1,394 matches
-
Europei, „Sfintei Alianțe” i-a fost semnat și formal actul de deces. Rusia intră, după 1856, într-o stare de reculegere și-și concentrează atenția asupra reformelor interne. Dar ea - spunea Gorceakov - n-a uitat nimic, încât își va spori râvna în scopul destrămării sistemului de alianță stabilit în anii războiului Crimeii, țintind la neutralizarea înrâuririi anglo-austriece în sud-estul continentului printr-o apropiere de Franța. În această privință, Rusia se va folosi de câteva pârghii: comisia europeană a Dunării, cea pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare altă Biserică. Ea e adevărul pur și simplu"26. Pornind de la principiul identificării statului cu Biserica Ortodoxă se ajungea la o confuzie enormă potrivit căreia statul românesc era perceput
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a deciziilor Sinoadelor Ecumenice devenise ardentă în cadrul unora dintre ierarhii Bisericii Române, autorității sinodale substituindu-se autoritatea lui Harnack. În aceste condiții excepționale, replica elitei intelectuale creștine nu a întârziat să se producă, prin promovarea acestei reviste teologice, izvorâte din "râvna pentru păstrarea dogmei și a rânduielii dată nouă de Părinți". De aceea, calitatea fundamentală a acestei elite, manifestată la nivelul practicii sale, era aceea de a fi mărturisitoare a adevărului Ecclesiei. Reprezentările acestui tip specific de intelectualitate se subsumau unor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune spre elaborarea unor trepte inițiatice care constituie statutul vieții lăuntrice, a unor norme sau strategii de ordin spiritual pentru modelarea structurii ființiale, contribuind, astfel, la atingerea pragului de comuniune teandrică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a neglijat revendicarea a ceea ce s-a luat prin nedreptate. Chiar dacă există o cauză dreaptă și intenția declarantului este rea, războiul drept devine nedrept, pentru că dorința de a dăuna, cruzimea în propunerile de răzbunare, sufletul nemilos și neîmblânzit, sălbăticia agresiunii, râvna arzătoare de a domina și alte lucruri asemănătoare, sunt acelea care în război încalcă dreptul. Războiul nu devine nedrept datorită curselor folosite pe durata luptei, fiind mijloace legitime de luptă care fac parte din strategie, nu au nici o legătură cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în evidență afinitatea evanghelică dintre Roma și Corint, înfrățite de o presupusă evanghelizare simultană a celor doi mari Apostoli Petru și Paul: Tot astfel și voi, cu multă prezență de spirit, ați pus laolaltă sămânța care a fost aruncată de râvna lui Petru și Paul, adică romanii și corintenii. De fapt, cei doi au venit în orașul nostru Corint, și, aruncând sămânța învățăturii evanghelice, ne-au învățat; și împreună, au mers în Italia, au suferit simultan martiriul după ce v-au instruit
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
El ți-o va da, vei dobândi tot ce ai ales. Mergi în pace!“ Și abia ieșit din biserică aprodul l-a și chemat în fața scaunului de judecată. Odată ajuns înaintea judecătorului și mărturisindu-și credința cu și mai mare râvnă Marinus a fost dus așa cum era la locul de osândă și a murit ca martir. Continuându-și relatarea, Eusebiu ne spune că: Tot așa s-a făcut vestit pentru îndrăzneala sa în credință și Astirius, un bărbat din Roma promovat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
loc în tribunal, printr-o hotărâre vrednică de dispreț, a stabilit să-i cinstească pe cei care i s-ar fi supus și să-i pedepsească pe cei care i s-ar fi împotrivit. Pe când își îndeplinea oficiul cu multă râvnă împotriva tuturor celor încrezători în Dumnezeu, voia să-i constrângă să aducă sacrificii, printre alții, și pe preafericitul Ferreolus. El nu era un soldat efectiv, ci doar îmbrăca ținuta militară, pentru că fiind creștin lăsase armata. I s-a adresat spunându
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
salvare a statului decât ca cei care acuză pe altcineva să se teamă nu mai puțin pentru cinstea, demnitatea și renumele lor, cât pentru viața și soarta celor care sunt acuzați. Astfel, cel mai aprig și cu cea mai mare râvnă i-a acuzat întotdeauna pe cei care au crezut că ajung ei înșiși în primejdia de a fi acuzați. Din acest motiv erau acuzați creștinii care desfășurau activități considerate străine intereselor statului, cei care se expuneau în mărturisirea și în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu poată lua centironul militar, dacă nu va aduce sacrificii zeilor. În aceste condiții, fii curajoși ai Bisericii, alungați din funcțiile lor au pătimit foamea și au trebuit să trăiască din pomeni; corectitudinea morală și demnitatea lor de oameni precum și râvna lor de suferi pentru o cauză dreaptă devenise o mustrare adusă tiraniei isterice a împăratului, umilindu-i puterea. Răbdarea creștinilor depășea așteptările împăratului. Creștinii, cunoscând atitudinea și îndemnul episcopului Atanasiu (295-373), în fața acceselor de furie convulsive ale Apostatului, îmbarcându-se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în vine/ Întâiul nivel de jertfe deveni/ Crucificându-se pe sine". Creația este sacră, poetul oficiază ca un mare Preot: graiul "e timpul în care ni s-a dat/ Să fiu un mare preot sfintelor cuvinte/ Să le cunosc cu râvnă, să le pasc/ În iarba deasă de printre morminte" ("Marele preot"). Cuvântul însuși este primordial și obsesiv, se confundă cu elementele creației, biblic, cu însuși Creatorul: "La început a fost pustia/ și în pustie era vânt/ și-n vânt ardea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
parte a intelectualilor de stînga, care au reprezentat multă vreme după război cea mai mare parte a intelectualilor. Departe de a fi imunizați împotriva acestor erori, "mari scriitori", "mari filozofi", "mari savanți" s-au convertit dimpotrivă în propagatori plini de rîvnă ai acestora. Cataclismul ideologic Într-adevăr, din 1945 pînă pe la 1979 a domnit o "vulgată marxistă", nu doar în rîndul majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o formă mai potolită, în rîndul intelectualilor nordici sau germanici poporaniști, credincioși
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
regenerării, la care ne-am referit îndeosebi, e plină de învățăminte din acest punct de vedere. "Pentru popoare, ca și pentru individ, suferințele nu sunt totdeauna pierdute; ades ele sunt menite de a le întări energia, de a le spori râvna, de a le forma caracterul." Scriind astfel, în Dorințele partidei naționale, Kogălniceanu vădea o înțelegere adâncă a dimensiunii inefabile a istoriei. Nu doar entuziasmul e creator, ci și suferința sapient și demn asumată. "Doliile, spunea undeva Renan, fac mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
nimic": Nimeni dintre zei nu filozofează, nici unul nu năzuiește să devină înțelept fiecare și este. Căci dacă unul e înțelept, el nu filozofează. Tot astfel e cu cei neînvățați; ei nu-și bat capul să filozofeze și n-au nici o râvnă să devină-nțelepți. Tocmai asta-i nenorocirea cu neștiința, fiindcă te-miri-cine, fără să fie împlinit ca om și la minte, își închipuie că este așa de ajuns; de aceea nici nu râvnește lucrul de care nu se crede lipsit, nefiind
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
toată urdia lui de prozeliți ivriți ce a făcut-o după Faptele apostolilor, ar fi de cîteva mii cum scrie la 21,20: ,, Apoi i-au zis: «Vezi frate, cîte mii de iudei au crezut și toți sînt plini de rîvnă pentru Tora»’’. Ori iudeo-creștinismul nu avea cum să cucerească lumea pe la anul 61 cu cele cîteva mii de zărghiți care nu erau cu toate acasă. Prea străvezie este minciuna! Între secolele ll î.e.n. și începutul secolului l al erei noastre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
făurit duhurile luminii și ale întunericului și pe ele a clădit Iahweh toate lucrurile sale.” În coloana lV găsim cît de rîvnitori erau acești fii ai întunericului să belească pe viu tot neamul omenesc: ,, Să fie un om plin de rîvnă pînă la uitarea de sine, mereu pregătit pentru ziua răzbunării lui Iah-we. Să îndeplinească dorința lui Iahweh în orice treabă și în orice cale, așa cum a poruncit el... El va socoti veșnică hotărîrea lui Iahweh.” Și continuă cu coloana X
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
judecător peste aceste lucruri.” Și toată umblarea lui Saul s-a făcut numai în rîndul mozaicilor care locuiau printre Neamuri cum scrie el la 21,20,21: ,,Vezi frate cîte mii de iudei au crezut, și toți sînt plini de rîvnă pentru Lege. Dar ei au auzit despre tine că înveți pe toți iudeii, care trăiesc printre Neamuri să se lepede de Moșe, că le zici să nu-și taie copiii împrejur, și să nu trăiască potrivit cu obiceiurile.” La 11,19
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
peste tot de zeloți au oprit acțiunile de evadare din acest iad ivrit. După cum prezintă J. Flavius războiul, cea mai mare parte a victimelor au fost făcute chiar de către iudei în războiul fratricid pe care l-au continuat cu multă rîvnă timp de trei ani! Titus le-a propus iudeilor de trei ori să se predea ca să salveze distrugerea totală a orașului care a fost incendiat iarăși chiar de către ei, pentru a-i opri pe romani și amplificat de aceștia pentru
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
8 Evanghelia Domnului nostru Iisus Cristos, iar în scrierea Epistola lui Pavel către efeseni la 6,14-15 cînd le cere membrilor frăției să fie gata și ,,avînd mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcați cu platoșa neprihănirii, avînd pi- cioarele încălțate cu rîvna Evangheliei păcii.” Găsim o altă numire dată scrierii esene în Epistola întîi a lui Pavel către tesaloniceni care spune la 2,2 că a venit la locuitorii din Tesalonic ,,să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu.”, sau Evanghelia lui Cristos cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
codul lor de legi după care își guvernează statul teocratic. În cuvîntul înainte scris chiar de către autor, avem pentru înțelegerea mai depli- nă chestiunii: ,, Am aflat de asemenea că Ptolomeu ll(283-243 î.e.n.), rege care s-a dedicat cu multă rîvnă științelor și strîngerii cărților aduse de pretutindeni, a ținut mult ca legile precum și deciziile ce decurg din ele, luate de statul nostru să fie tra-duse în limba greacă; iar Eleazar, cu nimic mai prejos decît oricare arhipăstorii noștri, n-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu și făceam prăpăd în ea; și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decît mulți din neamul meu, de o vîrstă cu mine. Eram însoțit de o rîvnă nespus de mare pentru datinile strămoșești.” El se referă aici că prigonea ,,Dumnezeul veacului acesta” fiindcă slujea sub patrafirul lui Iah-we care ridicase sabia împotriva Ziditorului lumilor cerești și pămîntești. Este cea mai clară și mai neîndoioasă mărturie a conspirației
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
să curme această poveste rău mirositoare și l-au răstignit pe Ili care venise să se înfrunte cu ei, ceartă ce a durat patruzeci și două de luni. Ne mai spune Ioan că iudeii au avut doi martori plini de rîvnă care au înfruntat fiara și proorocul mincinos dar au fost învinși și uciși însă Iahwe i-a înviat după trei zile și i-a urcat la ceruri pentru a prooroci împotriva hulitorilor. Acești doi martori pot fi apostolii Apolo și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a cercat să spurce chiar și Templul. Și am pus mîna pe el. Am vrut să-l judecăm după Legea noastră’’. El neagă aceste acuzații spunînd că a studiat Tora cu fariseul Gamaliel și a fost plin de credință și rîvnă față de Iahwe cum sînt toți iudeii. Dacă în prima scrisoare către tesaloniceni Saul spune că: ,,1,5 Iudeii aceștia au omorît pe Domnul Iisus și pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Elohim și sînt vrăjmașii tuturor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
peste el. Se trezește și povestește visul surorii sale Gestinanna, poetesă divină, cîntăreață și tîlcuitoare de vise. Aceasta îl sfătuiește să se ascundă de ființele terifi- ante, dar cade ea victimă urdiilor drăcești. Dumuzi(Fiul luminii) se roagă cu multă rîvnă către Utu(Sfîntul Soare) și Inanna(Sfînta Lună), soția sa, să-l facă o gazelă ca să poată fugi de monștri, dorința îi este îndeplinită și reușește să se salvează. Dar dracii îl prind de mai multe ori, din chinurile cărora
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a făcut o primă împărțire a averii sale la săraci. Trăirea acelor asceți i-a schimbat viața: M-am minunat de înfrânarea lor în mâncare și băutură, le-am admirat stăruința în tot felul de munci, am rămas uimit de râvna lor neîntreruptă pentru rugăciune, văzând cum înlătură somnul și cum își impun să se abțină de la orice poftă a firii, păstrându-și în toată vremea mintea slobodă și înălțată deasupra patimilor, în foame și sete, în frig și golătate, fără
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]