2,886 matches
-
de mirosul de miere din roiniță, părăsiră ramura copacului și intrară cuminți înăuntru. Atunci bunicul coborî roinița cu albinele, puse capacul și duse roiul undeva la umbră mai mare. Vor sta acolo până se va însera, iar când va fi răcoare, bunicul va scutura albinele într-un stup nou, gol, deja pregătit. Astfel se naște o nouă familie de albine. Referință Bibliografică: Cuibul / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul VII, 05 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
CUIBUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379960_a_381289]
-
a o avea ca amintire, Dată la prima noastră întâlnire, ce se vrea spre nemurire. La tine tot timpul mă gândesc și vreau să-ți spun că te doresc, Tu ești raza mea de soare, ce-mi apari dimineața pe răcoare, Cu ale tale vorbe de iubire, ce mi le picuri în suflet cu bucurie, Totdeauna lângă mine doresc a te avea și gurița ta a-ți săruta. Cu brațele mele aș vrea să te strâng și tristețea să ți-o
TU EȘTI RAZA MEA DE SOARE..... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380059_a_381388]
-
pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu, zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Au rămas moștenire de la marele cărturar. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere. Simt răcoarea și aerul sărat al mării. În fața mea este o panoramă fără de seamăn. O întindere albastră fără de cuprins. Aceasta este opera lui Dumnezeu, zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381840_a_383169]
-
Se bucura că zorile nu veniseră și spera că nu fusese zărit... Se-afundă în desiș la odihnă și chibzuială... * -Minunată zi! Însorită și nu atât de înăbușitoare ca cea de ieri! Vezi dac-am pornit-o la drum dis-de-dimineață?! Răcoarea zorilor ne-a iscat și dorința, și rezistența călătorului! Nu credeți?! -O, da! întări monosilabic cel mic, nemaiavând suflu, dar fericit să-și vădească abilități pentru plimbare, în fond, aflat în al nouălea cer că-i atât de mare, că
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
Crâng! -Dragă, așează-te la umbră, zise indicându-i locul prin așternerea păturii. Iar tu, copile, fă-ți de lucru nițeluș până aranjez cortul... Dar n-apucă să-și termine îndemnul, că cel mic se și îndepărtase destul, chemat de răcoarea umbroasă. În vremea asta mama alunecă în smoala gândurilor. Cu chiu, cu vai, mai putea să-și ascundă suferința în fața bărbatului... Mulțumea Cerului că arheologul ei pleca pe șantier și-n vremea verii! Cel mic o surprinsese de câteva ori
HAVUZUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381905_a_383234]
-
ochi-mi sunt triști , abătuți ? Ce poveri grele , am pe umeri ? Prietene Vânt , ani-imi sunt grei , Pașii mă dor , sufletu-mi plânge . Doar tu , dacă vrei , povară să-mi iei , Să pot să ma-nalt pân-la îngeri . Doar tu poți răcoare să-mi dai , SĂ stingi focul ce arde în mine . Dă-mi sărutarea ta , pe obraji , Dă-mi alinare , si aripi să-mi dai . Referință Bibliografica: M-a sărutat vântul / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935
M-A SARUTAT VANTUL de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381931_a_383260]
-
unic, cu triluri de la nota cea mai joasă la sunetul cel mai înalt, pitite într-un verde brotac al crengilor care parcă sprijineau cerul. Nu știu cât am mers așa, poate o oră, poate două că ne-a prins seara, se lăsase răcoarea, ne cuprinsese niște fiori care ne scuturau și de emoții dar și de frig, se vedea dunga orizontului, undeva sub poala stejarilor, cineva parcă înjunghiase acolo pe un cer albastru închis un taure și împroșcase toată bolta cu sângele lui
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
acasă, iar clipele acelea să rămână cât mai fericite pentru cele trei generații. Canarii o primiră cu triluri vesele. Mira era înduioșată de cântecele lor. Vibra cu tot sufletul la reprezentațiile vocale ale acestor făpturi trimise de Dumnezeu. Penumbra și răcoarea plăcută din casă îi oferea multă liniște sufletească. Încă se gândea la anii petrecuți în școală. Stătea în banca a patra din mijloc. În primul an fuseseră repartizați în bănci în ordinea înălțimii, iar Mira fiind foarte înaltă, stătea în
EMOȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381985_a_383314]
-
adânc de ape, Ascunși sub orizonturi, doar norii supărați, Tunau că nu vrea vântul să-i ducă mai aproape. El, tată în înalturi, ea, mamă roditoare, Eterna lor iubire, chiar viața a născut, Ea ziua îl dezmiardă cu blânda ei răcoare În noapte-i face leagăn, abisul așternut. *** Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: împlinire / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1487, Anul V, 26 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate
ÎMPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382050_a_383379]
-
nici cenții. Și astăzi se mai strâng în parc puștanii, Dar nu te văd deloc ei, neatenții, Poate că sunt timizii sau prudenții Și nu aud, când treci, foșnind castanii. Și nici nu simt când umblă adierea, Cu aripi de răcoare, deloc calde, Prin aurul din părul tău ca mierea, Pe verdele din ochii-ți de smaralde. Doar în adâncul lor găsesc puterea, Din valurile care să mă scalde. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: MIERE / Leonte Petre : Confluențe Literare
MIERE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382082_a_383411]
-
vedea ursul de drum! Dacă după un arbore vă dați... Aveți grijă să nu fiți scalpați! Ascundeți-vă printre tufe, Stând liniștiți, ca printre rufe. Simte dacă vă e frică, Astfel orice gând vi-l strică. Poate fi chiar și răcoare, O transpirație “rece” apare! Are ochii blânzi, rotunzi, De-i aproape... unde te-ascunzi? Stai pe loc și nu te miști, De ești OM o să reziști! Nu îți forța norocul, fericirea, Nu știi viitorul, ce-i amăgirea! După cum ți-e
FERIȚI-VĂ DE URS de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380318_a_381647]
-
apropie de el și-și uni gura cu a lui.O inundă aceeași iubire parcă nepământeană, indescriptibilă, totală. Nava era foarte inaltă și întrebându-se cum va coborî, se trezi plutind spre pământ. Când îl atinse, își dădu seama de răcoarea și prospețimea ierbii și mai realiză că despărțirea de el lăsa deja în sufletul ei un dor imens și o durere mocnită, ce avea să ardă acolo ani...Nu, nu putea să-l lase să plece. Auzi motoarele navei și
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
sacru ”mamă” O privire blândă adie de sub năframă. Grijulie, ca un licăr tremurândă Te sărută fierbinte pe inima plăpândă. Acasă este Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iar Ciripindu-ți la
ACASĂ de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380486_a_381815]
-
este inferioară ca valoare luptelor lui Daniel, care a fost aruncat ca mâncare înaintea leilor, dar care a înfrânt animalele prin întinderea mâi¬nilor. Nu este mai mică decât cea a tinerilor în Asiria care, în foc, au pri¬mit răcoare de la îngeri". Martiriul este astfel, pe drept cuvânt, eveniment liturgic și euharistie. Prin mucenic, istoria se oprește din agitația ei si se deschide spre o nouă dimensiune care leagă trecutul de viitor, făcând din cele două un veșnic prezent. Uneori
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Autorului Ți-s pelerină-mpurpurată trandafirii, Când zori în dimineață-ți fac popas pe umeri Și roua-ți dă culoarea dulce-a împlinirii Sub cerul alb-albastru zămislit din nuferi. Cu buze de fecioară, în clipa-nfloririi, Sărutul cald al nopții în răcoare-l spulberi, Ți-s pelerină-mpurpurată trandafirii, Când zori în dimineață-ți fac popas pe umeri. Și, în nadir, de-ai fi supusă oglindirii, De n-ai putea crăițele din păr să-ți numeri, Când ploi de fluturi vin la tine
RONDELUL ÎNDRĂGOSTITULUI DE VARĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379451_a_380780]
-
Omagiu > FEMEIE Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Femeie blândă a sufletului meu, Mă înconjori cu dragoste mereu, În lupta vieții mele ai un rost, Ești lângă mine unic avanpost. Emani răcoarea brazilor de munte Când e înfierbântată a mea frunte, Cu aura de liniște și tihnă, Mă înconjori blajin fără odihnă. Din primordialul sacru, în profan, Tu ai primit poruncă, lut, menire, Să luminezi al lumii viu altar, Dând vieții prunci
FEMEIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379445_a_380774]
-
2319 din 07 mai 2017 Toate Articolele Autorului Ades ai stat de veghe La margine de ape; Te-au sărutat, în noapte, Un val și-un pescăruș. Nisipul ți-a fost patul Și-un lotus, pernă moale, Iar vântul și răcoarea Te-au învelit în puf. Ai fost ținut în brațe, De moliciunea apei; Că o femeie tandra, Te-a mângâiat pe trup. Ți-a picurat, gingașa, Pe buzele uscate, Un strop din vraja lunii, Sărut de dor și drag. Ades
ADES de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379450_a_380779]
-
Autor: Marioara Vișan Publicat în: Ediția nr. 2335 din 23 mai 2017 Toate Articolele Autorului In memoriam Viorela Codreanu Tiron. Fată frumoasă cu nume de floare plâng păsările cerul în care ai plecat macii cu lacrimi de petale sângerii întorc răcoarea primăverii În câmpuri pustii din timpul durerii. Privesc la chipul desenat pe pagina revistei cu sufletul nemângâiat În chinul neputinței de-a te putea fi ajutat plâng cerurile toate că tu cea aleasă să-i fii lui Dumnezeu mireasă n-
IN MEMORIAM VIORELA CODREANU TIRON de MARIOARA VIȘAN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379486_a_380815]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > AM IUBIT Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1981 din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Am iubit din totdeauna Noaptea, stelele și luna. Umbra teiului și floarea, Vara, codrul și răcoarea. Cântul de privighetoare Și copii zburdând la soare. Ceasul blând al înserării Petrecut la țărmul mării Și potecile de munte. Stânci, pârae-nvolburate, Gânduri calde și curate, Cerbul cel cu ramuri multe, (Nu trofeul, el în viață). Soarele de dimineață, Pe
AM IUBIT de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379555_a_380884]
-
sfințiți N-au niciunul vreun păcat! Nici usturoi nu au mâncat, Nici gura nu le miroase, Dar își țin cu toți de șase. Adunare de poltroni, Tupeiști, Napoleoni, Tremură în pantaloni Dacă-s luați puțin mai tare. Oare teama de răcoare, Le mai taie din tupeu? Să ne-ajute Dumnezeu! Eu n-aș crede, din păcate, Că ei sapă pe la spate. Fac o lege precum vor, Scot justiția-n decor, C-o manevră clasa-ntâi Pentr-o țară de momâi, Pun
NAPOLEONII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379556_a_380885]
-
semenilor, ci până și agramații din pușcării. Ce să mai vorbim de agramații liberi, care nu numai că nu pot fi sancționați juridic pentru continua siluire a limbii și gramaticii, dar - potrivit normelor à rebours în vigoare - odată ajunși la răcoare, ei s-ar răzbuna crunt pe semeni prin nehodina mâzgălitului îmboldit de furie. Se scrie atât de mult și într-o atare notă de isterie a noului și originalității (Petre Țuțea opina că originali cu adevărat sunt doar bunul Dumnezeu
MODA DOCTORATELOR LA PLESNEALĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381035_a_382364]
-
oale-n spate, Am urcat cu pași vioi. Moși și babe au pornit, În poiană s-au oprit, Și ei azi sărbătoresc, Unu Mai gulășeresc. Tralala......... Ce gulaș noi vom mânca ! Florile ne înconjoară, Cu parfumul minunat. Frunzele ne dau răcoare, Spatele ni s-a-ndreptat. Zboară fluturi de pripas, Se-așează pe câte-un nas, Noi cu toți ne veselim, Când aici ne ... Citește mai mult 1 Mai 2009, poiana “Izvorul ață (Czernoforas)” din pădurile Clujului, grupul “Voința”, vreo 40 de bătrâni
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
oale-n spate,Am urcat cu pași vioi.Moși și babe au pornit,În poiană s-au oprit,Și ei azi sărbătoresc,Unu Mai gulășeresc.Tralala......... Ce gulaș noi vom mânca ! Florile ne înconjoară, Cu parfumul minunat.Frunzele ne dau răcoare,Spatele ni s-a-ndreptat.Zboară fluturi de pripas,Se-așează pe câte-un nas,Noi cu toți ne veselim,Când aici ne ... III. ZUPA DE OPINCI, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. ZUPA DE
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
ei tâmple,/ De dorul lui și inima/ și sufletu-i se împle” , precum și naturii în splendoarea răsfățării sale miraculoase: „ Tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare;/ Eu privindu-l din pădure,/ Las aleanul să mă fure/ Și ascult de la răcoare/ Pitpalacul. Cucul cântă, mierle, presuri-/ Cine știe să le-asculte?/ Ale păsărilor neamuri/ ciripesc pitite-n ramuri/ Și vorbesc cu-atât de multe/ Înțelesuri.” (Eminescu, Poezii. Ed. pentru Literatură, Buc. 1965) „Un om de geniu, spunea alt mare geniu, poet-filosof-teolog
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]