1,663 matches
-
de iarnă abia își puteau scoate mămăliga” munca trudnică a omului nu-i asigură decât hrana zilnică minimală, nemaiputând fi vorba și de alte lucruri pe care și le-ar putea permite; 68 p. 167, r. 36 : „se ține ca râia de om” greutatea și uneori imposibilitatea de a se descotorosi de rău; p. 170, r. 10 12 : „În ziua de Paști am tras un Îngerul a strigat la biserică, de au rămas toți oamenii cu gurile căscate la mine” progresul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
numai ei hoții și falsificato- rii de valori spirituale erau pe calea mîntuirii. Tertulian îi acuza pe adepții creștinismului arimin, că erau fiii Satanei, unde Mitra purta acest nume infam. Năravurile și apucăturile ticăloase, s-au lipit de iudeo-sataniști ca rîia de oaie. Se mai dă în stambă cu ticăloșia făcută împotriva esenilor la 1,20-23 unde îl batjocorește pe martirizatul Ili, conducătorul Frăției Celui Ales din Sarmisetuza, asasinat de ei în anul 30, Saul fiind părtaș la crimă: ,, Unde este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de ritmul prezentului. Încă de mult își crease un personagiu exterior și interior, izolat și singular; nu știu întrucît și-l studia, dar îl realizase definitiv. Închis în el, cu aerele zbîrlite ale unui arici retractat, cu absență distantă, cu rîie fanariotă acoperită de blazon bizantin, împăunat chiar în vremea cînd era silit să apară fără cea mai simplă decență vestimentară, ceremonios și protocolar, timid pentru că era orgolios peste măsură, sau orgolios ca să nu pară prea timid, cu fumuri nobiliare împrăștiate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
gaura pupezei, Nică dădu de ceva moale și cald." "Mircea cel Bătrîn a fost îngropat la Cozia împreună cu umbra sa." "Motanul zgîrcitului Hagi-Tudose fusese decapitat prin tăierea cozii." "În casa Irinucăi, Creangă dormi cu o capră și o umplu de rîie." " Prima fază a formării limbii a fost faza de bolboroseală." " Cînd vine primăvara, auzi totdeauna pitpalacul cîntînd "Cu-cu! Cu-cu!"." "Parvenirea lui Dinu Păturică are la bază afaceri cu pături." "Dan și Ursan pleacă la luptă, auzind că au
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-n jos, Doamne, mai josu, / Unde-i locu mai frumosu, / Nu știu ceață-i ori verdeață, / Ori i-o turmă de oi creațe? / Da la oi cine-și d-umbla-re? / Dumnezeu și Sânt Pătru, / Cu fluiera fluierând, / Pe oi, Doamne, șirăind. Râie oaie, băcăloaie, / Că de când umblăm la voi, / Am albit și noi ca voi, / Că noi pe voi că v-om vinde. Ba tu, Doamne, nu ne vinde, / Că noi ție că ți-om face / Cojoc dalb până-n pământ, / Pe la guler
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dulce fiert. Legători cu frunze de alun muiate În apă, cu caș dulce, cu leuștean sau cu piele de șarpe, muiată În apă fiartă sau cu piele de năpârcă. Rana se mai afuma cu os de șarpe pus În foc. RÂIE (scabie) Boală de piele de natură parazitară, caracterizată printr-o puternică mâncărime a pielii, mai accentuată noaptea și prezența pe piele a unor mici vezicule. Se localizează În special În regiunile interdigitale, mameloane etc. Frecții cu leșie de ciocălăi, amestecată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ciocălăi, amestecată cu ardei iute, cu soluție de piatră acră sau piatră vânătă, sau cu praf de pușcă, de pucioasă amestecată cu dohot, cu grăsime nesărată, cu zeamă de tutun. Oblojeli cu fierturi de surcelele de brad, cu buruieni de râie, de sămânță de cânepă pisată, rădăcini de iarbă mare, lemnul câinelui, păpădie, părul ciutei, pelin, mușețelul calului, stirigoaie, rădăcini de stevie. Alifie din piatră vânătă topită În grăsime, pucioasă amestecată cu grăsime de vită, cu untură de porc sau cu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ou să o facă cu tutun și să tragă pe nas. Pentru pofta mâncării (apetit): ceai de antonică să bea. Pentru omul care are sete multă: să ia rădăcină dulce și sămânță de marole, să fiarbă și să bea. Pentru râie la om: fiertură de vin și pe tot corpul să se spele, că este foarte bun. Pentru omul sau femeia care zace de picioare: frunze de corn, de carpen, rădăcină de porumbar, să le curețe de coajă, care coajă să
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vacă și să ungă capul. Pentru rânză (ficat): mătăciune să fiarbă cu vin alb sau cu lapte dulce și s-o pună cu turtă de pâine, la buric, cât va putea de fierbinte să rabde, că-i va trece. Pentru râie: să caute rădăcină de stirigoaie, s-o fiarbă și să se spele cu ea. Pentru omul legat (impotență): să caute scai voinicesc de care face măciuci sus și pe ei În jos țin apă În foi (frunze), să fiarbă și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
persoanele vârstnice, datorită tulburărilor de echilibru hormonal, care poate produce o strâmtorare până la Închiderea totală a uretrei, Împiedicând scurgerea urinei. PRURIT (mâncărime): senzație de mâncărime la nivelul pielii sau al unor mucoase, apărând În diverse boli, În special cutanate (eczeme, râie) sau generale (urticarie). PURGATIV: medicament care favorizează eliminarea scaunului prin stimularea peristaltismului intestinal. RĂGUȘEALĂ: inflamația acută sau cronică a laringelui. RAHITISM: boală a sistemului osos, În care nu se poate depozita suficient fosfat și carbonat de calciu, astfel că oasele
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes Zoster: foc viu. Herpes: arșiță, spuzeală. Furunculi: furnicei, bube, buboaie, zgaibe, imă, copturi, apostime. Scabie: râie, fudulie, boierie, răpănaș, corosta. Erizipel: brâncă, orbalț, roșață, foc viu, bubă neagră. Antrax. Pustulă malignă: dalac, cărbune, bășică rea, bubă rea, bubă neagră, armurar, talan, vrăjmașa, spurcat, pripit. Phtiriază: păduchi. Pitiriază: mătreață. Alopecie. Calviție: chelie, pleșuvie. Prurit: mâncărime. Tinea, peladă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe seama vecinului) și a luat cetățile Betel cu satele lui, Ieșana cu satele ei și Efronul cu satele lui. În 1 Regi îi găsim iarăși pe filisteni cum le fac pozne ivriților care s-au băgat în sufletul lor ca rîia pe oaie la ,,17,11 Niște filisteni au adus lui Iosafat(911-886 î.e.n.) daruri și un bir în argint; și arabii i-au adus și ei vite... 21,16 Și Elohim a ațîțat împotriva lui Ioram(886-878 î.e.n.) duhul filistenilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
inimi cruce, se coace țara nouă, purpurie, Crești mândru semn, Înalt muncitorește, Să-mi fii tu lege dreaptă chezășie”. (Geo DUMITRESCU. - Socialism. În: Flacăra, nr. 16 (68), 23 apr.) „Le-ngheață bogătanilor sângele gros, sângele gros În trupul ros de râie și de podagră: „Să-i dăm foc lumii! Vie ultima zi, poate c-așa ne-om mai Încălziă Sus fluture flamura neagră! Și dacă pierim să piară și eaă să se prefacă-n țințirim dacă-nu ne mai vrea! (Ă) Menire
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
17 1.3.7. Stradă Mihail Trotuare: L=150 m; l = 1,50m; 1992 - 46220458 Leg nr 213/1998 Kog?lniceanu S = 225 mp. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── L= 126 m; l = 7 m; S = 882 mp; - 727193036 18 1.3.7. Stradă Dun?rîi F?r? trotuare. 1992 Leg nr 213/1998 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── L=270m; l = 7 m; S= 1.890 mp; 19 1.3.7. Stradă Trotuare : L=570 m; l = 1,00 m; 1992 - 167994433 Leg nr 213/1998 CĂ. Rosetti S = 540
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
privat; - 113.676.750 Leg nr 213/1998 nr 2 Str. a III-a S teren = 500 mp; nr 61 A S constr =285 mp. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Farul Comunit??îi N - A.Z.L.; S - str. a II-a; 126 a Dun?rîi de Jos E - imobile S.C.N.; V-imobile S.C.N. - 442.884.618 Leg nr 213/1998 Str. aII-a nr 43 S teren = 1948 mp; S constr = 349 mp ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Teren bloc locuin?e pentru N - str. I; S - str. a II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
II-a; 130 1.62. Str. Republicii E-str. 2 Mai; V-str. a II-a. 1972 - 1614209850 Leg nr 213/1998 nr 2 S teren = 7100 mp; S constr = 1305 mp. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 131 Teren stă?ie mal drept al Dun?rîi - hm meteo Dun?rîi S = 300 mp - 67.374.450 Leg nr 213/1998 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────── 132 *Teren (mo?ia N - terit. adm. Sulina ?i Marea comunei Sulina) Neagră; S- terit. adm. Sulina; 1890 - - Dosar de E - Marea Neagră ?i canal proprietate Sulina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
62. Str. Republicii E-str. 2 Mai; V-str. a II-a. 1972 - 1614209850 Leg nr 213/1998 nr 2 S teren = 7100 mp; S constr = 1305 mp. ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 131 Teren stă?ie mal drept al Dun?rîi - hm meteo Dun?rîi S = 300 mp - 67.374.450 Leg nr 213/1998 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���────── 132 *Teren (mo?ia N - terit. adm. Sulina ?i Marea comunei Sulina) Neagră; S- terit. adm. Sulina; 1890 - - Dosar de E - Marea Neagră ?i canal proprietate Sulina.; nr. 23/1940 V-terit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164151_a_165480]
-
prelucrări nr. 2 pentru oxigen, mecanice și piese de schimb, mecano- scule, dispozitive energetic și verificatoare, reparații și întrețineri utilaje proprii ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formații Tîrgoviște, Bărăci metalice, Întreprinderea de - de lucru str. cooperări mașini utilaj petrolier confecții Agricultu- universale pentru Tîrgoviște metalice rîi nr. 1 furaje, autouti- litare, bunuri de consum ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație comună Mobilier metalic, Întreprinderea - de lucru Contești, containere, de aparataj confecții satul tablouri capsulate electric Titu metalice și Boteni tablouri de dis- tablouri tributie, panouri, electrice automatizare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Tîrgoviște, Piese turnate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
du-l �n Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. A petrecut �n �paradisul muncitoresc� ? ase ani, �n tabere de reeducare din Siberia, Kazahstan sau din Mun? îi Urali. �n noiembrie 1955 a fost �retrocedat� Ungariei comuniste ale c? rei autorit?? i, nemul? umite de rezultatul �reeduc? rîi�, l-au obligat la o deten? ie suplimentar? , de data aceasta �n ? ar?. �n aprilie 1956, o dat? cu acel prim dezghe? din lag? rul comunist, a fost eliberat �condi? ionat�. Revoltă anticomunist? din octombrie 1956 avea s? -l g? seasc? �ns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
car Descartes sau Voltaire. Sub imperiul obligă? iei men? ionate mai sus, pentru un istoric consacrat, a nu?? i asumă un rol politic, a se retrage �n Turnul de Filde? de dragul obiectivit?? îi abstracte ar fi fost adesea echivalentul tr? d?rîi. Voia oare Iorga ceva nou? A avut oare posibilitatea de a alege? Iluminismul a dus la Revolu? ia Francez? , la libertate, egalitate ? i fraternitate. Dar s? a ivit ? i o alt? idee: na? ionalismul. Dup? r? zboaiele napoleoniene, care au familiarizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu uit? m c? monolitul comunist s? a n? ruit �nc? din 1948 datorit? na? ionalismului lui Țîțo. Asist? m ast? zi la un spectacol tragic ? i s�ngeros �n fosta Uniune Sovietic? ? i �n Iugoslavia. Dar aceasta nu din vina democratiz? rîi, ci mai cur�nd drept consecin?? a pr? bu? irii comunismului. Libertatea unui cet?? ean este de ne�nchipuit f? r? autodeterminarea colectivit?? îi. O astfel de autodeterminare poart? numele de Independen??. Cei care �? i imaginau o re�nviere democratic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de dou? sprezece identit?? i na? ionale de mai mult de o șut? de milioane de oameni ? i a tot felul de grup? ri ? i secte cre? ține, islamice ? i iudaice. Aceste state? na? iuni constituie produsul relativ recent al dezmembr? rîi imperiilor habsburgic, otoman ? i rusesc. Toate aceste popoare au un trecut tragic ? i un prezent plin de primejdii. Toate aceste popoare au cunoscut istorii tragice de libertate pierdut? , identit?? i �mpov? rate de obligă? îi, masacre ? i grani? e fluctuante
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Constantin Br�ncu? i că reprezentan? i ai culturii rom�ne. Nici unul dintre politicienii? istorici men? iona? i anterior nu se poate compara cu ? i nu poate egală statura lui Iorga ca istoric sau intelectual, nici �n privin? a angaj? rîi lui �n na? ionalismul romantic. Ceilal? i politicieni? istorici nu se ridic? nici la �n? l?imea hoț? r�rîi lui de a?? i aplică idealurile �n politică real? 14. El a reprezentat cea mai extraordinar? minte care i? a fost vreodat? h? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i anterior nu se poate compara cu ? i nu poate egală statura lui Iorga ca istoric sau intelectual, nici �n privin? a angaj? rîi lui �n na? ionalismul romantic. Ceilal? i politicieni? istorici nu se ridic? nici la �n? l?imea hoț? r�rîi lui de a?? i aplică idealurile �n politică real? 14. El a reprezentat cea mai extraordinar? minte care i? a fost vreodat? h? r? zît? na? iunii rom�ne. M?re? ia lui Iorga izvor?? te din talentele sale; dar proverbiala să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cea de pe vremea b? ț? liei de la Valmy; fac confuzie �ntre Vichy ? i De Gaulle; �ntre Heine ? i Hitler; �ntre Mazzini ? i Mussolini; �ntre Legiune ? i Iorga; �ntre ? ovinism (sau rasism) ? i na? ionalism; �ntre �sol� ? i necuprinsul largului m? rîi. Diferen? ele acestea au constituit unul dintre deznod? mintele majore ale celui de al doilea r? zboi mondial. Aceste concepte s�nt la fel de incompatibile că ? i barbarismul fă?? de civiliza? ie, ca ? i a? a?numitele mores ale Urwald? lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]