1,326 matches
-
îngropare. Dovezile istorice și literare ne pot spune mai multe. Îngroparea sau neîngroparea ucigașilor condamnați la moarte în lumea romană Obiecția adusă împotriva relatărilor evanghelice despre îngroparea lui Isus rămâne în primul rând în observația că, în mod obișnuit, victimele răstignirii romane nu erau îngropate, ci cadavrele lor erau lăsate să atârne de cruce ca să fie sfâșiate de păsări și de animale. Nu avem niciun dubiu că aceasta era practica romană comună. Martin Hengel a adunat cea mai mare parte a
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
stârvuri puilor săi” (Juvenal, Satire 14,77-78); „păsările necrofage vor avea grijă în curând de «înmormântarea» lui” (Suetonius, Augustus 13,1-2); „atârnând de cruce pentru a fi hrana ciorilor” (Horațiu, Epistole 1.16.48); și textul citat deja care descrie răstignirea victimei ca „hrană de rău augur pentru păsările răpitoare și pradă macabră pentru câini” (Pseudo-Manetho, Apotelesmatica 4.200). Într-un epitaf din secolul al doilea, cel decedat declară că ucigașul său, un sclav, a fost „răstignit de viu pentru animalele
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
abatere de la practica romană obișnuită în Palestina iudaică. Desigur, în unele circumstanțe, există și dovezi istorice în care se arată că cel osândit la moarte nu era îngropat. Evreii care au rezistat lui Antioh IV (167-164 î.C.) au îndurat răstignirea (Antichități iudaice 12,255-256). Nu se spune că îngroparea era interzisă, permisă sau amânată pentru aceste persoane. Oricum, probabil ar trebui să presupunem că practica obișnuită de îngropare iudaică nu era permisă de Antioh, poate, pentru a constrânge populația iudaică
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
executarea osândirii la moarte prin mâinile evreilor răzvrătiți. Indignat de insulta rebelilor față de preoții uciși, ale căror trupuri erau lăsate neîngropate, Josephus remarcă: „Evreii sunt atât de grijulii față de ritualurile funerare, încât chiar și răufăcătorii care au fost condamnați la răstignire sunt dați jos și îngropați înainte de apusul soarelui” (Războaiele iudaice 4.317). De multe ori Josephus îi denigrează pe rebelii care-i executau pe membrii nobilimii iudaice, acuzându-i că nu permiteau îngroparea celor morți și nici doliul (Războaiele iudaice
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
aceste cazuri nu se poate spune că a fost normal sau tipic în timpul administrării romane pe timp de pace. Aceste situații erau excepționale și presupuneau terorizarea populației civile, sau încercări disperate pentru a obține sau relua controlul. Diferența majoră dintre răstignirea iudaică și cea aplicată ulterior de romani este că la iudei trupurile erau date jos de pe cruce, cel puțin în cazul în care au fost crucificate într-un teritoriu locuit de evrei (cf. Filon, Flaccus 83). Niciun cadavru din apropierea unui
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
cu scopul de a le îngropa (48.24.3) Digesta se referă la cererile de a da jos de pe cruce trupurile celor răstigniți. Josephus însuși face această cerere lui Titus (Viața 420-421). Desigur, deseori romanii nu permiteau îngroparea trupului după răstignire, indiferent dacă acest lucru era cerut sau nu, ceea ce făcea parte din scenariul ororii și al intimidării răstignirii. Dar, în timp de pace, răstignirea în imediata apropiere a zidurilor Ierusalimului era o altă chestiune. Date fiind sensibilitatea și obiceiurile iudaice
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de pe cruce trupurile celor răstigniți. Josephus însuși face această cerere lui Titus (Viața 420-421). Desigur, deseori romanii nu permiteau îngroparea trupului după răstignire, indiferent dacă acest lucru era cerut sau nu, ceea ce făcea parte din scenariul ororii și al intimidării răstignirii. Dar, în timp de pace, răstignirea în imediata apropiere a zidurilor Ierusalimului era o altă chestiune. Date fiind sensibilitatea și obiceiurile iudaice, îngroparea ar fi fost presupusă sau chiar pretinsă. Dovezile analizate până acum ne încurajează să credem că, foarte
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
însuși face această cerere lui Titus (Viața 420-421). Desigur, deseori romanii nu permiteau îngroparea trupului după răstignire, indiferent dacă acest lucru era cerut sau nu, ceea ce făcea parte din scenariul ororii și al intimidării răstignirii. Dar, în timp de pace, răstignirea în imediata apropiere a zidurilor Ierusalimului era o altă chestiune. Date fiind sensibilitatea și obiceiurile iudaice, îngroparea ar fi fost presupusă sau chiar pretinsă. Dovezile analizate până acum ne încurajează să credem că, foarte probabil, Isus a fost într-adevăr
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
povestiri și, în special, asupra celor patru trăsături stranii care le definesc și care, în mod repetat, trec neobservate. Prima. Dacă citim relatările pascale, observăm absența ciudată a Scripturilor, spre deosebire de povestirea ultimelor zile din viața lui Isus - arestarea, judecarea și răstignirea - unde, peste tot, găsim ecouri, citări și aluzii din Vechiul Testament. Psalmii, Isaia, Daniel, Zaharia și alte cărți au asigurat materialul care, apoi, a fost împletit în structura povestirii. Întorcând pagina către relatările pascale, ce s-a întâmplat cu toate aluziile
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
că povestea s-a întâmplat în realitate. Tot când învățăm să citim Scripturile este la fel de important să înțelegem că atunci când scriitorii doresc să povestească un eveniment întâmplat în realitate, noi să nu tratăm relatarea lor ca o parabolă. „Adevărul” relatării răstignirii ar fi total subminat dacă s-ar putea dovedi că Isus a murit de pneumonie în Galileea, deși, desigur, răstignirea permite tot felul de rezonanțe metaforice în mintea oamenilor antici și moderni. „Adevărul” povestirii învierii este asemănător: dacă învierea nu
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
scriitorii doresc să povestească un eveniment întâmplat în realitate, noi să nu tratăm relatarea lor ca o parabolă. „Adevărul” relatării răstignirii ar fi total subminat dacă s-ar putea dovedi că Isus a murit de pneumonie în Galileea, deși, desigur, răstignirea permite tot felul de rezonanțe metaforice în mintea oamenilor antici și moderni. „Adevărul” povestirii învierii este asemănător: dacă învierea nu a avut loc, nu este adevărată. Faptul că adevărul învierii lui Isus produce o serie de rezonanțe în universul metaforei
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
deoarece revelează (ținând cont de momentul în care se află Ioan, adică este vorba despre separarea dintre iudei și creștini; creștinii percep Vechiul Testament realizat în Cristos - Mesia, în timp ce iudeilor le scapă această viziune) că Isus, Mielul jertfit care poartă semnele răstignirii, este în centrul întregii istorii a mântuirii și este criteriul hermeneutic pentru a o înțelege. În Cristos se recapitulează figurile Mielului care trebuie să fie jertfit pentru salvarea Israelului din Egipt, în decursul primului Paște (Ex 12,5-6) și a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că, fiind atât de prețios, ar fi putut fi vândut cu 300 de dinari și banii ar fi fost dați săracilor. Iisus i-a răspuns că mirul este pentru ziua îngropării Lui își anticipase calvarul. Maria Magdalena a fost martora răstignirii Mântuitorului Iisus, a ungerii corpului coborât de pe Cruce. Ea a primit vestea Învierii din partea îngerilor, ei i s-a arătat Iisus, ea a adus ucenicilor vestea Învierii, ea a devenit unul dintre Apostoli. Maria Magdalena, alături de Maria, Mama Lui, sora
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
primit vestea Învierii din partea îngerilor, ei i s-a arătat Iisus, ea a adus ucenicilor vestea Învierii, ea a devenit unul dintre Apostoli. Maria Magdalena, alături de Maria, Mama Lui, sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa, a fost de față la răstignirea Mântuitorului. În Evanghelia după Ioan se spune: Și stăteau lângă Crucea lui Iisus Mama Lui și sora Mamei Lui, Maria lui Cleopa și Maria Magdalena. (19: 25). Relatează și Matei în Evanghelie: Și erau acolo multe femei, privind de departe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cultivate în anii exilului. Poetul și-a limpezit cântarea, iar simbolurile sunt clar sensibile. Metafora drumului inițial s-a revelat în lăuntricul drum, valențele mioriticului se axează exclusiv pe metafizic, nota religioasă a cântecului se descifrează în semnificațiile implicate în răstignire, jertfă și renaștere spirituală, cosmicul se transformă din peisaj în rost, în destin stelar al ființei, moartea e doar adormire. Poetul damnat pare că se transformă chiar în cântec, tinde spre reculegere și meditație, ceea ce îl determină să renunțe la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
șoave Țărâna înroșit-am cu a sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape, descopeream catarguri Lumini tulburătoare, a sfinților martiri Cu oase fărămate, cu trupul prins în ștreanguri De-ntunecate minți și negre clevetiri. Mi-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse Corabie purtată prin crâncene furtuni În care dorm răpuși în pătimiri nestinse Toți Frații mei de Cruce și fluvii de lumini. Purtând în mână spada, cerești trepte urcam Să-mi scap de la pierzare iubitu-mi neam robit, Prin negrele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ce au purtat în mâini Crucea și în inimă dragostea pentru Hristos și Neam. Credința este un dar, fapta e datorie. „Legionar, tu făptuiește... lasă pe alții să vorbească”. Nu există viață fără muncă, nu există mântuire fără pătimire și răstignire, nu există înviere fără moarte... Căci numai prin moarte ne întoarcem vieții! „O, Iisuse veșnic, tron însângerat Nu cu moartea sfântă pe moarte-ai călcat? N-ai lăsat Tu lumii lege ce nu piere? După orice moarte naște o înviere
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lovi pururi pe tirani, veșnici înrobitori. Cântecul legionar înseamnă o mică oază în deșertul pământesc, pururea bântuită și devastată de nisipurile iadului. Cântecul legionar înseamnă tărâm însângerat, gemete răpuse, scrâșniri pe roată, fiori de grele lanțuri din adâncimi de temniți, răstigniri ascunse, suind spre Dumnezeu. Cântecul legionar, iezăr carpatin, aghiazmă cerească ce spală obrajii biciuiți de palma nărăviților și înseninează fruntea luptătorului încrustată de loviri infame. „...Probabil, nepornind pe drumul rațiunii, cu alcătuiri de programe, discuții contradictorii, argumentări filozofice, conferințe, singura
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
până la sacrificiu, ca o reacție conștientă și constructivă întru împlinirea unui ideal măreț: dragostea de Neam și iubirea de Dumnezeu. Nu bogățiile pământești, nu iubirea de arginți trebuie să fie scopul omului, ci iubirea semenului, lăsată nouă de Hristos, prin răstignirea Sa pe lemnul Crucii, care se dobândește prin dăruire și virtute. Orice român de oriunde, trebuie ajutat atunci când e căzut în necazuri sau neputință. Dar legea ajutorului cuprinde și colectivitatea, precum în calamitățile naturale - foc, inundații, cutremure și altele - la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
generală. CU PĂRINTELE NIL DOROBANȚU „Pe cât e de mare sufletul față de trup, pe atât de prețios este cel care vindecă sufletele, față de cei care vindecă trupul.” (Sfântul Grigorie de Nissa) (Subiect care se repetă ca o completare la vol. I„Răstigniri ascunse”) Aștern aceste rânduri ținând în suflet morții cu care împreună am pătimit, azi flori în cer, parfumuri nestinse. Amarul acelor zile negre mai biciuie și astăzi și mușcă din trupurile celor rămași, drumeți încercați. Sunt transferat iarăși la Iași
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe legionari „dușmani ai poporului”. Care este „vina” acestor osândiți? Apartenența la o mișcare creștină și națională. Din această cauză permanent au fost prigoniți. Ei au executat ani mulți și grei de temniță, mulți dintre ei au fost omorâți prin răstigniri ascunse, arși în crematorii, ștrangulați, decimați în munți, expuși pe caldarâmuri pe întreg cuprinsul țării, pentru a înfricoșa și îngrozi poporul, în special tineretul. Niciunul dintre ei, mă refer la cei pe care i-am cunoscut personal, nu a ucis
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
demnitate existența. Înlănțuiți, scuipați, hăituiți ca fiarele, batjocoriți, omorâți mișelește ei nu s-au dezis niciodată de crezul lor, de credința în Dumnezeu, de dragostea de Neam. Și-au asumat crucea credinței, crucea Neamului, crucea libertății, crucea Adevărului, crucea jertfei. Răstignirile le-au fost fie ascunse, în temnițe, în mine, la canal... fie la vedere, când au fost uciși mișelește în văzul tuturor. Aceștia sunt ei, Legionarii armată în slujba lui Hristos și a Neamului. Cu inimi zăvorâte, cei care au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
orthodoxe. Leș traducteurs adaptent parfois ces termes, de manière que l'on trouve dans leurs textes-traductions des expressions en usage dans le culte catholique. La traduction littérale est la meilleure solution lorsqu'il s'agit de termes à valeur générique : " răstigniri " " crucifiements " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " nos croix " (Aux lecteurs) (Loubière, 2003 : 15) ; " jocuri și răstigniri " " des jeux et des crucifixions " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " iscodim învierile în fața porților " " nous épiions leș résurrections devant leș portes " (Echinocțiu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en usage dans le culte catholique. La traduction littérale est la meilleure solution lorsqu'il s'agit de termes à valeur générique : " răstigniri " " crucifiements " (Către cititori/Aux lecteurs) (Miclău, 1978 : 251) ; " nos croix " (Aux lecteurs) (Loubière, 2003 : 15) ; " jocuri și răstigniri " " des jeux et des crucifixions " (Semne/Signes) (Miclău, 1978 : 305) ; " iscodim învierile în fața porților " " nous épiions leș résurrections devant leș portes " (Echinocțiu/Équinoxe) (Miclău, 1978 : 325) ; " setea de mântuire " " la soif du salut " (Sufletul satului/L'âme du village) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nu detaliul realist este important, ci tensiunea care derivă din gest deplasare de accente, sesizată și de Anton Coman (Petru Comarnescu), ca inadecvare între teme și procedee, specifică picturii simboliste. În Recunoașterea (1908), trupurile celor uciși apar ca variațiuni ale răstignirii Mântuitorului, repetiția posturii creând o pondere dramatică extraordinară, dar și o concentrare asupra unui sens general al morții și sacrificiului. Pictura lui Băncilă se află la confluența dintre expresionism (prin gesturile patetice ale personajelor și accentuarea dramatismului subiectului) și simbolism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]