KorAP: Find »[drukola/base=putrezi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...52 53 54 ...66 >

1,643 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

cunoscut în România încă din 1937. Simptome. La scurt timp după răsărire, pe baza tulpinii infectate se observă pete brune, mici, alungite care se pot uni și înconjura tulpina. În vetrele de atac, tinerele plantule se culcă la pământ și putrezesc. Dacă vremea se menține umedă, vetrele de atac își vor lărgi diametrul și pagubele pot fi mari. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației ciuperca se răspândește prin sporii duși de apa din sol, iar de la un an la altul se transmite prin

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunze și numai rareori pe tulpini și capsule. Încă din răsadnițe, pe frunze, la vârf sau pe margini, pot să apară pete cu aspect umed, verzi-închis, apoi brunnegricioase. În condițiile de umiditate mare din răsadnițe, atacul se extinde repede, plantele putrezesc și apar goluri mari. Când răsadnița este bine aerată și este cald, țesuturile din dreptul petelor se usucă, devin brune-cenușii, dar rămân înconjurate de un inel galben. Atacul în câmp se caracterizează prin apariția la început, a unor pete mici

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
răsadului de tutun Rhizoctonia solani Boala poate fi întâlnită în răsadnițe, dar și în câmp, unde pagubele sunt mici. Simptome. Răsadul atacat prezintă o ofilire și îngălbenire a frunzulițelor, care atârnă pe lângă tulpiniță. La baza tulpinii, țesuturile parazitate se înmoaie, putrezesc și planta cade la pământ. În cazul perioadelor dintre udări, când răsadurile sunt uscate, se observă pe tulpini, dungi ușor adâncite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvoltă un mucegai alb-cenușiu, ce se întinde de la o plantă la alta. Dacă în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vegetație, când pe primele frunzulițe apar pete circulare, galbene, fără margini precise, iar tuplinița se alungește. Pe răsadurile mai mari, mana se observă prin îndoirea vârfului frunzulițelor care se acoperă în scurt timp cu un puf cenușiu-albăstrui, se îngălbenesc și putrezesc (fig. 88). În câmp, atacul este intens în culturile situate pe terenurile umede sau dacă acestea se găsesc în luncile râurilor. Pe frunze apar pete galbene, fără margini precise, foarte mari, care prin unire pot acoperi porțiuni mari de frunză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în zona bazală a tulpiniței o brunificare a țesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă pe pământ unde va putrezi în întregime (fig. 101). Simptomele apar sub formă de vatră de atac ce se extinde repede, în cazul în care temperatura se menține la 20-30șC și umiditatea este peste 90 %. În 2-3 zile întreaga răsadniță sau seră înmulțitor poate prezenta

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
seră înmulțitor poate prezenta toate plantele distruse. La suprafața solului se constată prezența unui strat fin micelian, albicios, care se extinde. În cazul unei infestări puternice a solului se observă doar vetre de atac fără plante răsărite, deoarece acestea sunt putrezite până la ieșirea lor la suprafață. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt mai bine aerisite și capătă rezistență prin înverzirea tulpinițelor și formarea țesuturilor mecanice, protectoare. Absența luminii, insuficienta aerare, excesul de umiditate și pH-ul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
România, în solarii sau sere neîncălzite. Simptome. Atacul ciupercii afectează toate organele plantelor, rădăcini, tulpini, frunze și fructe, însă cele mai mari pagube se înregistrează când sunt atacate rădăcinile și baza tulpinii. Rădăcinile atacate prezintă pete bruneînchis în dreptul cărora țesuturile putrezesc uscat. Pe tulpini, la bază, apar pete brune-negricioase de 5-6 cm lungime sau chiar un inel de putregai uscat, în dreptul căruia se văd puncte mici negre. Atacul pe tulpini pornește de la micile răni produse la copilire, țesuturile se colorează în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se poate desprinde parțial de țesuturile lemnoase (fig. 104). În culturile de câmp, atacul poate fi semnalat chiar pe cozilei fructelor și pe fructe. Acestea prezintă pete brune, umede, cu cercuri concentrice, cu țesuturi brune în pulpa ce în final putrezește. Semințele din astfel de fructe vor fi infectate și ar putea fi o sursă de infecție în culturile anului următor. În centrul zonelor brunificate se observă puncte mici, negre, reprezentate de fructificațiile ciupercii. Transmitere-răspândire.În cursul vegetației, răspândirea ciupercii este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
găsită în serele din jurul Bucureștiului. Simpome. Pe rădăcinile superficiale și la baza tulpinii, ciuperca produce pete brune închis cu aspect umed, pete ce se acoperă cu un puf albicios -cenușiu, pe care îl regăsim și în măduva tulpinii.Țesuturile atacate putrezesc, se înmoaie, planta se ofilește și după două săptămâni se usucă.Pe țesuturi și mai ales în interiorul tulpinilor atacate, apar în miceliu, corpi negri scleroții ciupercii. În condiții de umiditate excesivă, pot fi atacate și fructele care după înmuiere se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și fructele. La baza tulpinilor apar zone ușor scufundate, eliptice, de culoare brună, ce se acoperă cu un miceliu cenușiu, ce dă culoarea brun-cenușie zonei distruse. În cazul unui atac puternic, zona atacată devine inelară și planta moare. Florile atacate putrezesc, se acoperă cu miceliu și cad înainte de vreme. Pe fructele mici apar pete de 2-5 mm în diametru, la început argintii, apoi cu un punct central brun, acestea fiind numite "pete fantomă". Dacă în cultură se menține umiditate atmosferică ridicată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tulpină prin codiță, prezintă pete apoase, verzi închis apoi galbene, în dreptul cărora țesuturile se scufundă și se usucă sau, se acoperă cu mucegai fin albicios. Uneori pe zonele afectate se grefează ciuperci ca, Alternaria capsici-annui. Sămânța din fructele atacate poate putrezi sau, are aspect normal dar conține miceliul infecțios al ciupercii. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face fie prin sporii de rezistență rămași în resturile vegetale, fie prin sămânța infectată, ciuperca având o răspândire generalizată în plantă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
jos în sus. Pe tot frunzișul se observă și coloritul maro caracteristic acestei boli. Fructele ce rămân pe plante sunt decolorate, mici, cu pulpa lemnoasă și nu au valoare comercială. La plantele fără frunze, chiar și rădăcinile sunt brunificate și putrezesc. Transmitere--răspândire. Apariția micoplasmei în culturi depinde de numărul de generații a insectelor ce transmit micoplasma. Dacă larvele din sol ale insectei sunt distruse primăvara datorită ploilor și temperaturilor scăzute, boala nu apare decât rar. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
partea inferioară, apare un puf albicios alcătuit din miceliul cu spori. Atacul pe fructe se manifestă sub forma unor pete mari brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. În condiții de umiditate atmosferică ridicată, petele se extind, se unesc, iar fructele putrezesc. Caracterele ciupercii, răspândirea și măsurile de prevenire și combatere sunt prezentate la "putrezirea coletului la tomate". Substanțele chimice recomandate la tomate sunt bune și la vinete. La răsad, stropirile cu Ridomil 25 WP-40 g/m2 și cu Folpan 50 WP-0

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bacterian se usucă și dă naștere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele rămân perforate și se pot deforma. Pot fi observate simptome asemănătoare pe cozile frunzelor și tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite în funcție de umiditatea atmosferică. Fructele atacate prezintă pete de 1-3 mm, verzi-închis, circulare, cu aspect umed și cu o zonă centrală albicioasă. În dreptul acestor pete, fructul poate crăpa pe vreme secetoasă sau, se acoperă cu lichid bacterian, pe vreme umedă. Transmitere-răspâdire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de vegetație. Simptome. Imediat după răsărirea plantulelor, pe baza tulpinii apar pete mici, de culoare verde-închis a căror suprafețe se extind repede. Zona atacată se brunifică, tulpinița se subțiază și după câteva zile plantele se ofilesc, cad pe sol și putrezesc. Chiar și rădăcinile se brunifică și dispar. Dacă solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificată se acoperă cu un mucegai fin, alb. Pe fructe, atacul apare mai târziu, sub formă de putregai umed. Petele moi de pe fructe, au

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
răsadnițe și sere înmulțitor, în cazul în care pământul nu a fost corect dezinfectat. Simptome. În primele stadii de vegetație a răsadurilor (2-3 frunze) apare o înnegrire urmată de putrezirea răsadurilor și a tulpinițelor în dreptul bazei plantei (fig. 121). Plantele putrezesc și cad la pământ, atacul putând fi confundat cu cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
gălbui, ce evoluează spre culoarea cenușie-brună. Pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor ce au o formă neregulată, apare un puf cenușiu, apoi petele se întind, se unesc și dacă vremea este umedă, sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce putrezesc sau se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
petalele își schimbă culoarea în verde și floarea nu leagă. Fructele (păstăile) atacate devin mari, groase, crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele de pe frunze, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se îngroașă și putrezesc. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul prin sporii de rezistență și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea sporilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe primele 2 frunzulițe, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă la bază o subțiere a sa, însoțită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat, iar tinerele plante se frâng. La plantele mai dezvoltate, pe frunze, apar pete gălbui, circulare, de până la 2 cm în diametru, iar dacă există condiții favorabile de umiditate mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mare, petele se pot uni și frunzele se usucă. Pe tulpinile mai groase, zonele bolnave, înnegrite, prezintă țesuturi ușor adâncite, mărginite de o dungă brună-cenușie (fig. 125). În interiorul acestei tulpini, apar caverne pline cu un mucegai albicios. Rădăcinile plantelor afectate putrezesc, iar plantele se usucă. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile semincere unde, simptomele de atac pot apărea și pe fructele care, nu vor mai produce semințe sau acestea vor fi depreciate, cu pete mici, negre, fără germinație. Transmitere-răspândire

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
împrejur. Partea superioară a plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor, apar pete ruginii cu țesuturi cufundate. Frunzele se brunifică și foarte repede putrezesc. La varză poate putrezi întreaga căpățână, iar la ridichi putrezirea începe de la vârful rădăcinii, unde apar răni adâncite brune. În solurile mai grele, ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață, un miceliu pâslos alb-cenușiu care, la maturitate capătă culoarea brună

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantei se îngălbenește, se ofilește și în final planta cade. Dacă atacul are loc mai târziu, pe cozile sau pe nervurile principale ale frunzelor, apar pete ruginii cu țesuturi cufundate. Frunzele se brunifică și foarte repede putrezesc. La varză poate putrezi întreaga căpățână, iar la ridichi putrezirea începe de la vârful rădăcinii, unde apar răni adâncite brune. În solurile mai grele, ce rețin apa, ciuperca produce la suprafață, un miceliu pâslos alb-cenușiu care, la maturitate capătă culoarea brună și se observă greu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
păstrare, atacul bacteriei apare spre sfârșitul vegetației când, dacă se secționează bulbul se observă că unele foi cărnoase își schimbă culoarea, par umede și se înmoaie. La bulbii puternic atacați, la presare, discul bazal se scufundă. Bulbii parțial atacați pot putrezi în întregime dacă sunt păstrați în depozite mai umede sau, se usucă (din bulbi rămânând numai foile exterioare), dacă depozitele sunt cu atmosferă uscată (fig. 128). Din bulbii atacați se degajă un miros pătrunzător, neplăcut. La culturile semincere de ceapă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
1, iar tijele frânte nu mai produc semințe (fig. 129). Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune negricioase de la alte ciuperci saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Transmitere-răspândire.Transmiterea patogenului de la un an la altul este asigurată pe două căi: prin sporii de rezistență ce rămân în resturile vegetale și prin bulbilii și bulbii infectați. Infecțiile primare în primăvară sunt asigurate prin germinarea sporilor de rezistență, iar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacate prezintă pete cu aspect umed, galben-brunii, situate la nivelul solului. Petele se pot uni și atunci, pe zone mai mari din rădăcină, se observă țesuturi înmuiate, mucilaginoase, de culoare brună (fig. 133). Transmitere-răspândire. Bacteriile rezistă peste iarnă în rădăcinile putrezite din sol. Pătrunderea în plante se face prin rănile provocate de insecte sau prin lucrările de îngrijire. Bacteria intrată în spațiile intercelulare, va solubiliza pereții dintre celule, ceea ce duce la formarea țesuturilor înmuiate. Cercul de plante gazdă al bacteriei este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]