1,471 matches
-
este postulată intervenția unui inconștient colectiv, ale cărui rădăcini se află în structura sistemului nervos central, în structurile de suport ale diverselor activități instinctive particulare. Comportamentul nevrotic, Jung îl interpretează ca un rezultat al nepotrivirii dintre reacțiile aflate sub influența pulsiunilor primare, a inconștientului colectiv și restricțiile impuse de viața culturală. Nevroza în sine este produsul unui astfel de conflict între ele, al neputinței de conciliere dintre cele două instanțe. Sunt implicate aici deopotrivă sinele freudian, reprezentând gradul de sublimare de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
axat pe evocarea caracterului economic al psihismului, pe evocarea dinamicii vii a acestuia. Elemente distincte ale acestui psihism își vor găsi integrarea într-o teorie a personalității. Din această perspectivă a luat inițiativa de a creiona personalitatea lui Hitler, relevând pulsiunile inconștiente pe care simbolul personalității acestuia l-a reprezentat pentru societatea germană a acelor vremuri. 6. Desprinderi de tradiție Remarcabile au fost cele realizate de Karen Horney și Geza Roheim. Prima a ajuns în SUA ca emigrantă, din Berlin, în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
furnizează un substitut, un surogat al relațiilor sociale oamenilor singuri sau alienați social (socializare); programele de divertisment oferă un refugiu atunci când indivizii se confruntă cu diverse griji sau probleme (escapism); anumite informații pot avea un rol cathartic, de eliberare a pulsiunilor și pasiunilor refulate, spre exemplu informațiile mondene, faptele diverse și scandalurile politice. Atât Wilbur Schramm în anul 1961, cât și Elihu Katz, începând din anii '70 (i.e. Katz, Blumer și Gurevitch, 1974), au încercat să se rupă de viziunea lineară
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
subiectul fără să fie în completă cunoștință de cauză, aș îndrăzni să spun. Ele vorbesc despre raportul dintre cei doi oameni, despre tensiunile sau acordul dintre ei, despre rătăcire sau cădere atunci cînd omul exterior îl antrenează și îl supune pulsiunilor sale pe cel interior, despre armonizarea ființei atunci cînd primul se supune sau e absorbit chiar de al doilea. însă aceste tradiții nu au avut niciodată experiența unei lumi în care subiectul uman se definește doar prin omul din afară
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de criză socio-culturală atunci când schimbarea valorilor duce la schimbarea ordinii sociale (Enăchescu, C., 2003 p. 75). Abordarea psihiatrică. Concepția lui S. Freud (Freud, S., 1980, p. 90) demonstrează existența în structura persoanei a trei instanțe: sinele- locul unde se nasc pulsiunile instinctuale, supraeul - instanța psihică cu rol prohibitiv care interzice exteriorizarea pulsiunilor inconștiente și eul - sistemul conștient de control a comportamentului, la nivelul căruia se rezolvă conflictele între sine și supraeu. În funcție de acestea, comportamentul deviant se dezvoltă la acele persoane la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Enăchescu, C., 2003 p. 75). Abordarea psihiatrică. Concepția lui S. Freud (Freud, S., 1980, p. 90) demonstrează existența în structura persoanei a trei instanțe: sinele- locul unde se nasc pulsiunile instinctuale, supraeul - instanța psihică cu rol prohibitiv care interzice exteriorizarea pulsiunilor inconștiente și eul - sistemul conștient de control a comportamentului, la nivelul căruia se rezolvă conflictele între sine și supraeu. În funcție de acestea, comportamentul deviant se dezvoltă la acele persoane la care supraeul este slab, motiv pentru care nu își pot controla
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui nou echilibru narcisic (refulare, deplasare, refuz, clivaj, intelectualizare, ascetism, proiecție). Adolescența este în felul acesta un moratoriu identificat cu o problematică identificatorie: esențialul constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
va fi pozitivă sau negativă. Unele dintre aceste dispoziții și instinctele se cer a fi înfrânte, altele stimulate; în unele cazuri este necesară prezența unei autorități ca să sprijine și să conducă procesul de dobândire a experienței și de inhibare a pulsiunilor nedorite social, în alte cazuri copilul simte nevoia liberei sale manifestări. Cu cât crește mai mult, cu atât trebuința sa de libertate devine mai puternică. O astfel de autoritate, acceptată de elev și care permite manifestarea și creșterea gradului său
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
orientări care se opun intervenției adultului în procesul devenirii copilului. Adepții educației noi, de exemplu, se situează la extrema opusă, susținând că, pentru a se dezvolta, copilul are nevoie de libertate deplină. O astfel de concepție abandonează copilul propriilor sale pulsiuni și influențelor neprevăzute ale mediului. Fără a merge atât de departe în a susține ideea autonomiei, pedagogia nondirectivă recomandă intervenția adultului numai la cererea copilului, în rest, lăsându-i acestuia din urmă libertatea de a-și alege activitățile. Concepțiile amintite
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
animal. Prin frânarea dezvoltării și chiar prin vătămarea produsă de televiziune și calculator acestei zone esențiale în dezvoltarea proceselor de conștiință, a proceselor mentale superioare, vizionarea afectează capacitatea de concentrare a atenției, slăbește motivația și favorizează comportamentele instinctive: bulimia, agresivitatea, pulsiunile sexuale. Alături de mesajul erotic, violența ocupă unul din primele locuri, ca pondere, pe canalele TV din întreaga lume. Deși în ultimii ani fenomenul violenței pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateri publice, critici și sancțiuni, televiziunea continuă să prezinte din ce în ce mai
Caleidoscop by Daniela Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93512]
-
subiectul fără să fie în completă cunoștință de cauză, aș îndrăzni să spun. Ele vorbesc despre raportul dintre cei doi oameni, despre tensiunile sau acordul dintre ei, despre rătăcire sau cădere atunci cînd omul exterior îl antrenează și îl supune pulsiunilor sale pe cel interior, despre armonizarea ființei atunci cînd primul se supune sau e absorbit chiar de al doilea. însă aceste tradiții nu au avut niciodată experiența unei lumi în care subiectul uman se definește doar prin omul din afară
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai scandaloase ale vieții sociale. Minuțios formalizat de scolastică, mediatizat abundent de predicatori 2, versificat la nesfîrșit de poeții curților nobiliare, el ajunsese un inventar de modele sfinte, o recuzită omniprezentă, fastuoasă, dar deseori nerealistă, sub care existența își desfășura pulsiunile, crizele, excesele, căutările dintotdeauna. Reacționînd față de o inadecvare devenită flagrantă, modernitatea a ales să schimbe centrul de greutate al simbolismului religios. Cu o privire nouă, ea s-a concentrat mai ales pe întrupările simbolismului, nu pe utilizarea lui ascendentă. I-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ale literaturii în speță. Trezirea este dureroasă, uneori chinuitoare. Luciditatea, conștiența că adăpostești urâciuni este suferință atroce. În plan individual, acțiunea literaturii este să desfunde canalele ființei noastre, să dreneze scursurile. Niciunul dintre noi nu este încântat să-și descopere pulsiunile, infecțiile. Dar a fi conștient de ele este un suprem act de eliberare de sub tirania ignoranței. Știi despre tine ce ești. Ai scăpat de cursa iluziilor. În plan individual, literatura este izbăvitoare. Ai și libertatea de a nu înghiți orice
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
mai înaltă autenticitate. Ca și în cazul prietenilor săi, hidoșenia feței lui Manolio, nu înspăimântă, ci dimpotrivă. Într-un fel ea era una din puținele figuri distincte ale comunității. Era în afara normei, în afara cutumei. Statutul ei de femeie care detensiona pulsiunile satului o diferențiase deja de rest. Rămânea doar ca cineva să-i răsucească personalitatea dinspre carnal spre spiritual. Și apoi binecuvântările se revarsă: își dăruiește capra Sarachinezilor și viața lui Dumnezeu. 2. CAZUL SOLJENIȚÎN - Ideile construiesc lumi. Proiectele sociale pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
inaparenței face ca imaginea să apară și să lumineze prin transparența care îi dă consistență și strălucire? Cum își definește inaparentul propria imagine transparentă, pusă în lumina manifestării? Care sunt constantele sferei de manifestare ce dau măsura acestui fond inevident, pulsiunilor sale imaginale, în pofida fluctuației diacronice a imaginii exterioare? Vom încerca să răspundem la aceste întrebări, și la altele care se vor adăuga pe parcurs, făcând vizibile astfel de fenomene inaparente, în modul în care ele se dau ca structuri diafane
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poemul Mări în sus de Dimitrie Stelaru 1 aduce în prim plan imagini dislocate, cu greu subîntinse de un sens unificator. Scena poetică e populată de apariții fulgurante care nu par să semnifice decât impulsurile nehotărâte ale unei subiectivități amorfe, pulsiunile unei conștiințe dezidentificate, fără hotar ontic: Cineva umblă în zid - îi aud pașii grei de fiară/ Inima bate departe, mohorâtă, lunară". Ce indice de realitate putem afla aici? Și apoi: sunt aceste imagini produse de o conștiință creatoare, reflectând o
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sunt auziți, această zbatere la limită e departe de inimă, nu bate în același ritm, nu e decât vibrația imperceptibilei încrețiri a peliculei ce desparte conștiința de lume. Stofa poemului e urzită din astfel de pliuri ale imaginilor care evocă pulsiuni infrareale, zvâcniri ale inaparentului în căutarea unei forme: "Liberatoare poezie, târâtă de pământ,/ Un călăreț cioplește neliniști obosite/ Pe uriașii arbori de foc, păduri de cer -/ Un demon vânt, înflorat, metalic,/ Cu mâini de sunete, bolnav rostogolite". Ar fi inutil
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
scopurile urm?rîțe nu s�nt clar legate de mijloacele definite. Ideea pe care Pareto o dezvolt? �n monumentalul s?u Tratat (1916) este aceea c? ac?iunile nonlogice trimit la partea absurd? a naturii umane, cea compus? din instincte, pulsiuni, nevoi, pe care el le denume?te reziduuri fiindc? variaz? dup? indivizi ?i civiliza?îi. Pe aceste reziduuri vin s? se grefeze derivă?iile care corespund construc?iilor pseudo-ra?ionale (credin?e, teorii, chiar ideologii) prin care conduitele umane se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Carl Jung, Alfred Adler, Bruno Bettelheim etc. au în comun recentrarea omului asupra omului. Încercarea de a demonstra subiectul este guvernat de forțe nu exterioare, ci interioare. Că nu Dumnezeu sau diavolul trag sforile, ci mai curând Eros și Thanatos, pulsiunile vieții și morții. Presupuselor etaje ale vieții divine infernul, purgatoriul și paradisul li se adaugă, fără a li se suprapune totuși, straturile umanului "sine", "eu" și "supraeu". Cel mai important, psihanaliștii arată că trupul și sexualitatea nu sunt în ele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
majoritatea psihologilor admiteau că viața psihică înseamnă doar viață conștientă, în schimb, odată cu psihologul austriac, se încearcă fundamentarea teoriei conform căreia fondul vieții psihice îl constituie inconștientul, nivel care influențează decisiv comportamentul individual. Chiar dacă Freud a acordat un rol hotărâtor pulsiunilor psihice interne în determinarea comportamentului uman - reziduuri de memorie, dorințe neîmplinite din starea diurnă, toate acestea refulate latent în inconștient -, el nu a avut în vedere, cum s-a crezut deseori, libera satisfacere a instinctelor. Dimpotrivă, psihologul austriac consideră că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
irascibil, neatent sau recalcitrant, are insomnii sau reverii etc., tratamentul terapeutic prescris va trebui să combine influența analitică cu măsurile educative. Pe de altă parte, convins fiind că chiar de la vârsta de trei ani copilul poate fi dominat de instinct, pulsiuni potrivnice normelor de conviețuire socială, acțiunea educativă a familiei devine singura cale de intervenție în asigurarea unui cadru formativ adecvat. În momentul în care nu există un echilibru afectiv în familie, apar manifestări de angoasă sau de agresivitate, însoțite de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fabuloasă și în seninul cerului, atunci perceperea lui devine fundamentală pentru viață și contemplare, atunci se va intra cu adevărat în existență, armonie și înțelepciune. Omul într-o înlănțuire ideală cu natura și divinitatea, omul care trebuie să-și stăpânească pulsiunile și să conviețuiască în deplină cunoaștere și prețuire pentru tot ceea ce înseamnă frumosul și farmecul din jurul lui. 40 Mă uit lung prin sticla geamului la albul ireal de afară, iarna e bogată în zăpadă, cristalele de chiciură de pe ramurile copacilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
disensiunile omenescului obișnuit se decolorează. Orice creator autentic, indiferent de domeniu, se simte vizitat de un daimon bun (în latină genius); la cei din vechime, grecescul enthousiasmos era un mod de jubilație pură, entheos presupune euforie, transsubstanțiere prezidată de zei. Pulsiuni diverse, inițial nelămurite, o premergătoare punerii în operă, acționează dureros de dulce, exercitând presiuni varii insumabile în ideea de iluminare; mai exact, iluminarea e descoperire, o breșă spontană în mister, ascensiune în marginea sublimului. Există vădit o stare de pre-poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de patruzeci, când am scris acest roman, pentru omul care eram, a fi flegmatic constituia o calitate majoră ce trebuia imitată și invidiată. Omul care eram, se’nțelege, a transferat eroului meu, așa cum face un autor de ficțiune, unele dintre pulsiunile mele profunde; vindecându-mă, Într-un fel, dar și „mântuindu-le”, aceste „instinctivități”, aceste reflexe profunde, obiectivându-le, cum se spune, prin artă, „răsturnându-le” În oglinda fantastică și uneori incredibil de precisă, aș zice de vizionară - a artei. Autoritatea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]