2,609 matches
-
erai deja plecat spre iarna dorințelor tale purtat de vulturul desfrunzit și de cel din urmă fior. Clipa bolnavă a pocnit din biciul durerii și brațele au devenit aripi încărunțite ale unei păsări închise în în colivia iluziei așezată la răscrucea vânturilor ce bat a pustiu. Dar te-ai întors!- Cântat-au cocoșii înlăcrimați de fumul frunzelor moarte și bântuit de gândul fără ecou ai zidit ferestra coliviei de aur, lăsând ochii sufletului orbi în fața cuvântului sterp. Și bietele aripi au
COLIVIA DE AUR A ILUZIEI de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378727_a_380056]
-
rămâne...? poate lumină tristă din abisuri! Valul se pierde în valul peste val copii pierduți în arșiță minciunii stele din cer privesc un ideal perfide căi,dau sufletul furtunii! Arzi că o văpaie,arzând pe cai ardente suflet de sacrificii...răscruce de hotare, bat clopote de seară și rugăciuni latențe tămâia face glasul,între înălțimi și mare! La capat de-nțelesuri,se înțeleg neînțelesuri legea e o lege neînțeles legalizata oblăduirea plânge ,sumarele ei versuri sub o taverna grie ,cu grijă
LA CAPĂTUL IUBIRII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378742_a_380071]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ULTIMA RĂSCRUCE Autor: Rodica Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 2287 din 05 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Se zguduie tot mai nervos pământul Și luptă cu putere făcându-și eurip, Își apără suflarea, comoara și veșmântul, Pe-alocuri zgâriate de monstru fără
ULTIMA RĂSCRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378734_a_380063]
-
ne-a creat să fim pe lume ca o forță. Deci să ne-ndepărtăm de neguri și abis Ca Terra să n-ajungă o nesfârșită cruce, Lumină să purtăm pe aripi ca de ibis, Realizând că soarta-i la ultima răscruce. Referință Bibliografică: Ultima răscruce / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2287, Anul VII, 05 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ULTIMA RĂSCRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378734_a_380063]
-
fim pe lume ca o forță. Deci să ne-ndepărtăm de neguri și abis Ca Terra să n-ajungă o nesfârșită cruce, Lumină să purtăm pe aripi ca de ibis, Realizând că soarta-i la ultima răscruce. Referință Bibliografică: Ultima răscruce / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2287, Anul VII, 05 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ULTIMA RĂSCRUCE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378734_a_380063]
-
lunii saltă-nlănțuite Umbre de foc - pământului se-nchină. Poartă cununi din flori de sânzâiene Și-n dans străvechi cu soarele conspiră Să stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră. Merg în alai, se-opresc pe la răscruci, Imploră-n cânt - rod bun fertilității, E vremea când în amuțit de cuci Mirese cer cununi divinității. Transfigurat, pământu-n loc tresare, Îngeri la braț cu cerul prin poiene Par două lumi - firească împreunare Și taina lor din nopți de sânzâiene
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
în lumină,Pe fruntea lunii saltă-nlănțuiteUmbre de foc - pământului se-nchină.Poartă cununi din flori de sânzâieneși-n dans străvechi cu soarele conspirăSă stea ascuns cât “apa de la stele” Va stinge arsuri ce trupuri mistuiră.Merg în alai, se-opresc pe la răscruci,Imploră-n cânt - rod bun fertilității,E vremea când în amuțit de cuciMirese cer cununi divinității.Transfigurat, pământu-n loc tresare,Îngeri la braț cu cerul prin poienePar două lumi - firească împreunareși taina lor din nopți de sânzâiene.... XI. PRIMENIT PRIN
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
despletire-n fire de luminăMirele revarsă stele-n poala nopții.Toate-n jur ... XVII. SFÂNTA CRUCE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016. Sfânta și cinstită cruce Semn divin de nemurire, Ne ești pavăză-n răscruce Și toiag spre mântuire. Sfărâmând în lanțuri moartea, Iadul s-a predat prin tine Descuindu-ne cetatea Raiului - printr-o minune. Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic, Lemnul vieții și durerea Trupului ce arde-n sfeșnic. Sfânt Altar al
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
1786 din 21 noiembrie 2015. Ce-ai inimă, ce te mai doare, Ai cingători în jurul tău? De ce când vrei ești sărbătoare, Iar alteori, barbar ateu? Nu sunt tot eu... de ce mă tulburi? Te uită, vom muri ca mâine, Sunt la răscrucea dintre drumuri Un armistițiu vreau cu tine! Eu să îți fiu precum un cântec, Tu - spectatorul surdo-mut Și îți promit: n-am să te-ntunec Cu simțăminte de-mprumut. Ce zici? Cădem la învoială? Știu că nu vrei, călău ce-
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
pieptul meu! Citește mai mult Ce-ai inimă, ce te mai doare,Ai cingători în jurul tău?De ce când vrei ești sărbătoare,Iar alteori, barbar ateu?Nu sunt tot eu... de ce mă tulburi? Te uită, vom muri ca mâine,Sunt la răscrucea dintre drumuriUn armistițiu vreau cu tine!Eu să îți fiu precum un cântec,Tu - spectatorul surdo-mutși îți promit: n-am să te-ntunecCu simțăminte de-mprumut.Ce zici? Cădem la învoială? Știu că nu vrei, călău ce-mi ești!Te
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
moartea lu taică-su -frînturi de gînduri, resturi de cuvinte, zgomote ciudate i se încurcau printre sughițuri , de-a valma ... Ca într-un desen ciopîrțit, vedea doar imagini fără sens, alăturate în mintea ei atinsă de durere :....lîngă fîntîna din răscruce apărea tabla neagră din clasă,profesoara de muzică cu fusta roșie, dacalul Ștefan cu cădelnița, florile din fața casei, Maria lu Culea răzind în batătură, cartea de franceză pătătă de cerneală , autobuzul de oraș, costumul popular de la serbarea de anul trecut
ASTEPTAREA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377730_a_379059]
-
pastorală, are elemente comune cu gîndirea arhaică asiatică. Totuși, prin poziția lor geografică de "punte" sau "poartă" sau "sentinelă" a Orientului, românii au cunoscut direct Orientul, îndeosebi Orientul apropiat, dar starea lor de vasalitate față de turci și viața lor la răscrucea imperiilor nu a dus la dezvoltarea timpurie a studiilor de orientalistică. Volumul de față reflectă ipostaza de exeget al culturii indiene, domeniul in care magistrul Demetrio Marin a excelat. Această carte cuprinde două părți complementare: I receptarea culturii indiene în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o spiritualitate orientală în care ortodoxia ocupă locul central. Căutarea sensului în lipsa puterii este una din căile care conduc la disperare, la o cultură a deriziunii. Identitatea sublimată ajunge, în acest caz, pînă la căderea într-o deznădejde totală. O răscruce este un non-spațiu. Ce se poate face cu o istorie care integrează mitul și legenda, amîndouă de factură transnațională, pentru a se exprima asemeni unei istorii naționale? Ce înseamnă o apartenență care nu este nici la Europa centrală, nici la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
am numit altădată "teroarea istoriei" este chiar luarea la cunoștință a acestui fapt, că, fără încetare, tot ceea ce era gata să se împlinească, în ciuda tuturor sacrificiilor și a oricărui fel de eroism, este condamnat de istorie pentru că se găsește la răscrucea invaziilor (nenumăratele invazii ale barbarilor de la sfîrșitul Antichității pînă în miezul Evului Mediu) sau în vecinătatea puterilor militare dinamizate de fanatismele imperialiste. Nu există apărare militară sau politică eficace în fața acestei "terori a istoriei". Și aceasta prin simplul fapt al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Merleau-Ponty, care închide ființa spre neant: " Iar timpul crește-n urma mea ... mă-ntunec!" (Trecut-au anii...). Acum, în aceste poeme metafizice, ochiul nu mai încearcă să ia în stăpânire lumea, ci să-i străvadă începutul, originea. Este o răscruce, acea întorsătură (Kehre, la Heidegger), acel "drum întrerupt" închiderea în sine, pe care Ioana Em. Petrescu a formulat-o cu nebănuită profunzime. "Stinsul" ochiului ("Pentru-a luci deplin / menit îi pare stinsul" din postuma Și tot n-ați înțeles) este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de nas? Răspunsul îl au tot manipulatorii. Eu știu bine că au de-a face, încă multă vreme de-acum încolo, cu soiul de profitabil melanj: ignoranță, obediență, lehamite, șiretenie, atît de operativ în durată pentru individul de-aici, de la răscrucea imperiilor. De care însă nici o forță politică tradițională românească nu s-a servit cu atîta cinică îndemînare. Dar... să vedem, diseară, ce ne mai arată bățul pă post. Dacă nu sucombăm, pîn-atunci, de nerăbdare. Ați văzut, cred, cum arată stadionul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au ajuns și ei la concluzii care nu mai sunt atât de indecise în privința începuturilor chestiunii orientale. Paul Cernovodeanu dezvoltă ideile sale mai vechi, în sensul că sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui următor constituie un eveniment de răscruce în istoria politică a sud-estului european. Aceluiași moment i se atribuie însemnătatea unei răscruci și într-un plan mai larg, social-economic, de către istoricul Nichita Adăniloaie. Este de observat că nu puțini istorici, care datează începuturile chestiunii orientale chiar în epoca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
începuturilor chestiunii orientale. Paul Cernovodeanu dezvoltă ideile sale mai vechi, în sensul că sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui următor constituie un eveniment de răscruce în istoria politică a sud-estului european. Aceluiași moment i se atribuie însemnătatea unei răscruci și într-un plan mai larg, social-economic, de către istoricul Nichita Adăniloaie. Este de observat că nu puțini istorici, care datează începuturile chestiunii orientale chiar în epoca pătrunderii turcilor în Europa, de îndată ce trec la analiza sfârșitului secolului al XVII-lea și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
istoriei raporturilor internaționale ale României în epocile modernă și contemporană, are ca punct de pornire cronologic anul 1699. Într-adevăr, introducerea demonstrează de ce sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea trebuie considerate ca un moment de răscruce în istoria estului, sud-estului continental și, în parte, a celui central. Considerațiile converg și către ideea, la care noi ne-am raliat, că începuturile chestiunii orientale în înțelesul ei strict definit, istoriografic modern, se plasează în acea epocă. Nu credem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
responsabilă și patriotică, eticheta de trădare neavând nici un sens. Între aspirațiile sale și practica politică n-a existat nici un divorț, ci, cel mult, între bunele intenții și vitregia împrejurărilor. Este neîndoielnic că anul 1711 se constituie într-un moment de răscruce în istoria raporturilor internaționale ale Principatelor Române. Limitându-ne la consecințele momentului asupra viitorului politic al Principatelor, vom aminti că mulți istorici i-au atribuit calificativul de început al regimului sau domniilor fanariote. Nu puțini sunt însă și acei pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
probă pentru ideea vocației ca model și confirmare a determinismului prin finalitate, care ilustrează suficient sensul reconstrucției antropologice a lui C. Rădulescu-Motru, așezată, după cum am putut constata, în modelul unei ontologii a umanului. Omul este centrul de echilibru al existenței, răscrucea față de care se găsesc, la egală depărtare, condiționatul natural și Necondiționatul. Nietzsche așază omul în identitate cu acestea două. Prin urmare, modelul antropologic nietzschean este diferit față de cel personalist energetic. Acesta din urmă este în deosebire și de alte modele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o evoluție extrem de rapidă și devenind unul dintre cele mai importante târguri ale Moldovei, datorită unor împrejurări extrem de favorabile, cum ar fi înființarea unui iarmaroc (care a atras numeroși străini: armeni, evrei, greci, poloneziă într-o zonă geografică aflată la răscruce de drumuri comerciale? Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafață de 4135 ha, având în componența sa 15 localități suburbane grupate în trei comune: Curtești, Răchiți și Stăuceni? În apropierea orașului sunt patru mari acumulări de apă: - Dracșani, cu suprafața de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
1975, 36; Valeriu Cristea, Realism și viziune, RL, 1975, 46; Liviu Leonte; Proză analitică și sentimenatlă, CRC, 1975, 46; Titel, Pasiunea, 156-157; Popa, Dicț. lit. (1977), 24 ; Radu G. Țeposu, „Noaptea împăratului”, RL, 1979, 30; Sultana Craia, Eseu romanesc despre răscrucile puterii, LCF, 1979, 11; Al. Protopopescu, Împăratul... „c’ est moi”, VR, 1979, 8-9; Ștefănescu, Jurnal, 16; Dana Dumitriu,„O zi spre sfârșitul secolului”, RL, 1983, 52; Marian Papahagi, Tehnica abruptului epic, TR, 1985, 41; Valeriu Cristea, „Cartea mică a clipei
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
Știință și imaginație, semnat de Alexandru Mironov, revista intenționa să reînvie tradiția colecției „Povestiri științifico-fantastice” (tipărită în anii ’60 de publicația „Știință și tehnică”), pe care o continuă în numerotare și despre care se vorbește ca despre un punct de răscruce în dezvoltarea literaturii SF pe teren românesc: „M-am hotărât, împreună cu prietenii Ion Albulescu și Dan Mihai Pavelescu, să înființez ceea ce se numește un holding. Un holding SF - de ce nu? - care să împresoare cititorul- ascultător- telespectator și să-l țină
ANTICIPAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285381_a_286710]
-
Limbajul criticii literare, organizat de Comisia pentru cultivarea limbii române a Academiei RSR în colaborare cu Secția de științe filologice, literatură și arte, la 11 mai 1983. Lucrările acestuia sunt cuprinse în paginile tomului V, 1983-1984: Limbajul critic la o răscruce (Șerban Cioculescu), Tentația paradoxului în limbajul critic literar (Carmen Vlad), Clișeul în limbajul criticii literare (Doina Bogdan-Dascălu), Limbajul critic-limbaj artistic (Mircea Martin). Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” mai cuprinde conferințe, mese rotunde, dezbateri
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]