II-lea Imperiu, „întemeiată, cu excepția unor șovăeli, - pe principiul naționalităților de către Napoleon al III-lea”. Relevă, de asemenea
Un referat diplomatic de Eugen Ionescu by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/5803_a_7128]
-
împreună (sau nu, în funcție de proiectul ediției, pe care Ion Bogdan Lefter nu l-a dezvăluit în întregime) cu poemele și ciclurile nepublicate în volum. După cum ne anunță criticul, ediția va restitui opera dimoviană în integralitatea ei, nu doar poezia: eseistică, publicistică, interviuri, scrisori, fragmente, ba chiar și dedicații pe volume. În ansamblul acestui proiect, volumul al II-lea ocupă locul central, nu neapărat pentru că acoperă perioada cea mai fertilă din viața poetului, ci mai ales pentru că în volumele dintre 1969 și
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
a le da peste nas liberalilor care-l acuză pe el de atitudini fasciste, adică de a striga ca un copil îmbufnat „ba tu!”. Tânărul Jonah Goldberg (născut în 1969) este un reacționar aprig, aproape caricatural de neînduplecat. În activitatea publicistică susține idei de genul: Africa a avut numai de câștigat de pe urma colonialismului; Franța trebuie distrusă cu totul (cu precizarea ulterioară că el preconizează „distrugerea Franței ca idee”); multiculturalismul este anticultural. Anti-europenismul, înverșunarea cu care combate orice ține de progres, de
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
Alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia nei secoli XVII e XVIII, a fost semnată Gh. Călinescu. În perioada în care era deputat în Marea Adunare Națională, intervențiile sale erau reproduse în presa vremii sub numele Gheorghe Călinescu. Întreaga sa activitate publicistică s-a desfășurat sub semnătura G. Călinescu, acreditându-se ideea că prenumele său ar fi George. După părerea mea, ar trebui să se restabilească adevăratul său nume Gheorghe Călinescu. Dar poate că părerea mea să fie un strigăt în pustiu
Strigăt în pustiu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/5821_a_7146]