2,739 matches
-
te duci Mai bine te-aș vede-n furci. 145 {EminescuOpVI 146} 30 Puișor de la pădure, Du-te la mândra de-i spune Să nu se gate - așa bine, Că, zău, capul mi l-o pune - Ce să mi-l pue, că-i pus, Numai cât mai stă în sus! 31 - Tu te duci, bade sărace, Eu cu dorul tău ce-oi face? - Da tu mândră - ai face bine, Că mai sunt voinici ca mine. - Lasă, bade, las - să fie Chiar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dă răspuns. 106 Frunză verde de sulcină, Am rămas de tot străină, Voinicii s-o depărtat Bărbatul mi-am îngropat, Ibovnicul m-o lăsat. Zac cu fața la părete, Cu gura arsă de sete, N-are cine să m-adape, Să-mi pue mâna la cap, Să mă-ntrebe de ce zac, Că nu zac de nici un rău, Zac numai de dorul tău. {EminescuOpVI 167} E. DOINE DE ÎNSTRĂINARE 107 Cucule de pe pădure, Du-te la maica de spune C-unde m-a dat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-ajung ziua de mâne, De te-oi fi lăsată eu Topască-mă Dumnezeu Ca pe săul de berbece Când îl pui în apă rece, Da de me-i fi lăsată tu Topască-te Dumnezeu Ca pe seul cel de oaie Când îl pui vara-n tigae Și-i dai foc cu flăcăraie. 193 Cine mă scoase din sat N-aibă loc de alinat, Nice lemn uscat de cruce, Nici la groapă Cine-l duce, Nici scânduri de coperșeu, Nici să-l ierte Dumnezeu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
așa de mândră, și-ai să dai de-o căsuță acolo-n grădină. Și să intri-n casă ș-ai să vezi un horn făcut acolo și pe vatră ai să vezi o chee. Să iei cheea ceea, s-o pui în brâu și să vii înnapoi la mine. Da, na-ți ș-o veriguță de fier, că făr de veriga asta nu poți intra (acolo era pe ceea lume, zice - că ). Băietul se ia, merge-ncetișor și intră pîn-în grădina ceea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe sobă. Unde se trezește vrăjitorul și unde-ncepe a bate-n mijlocul casei cu niște ciocane și unde-ncepe a eși la draci de te lua fiori. Ș-o-nceput a-i trimite, pe unde să facă rele, să pue la cale pe oameni să facă rele, - decât, când nu vrea D-zeu, că el era om pământean, i l-o luat din minte! Așa după ce-au pus el trebile la cale, a eșit afară. Musca s-a sculat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a luat-o smăul - a zis finul lui D-zeu! Ș-o făcut el o boambă de fier la țigani în loc de călăuz și-o zvârlea și el mergea după dânsa. A ajuns până la o fântână și la un copac. Acolo puindu-se el să se odihnească, aude zicând așa: Doamne, Doamne, de-ar veni mama c-acuși ne mănâncă balaurul! - Oare cine să s-audă? Se uită-n vârful copacului, vede doi pui de pajere. - Copiilor, da unde-i balaurul cel
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
făcut și i-a venit așa un gînd: să mai cheme pe vântul de la amiază. Vântul de la amiază i-a zis așa: - Înc-un bine am să-ți fac. Am să mă pun în cerdacul împăratului și să-ncep a sufla. Puindu-se el, suflă și se clătină palatul cât de cât să pice. - Împărate, dacă mi-i da fata vîntu-a sta. - Palatul las - să pice, da eu fata nu. ți-oi da-o. Da el zice vîntului: - Pune-te-n dreptul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
n-aude, nări are dar nu mirosă, mâni are dar nu pipăe, picere are, dar nu îmblă. 275Ca oaea ce și te îmbracă, și te hrănește. 276Ca oul gogoneț. 277Ca oul roș la paști. 278Ca oul, până nu se clocește pui nu scoate. 279Ca oul ce nu poate sta în cur, până nu-l vei sparge. 280Ca lumina ochiului. 281Ca boul de jug, când i se îmflă ochii. 282Cu ochin pământ, ca mireasa când gobește. 283 Ocârmuirea cea rea, ca focul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu-mi simte cumplita mea durere Și oamenii pre mine trecând mă ocolesc. Așa, așa iubito, s-au dus scumpul meu bine Văzând că nu-mi rămâne plăcere pe pământ, Văzând că nu-mi rămâne s-au dus zilele line, Pui mâna pe-a mea frunte și caut un mormânt. 399 {EminescuOpVI 400} Din zilele trecute, din vremea fericirei, Din veacul meu de aur, din sfântul lor amoriu .................................................... 23 Iată vremea ne desparte, Cu suspinuri îți vestesc - Moartea nu-mi este
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să semene cu un clown. În general izbea expresia tâmpă și în același timp vicleană. Râsul neașteptat accentua impresia. ― De unde știa ce-i cu tine? Dascălu ridică din umeri: ― Habar n-am! Când pică o pleașcă ca asta nu mai pui întrebări. Îți dai seama! Bani și un bilet de avion pentru o țară cu fluturași albaștri. Totdeauna mi-au plăcut fluturii albaștri... Începu să dea din mâini behăind. Dincă oftă. ― Te-ai aiurit! N-ai fost niciodată un tip prea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Aviatorul. ― Ai căpiat? O să vă toarne urgent. ― Hai că ești prost făcut grămadă! N-ai înțeles nimic. Aici e o treabă de șantaj. Îi ținem babacii în pistoale. Dincă se ridică cu mâinile în buzunare. ― Ascultă-mă pe mine! Îți pui singur juvățul de gît! Lasă-te păgubaș. ― Nici prin cap nu-mi trece. Aici n-am nici o șansă. Peste două săptămâni se întoarce nevastă-ta. Unde o să mă duc? Cine mă ascunde? ― O să căutăm o formulă, până la urmă găsim ceva
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mea, pretinzi că nu ești în stare să-i spui unui lucru pe nume atunci când îl ai înaintea ochilor? ― Mi se mai întîmplă uneori, dar nu chiar atât de des. ― Ei vezi! Lămurește-mă și pe mine ce sens are să pui o hârtie pe parchet și să te uiți cinci minute la ea de parcă ai aștepta cine știe ce minune să se arate. Dacă tu înțelegi ceva, mă închin! ― Nu, nu înțeleg. Și ce s-a întîmplat cu hîrtia? ― Ce poate să se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
discuție. ―... e inadmisibil... Cu două salarii și împrumută tot timpul de la mama. 50 de lei, 100 de lei și nu dau niciodată înapoi. ― Soră-ta e de vină și bătrâna că le dă! Dacă ai fi deșteaptă, ai încerca să pui mâna pe pian și pe tacâmuri... Cu escrocii ăștia nu m-ar mira nimic... Melania Lupu rămase câteva minute scrutând atentă strada. Își umezi buzele plesnite. Se învîrti un timp prin cartier și intră într-o curte. Printre copaci se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
terminat de povestit cAșam auzit un scâncet la portița. Când ne am uitat era câinele Ciuștea. Ne venea să-l sărutăm de fericire iar părinții ne-au certat că nu neam făcut datoria zicându-ne ca nu o să mai mâncăm pui frip și la grătar. L-am urmărit o perioada de timp dacă mai are acel nărav și am observat ca nu mai punea gura pe ei. Ajunsese atunci când stătea culcat se urcau puii pe el iar el nici nu mșica
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
celorlalți, dacă ei depind de tine sau tu depinzi de ei, dacă ei te imită pe tine sau tu îi imiți pe ei, și dacă îi imiți pe ei nu înseamnă că ești gândit de creierul lor? și încerci să pui capăt acestui joc primejdios de care ți s-a făcut frică. Dar cauți să fii, totuși, calm: "Domnilor, îmi pare rău că vă produc necazuri. Nu vă puteți odihni din pricina mea". Nu, stratagema nu ți-a reușit. Ceilalți își exprimă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Uri scutura din cap, nevenindu-i să creadă, cu ochii pironiți în poală, cu motorul încă mergând. —E o nebunie, Maggie. Cum aș fi putut să scot de pe șosea pe cineva în Elveția, când eram aici? —Ai fi putut să pui pe cineva. Nu știam că e în Elveția! Încerca să se adune. —Ascultă, vreau doar să aflu ce s-a întâmplat cu părinții mei. Cineva mi-a omorât mama, Maggie. Sunt sigur de asta. Și vreau să aflu cine a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și te duci să-ți găsești de lucru. — Mi-e și teamă să întreb ce înțelegi tu prin „a te îmbrăca bine“. Am să ajung probabil de râsul lumii. Am să-ți calc o cămașă bună, albă și-o să-ți pui o cravată frumoasă de-a Iu’ taică-tu. Să cred oare ce-mi aud urechile? își întrebă Ignatius perna. — Ori faci așa, Ignatius, ori trebe să pun o ipotecă. Vrei să-ți pierzi acoperișu’ de deasupra capului? — Nu. Nu vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vrea pe Ignatius pe lângă el, în casă, dragă. Îi place de mine, ce zici? Dacă-i place! M-a sunat azi-dimineață să mă-ntrebe dacă cred c-o să te recăsătorești vrodată. Doamne! I-am spus: „De, Claude, tu trebe să pui întrebarea“. Tiii! îți face o curte de rămâne lumea cu gura căscată. Bietu’ om! L-a mâncat singurătatea. — E foarte atent, n-am ce zice, șopti doamna Reilly, dar uneori mă enervează cu comuniștii ăia. — Ce Dumnezeu bolborosești acolo? tună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
prelinse din ochii doamnei Reilly, lăsând prin pudră o dungă de piele curată. Dacă sună domnu’ Levy ăla, nu răspunde. Am să am eu grijă de tine. — Mamă Doamne, urlă Ignatius. Acum chiar c-am încurcat-o! Dumnezeu știe ce pui la cale. Unde te duci? — Nu ieși și nu răspunde la telefon. — De ce? Ce înseamnă asta? Ochii injectați scăpărară de frică. Cu cine vorbeai în șoaptă la telefon? — Nu trebuie să-ți faci griji în legătură cu domnu’ Levy. Am s-aranjez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
avea în afacerile imobiliare. Îi displăcea orice era legat de acest business, cu excepția banilor. Într-un mod nonșalant, i-am propus o sugestie, de fapt o predicție: „Ei bine, dacă urăști atât de tare ceea ce faci, ce-ai zice să pui bazele unei firme de vestimentație, cum a procedat tatăl tău cu câteva decenii în urmă? Cămăși de bowling, nu-i așa?” Am spus eu. „Înțelegi ce vreau să spun, să pornești cu o linie vestimentară. De ce nu?” Cei din generația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
fiecare eveniment sau finalitate datorită infinitei complexități de factori, este posibil să obții o imagine asupra realităților, scenariilor și posibilelor forțe alternative pentru a realiza o previziune care să fie mai probabilă decât altele. Aceasta este alchimia prognozării, prin care pui deoparte un număr de elemente adiacente și te îndrepți spre imaginea mai comprehensivă. Totul este mai degrabă artă, decât știință. Deseori, o hartă a viitorului ne oferă o modalitate de a vedea contextul mai larg al posibilităților, o imagine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
nou cu tine? — Trebuie să fac o baie. — O să am grijă să ți se facă, spuse ea. Intră în hol, unde Gerard stătea pe stinghia lui. Era un papagal cenușiu african transgenic, acum în vârstă de doi ani. Când era pui, primise o varietate de gene umane care, până în acel moment, nu avuseseră vreun efect sesizabil. — Arăți bine, scumpo, mi-a fost dor de tine, zise Gerard, imitând din nou vocea soțului ei. — Mulțumesc, spuse ea. Vreau să te întreb ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
unde locuiești cu soția ta de atâția ani, pe când locul ăsta e ascunzătoarea ta secretă unde poți să te Îmbeți sau să te culci cu altele fără ca nevastă-ta să prindă de veste. Ăsta e locul În care le-o pui puicuțelor. Cu cât mai tinere, mai superficiale, mai bete, cu atât mai bine! Caricaturistul Alcoolic a oftat și a apucat paharul cu raki. A băut jumătate dintr-o singură Înghițitură. Pe chipul lui se așternuse o tristețe atât de adâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
sexual ce aveam să devin mai tîrziu, după cum mi-o reproșau diverse femei - „dragul meu François, nu țin deloc să fiu doar suportul fantasmelor tale erotice, sînt totuși și femeie!“ sau: „În scrisori, nu vorbești decît de sex, nu-mi pui nici cea mai mică Întrebare despre munca mea“ - și privisem sînii Marysei așa cum priveam curba colinelor sau ramurile unui pin de pădure Îndoite de vînt, cu privirea pură a unui tînăr creștin. Doar n-am să scriu cu markerul permanent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Romans, countrymen, lend me your ears“. Un student mai puțin sensibil decît mine la farmecele Anei Augustina spusese cu glas tare: „A, nu! Nu vrem un recital poetic aici!“. Ea venise apoi după mine: „Ce ți-a venit să mă pui să vorbesc Întruna? Era jenant. Studiasem piesa anul trecut și am recitit-o În după-amiaza asta, altfel n-aș fi știut ce să-ți răspund. Eu sînt timidă, François...“. Rostise numele meu! Nu mă cunoștea propriu-zis, dar mi se adresase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]