2,766 matches
-
dans. „Un titirez...“, mi-am zis și am văzut în ochii tăi imaginea reflectată a aceleiași amintiri. În timpul percheziției, mă siliseră să stau cu fruntea lipită de zid, ca un copil pedepsit. Tu, în calitate de stăpână a casei, erai solicitată la răstimpuri, pentru a deschide un sertar, pentru a oferi un pahar cu apă. Te supuneai fără a întrerupe acel du-te-vino al unui evantai improvizat: câteva dintre manifestele revoluționare care umpleau străzile și pătrundeau în case prin ferestrele sparte. Acolo, între foile
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care-i întinse un aparat de fotografiat. Era în bucuria lor de a trăi ceva fără îndoială legitim și totodată obscen. Nu izbuteam să delimitez cele două aspecte. Îți pândeam reacția, dar tu mergeai fără să spui nimic, înălțând la răstimpuri obrazul spre unduirea zăpezii. „Iată-i pe noii stăpâni ai țării!“ am exclamat în sfârșit, întorcându-mă spre gloata lor care intra în restaurant. Tăceai. Mergeam de-a lungul unei alei ce cobora pe lângă zidurile incintei, pe lângă turnurile având în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
gardă, stătură de vorbă în șoaptă, fără să se vadă în întuneric. Pozițiile germanilor erau foarte aproape. Nu se putea nici măcar aprinde o țigară. Răspunsurile soldatului îl lăsau pe Pavel perplex. „Ăsta își bate joc de mine...“, își spunea în răstimpuri și încerca să deslușească, în lumina cenușie a nopții de iunie, trăsăturile feței ciudatului său interlocutor. Însă lumina lunii reflecta doar scurta sclipire a ochelarilor, pata palidă a frunții. — E adevărat că-ți schimbi votca pe pâine? întrebă Pavel, văzând
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se înălțau ca niște mici piramide apretate. Liniștea și aerul închis aminteau de un muzeu pustiu, într-o după-amiază de iulie. O spadă mare, fixată pe perete, deasupra barului, sporea senzația că te afli într-o vitrină de muzeu. În răstimpuri, rafalele se făceau auzite în partea de jos a clădirii, apoi răsunau la etaj, urcau... Într-o noapte, curentul a revenit pentru câteva clipe, din abajururile de sticlă întunecată s-a răspândit o lumină dulce, de culoarea ceaiului, ventilatoarele s-
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
să-l demoleze, să înfățișeze exact opusul lui, fără ca opinia publică să-și dea seama de manipulare. Da, nouăzeci și șase de ore, patru zile, se fălea el, cu o singură condiție: trebuia ca lucrul ăsta să se întâmple în răstimpul unui weekend, spiritul critic e atunci mai scăzut și-apoi, orice întrerupere a ritmului îți îngăduie să remodelezi mai ușor memoria colectivă. Cât privește vacanțele, nu mai insist, dar ai vreme să obișnuiești opinia publică destul de ușor cu ideea că
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mai ușor să vorbim despre ea acolo... Știam deja ce avea să spună. Înțelesesem, după tonul vocii lui la telefon. Apoi, după expresia feței. După tăcerea din mașină. Durerea în fața a ceea ce urma să aflu mi se părea încă, la răstimpuri, remediabilă - ar fi fost de-ajuns să fac cale-ntoarsă, să mă năpustesc spre un aeroport, să aterizez într-un oraș în care prezența ta, fie și amenințată, fie și improbabilă, se lăsa ghicită după una dintre acele adrese despre care
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
La trezire, am simțit multă vreme prospețimea acelei zile povestite, albă și liniștită. În avion, punând cap la cap în minte tot ce știam despre Vinner, jucând iarăși, ca pe niște combinații de șah, toate reacțiile posibile, mă pomeneam la răstimpuri într-o zonă îndepărtată de uitare, pe malul acelui lac împrejmuit de somnul copacilor înzăpeziți. La un moment dat, într-un scurt acces de durere, mi s-a părut că descopăr ceva care, exprimat în cuvinte, pălește și nu spune
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
sentimentele, idealurile societății umane din acea epocă. Să nu omit numele lui Pantelimon Lygarides, grec hiot, personalitate complexă, mult controversată în istoriografie datorită unor atitudini contradictorii și care, având o temeinică pregătire teologică și umanistă, s-a făcut cunoscut în răstimpul luptelor dintre Reformă și Contrareformă în răsăritul european. El este inițiatorul și conducătorul acelei cunoscute Schola greaca et latina din Târgoviște. Ca adversar al corydaleenilor, a pus bazele Academiei grecești, readucând în actualitate vechea școală a lui Platon. În tot
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ale unei universități moderne. Tipografia înființată la 1785, în scopul tipăririi rezultatelor intelectuale ale grupului de la Batthyăneum, subliniază sensul importantei inițiative. Procesul sincronic de comunicare este stimulat de organizarea fondului, unde Batthyăny are rolul principal; este urmarea experienței dobândite în răstimpul în care activase ca bibliotecar al Colegiului „Sant Apollinario” din Roma. Regulamentul de funcționare, conceput de fondator, cu norme universal valabile, este, de asemenea, rezultatul unei concepții puse în slujba luminării prin carte. Dispunerea spațiului și aranjarea cărților, camerele destinate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
îl joacă comercianții care, alături de obișnuitele mărfuri de schimb, transportă și cărți. Mai târziu, în vremea lui Iosif al II-lea, o anumită liberalizare face ca tipăriturile să parcurgă distanțele ce separau Parisul de centrul și răsăritul continentului într-un răstimp destul de scurt. Din 1777 s-a păstrat o Specificatio librorum, indicând cărțile franceze colectate la Homona de familia contelui Csăky. Inventarele propriu-zise sunt datate 1790, 1792, 1805 și 1807. În anul în care a fost pusă în vânzare (1808), biblioteca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vieții. O altă direcție decât aceea imprimată de Biserică. Se simte nevoia unei radicale schimbări și oamenii acestui colț de lume o vor face pe măsura puterilor lor. Colectivitatea Centrului și Sud-Estului se confruntă cu mari handicapuri în tot acest răstimp cuprins între mijlocul veacului al XVIII-lea și deceniile trei-patru ale secolului următor. Elita trebuie să reziste, să-și urmeze drumul, să conștientizeze necesitatea îmbrățișării idealurilor noului timp. O va face, servindu-se adesea de cultura scrisă, de acest mijloc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la „Tribuna” din Sibiu, Cluj, 1927; Paul Bataillard et la Révolution roumaine de 1848, Paris, 1930; Biografiile românești ale lui Ubicini, Cluj, 1932; Povestiri istorice, Sibiu, 1935; Teatrul lui Cehov, Oradea, 1937; O chestiune personală, Cluj, 1938; Periodicele ardelene în răstimp de o sută de ani, Cluj, 1938; Victor Papilian - nuvelist, Oradea, 1940; Raporturile românilor cu Ledru-Rollin și radicalii francezi în epoca revoluției de la 1848, București, 1940; Slavici și Italia, București, 1941; Din laboratorul literar al lui O. Goga, Sibiu, 1942
BOITOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
și simplu amestecând planurile temporale, astfel că impresia generală este a unor recurențe obsesive în timpul personal al fiecărui personaj. Există totuși în formula ostentativ aleatorie a narațiunii intervale de timp bine definite. De la 7 iulie 1869 până la 30 septembrie 1946, răstimp expus în trei secvențe, personajele (re)trăiesc secretele tenebroase ale familiilor din care fac parte, printr-o repetată proiecție retroactivă într-o a patra secvență: a strămoșilor. Precum s-a observat, tehnicile scriiturii derivă din Noul Roman francez, însă materialul
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
Și-a strâns versurile din perioada românească în volumele Discursul soarelui (1937) și China (1938). Perioada sovietică începe în 1942, la Moscova, unde îi apar volume care cuprind versuri violent antiromânești. Este orientarea pe care a păstrat-o patru decenii, răstimp în care a tipărit enorm. Poligraf industrios, B. colportează clișeele propagandei sovietice în versuri, în romane, în dramaturgie, condus de principiul - versificat tot de el - potrivit căruia „Ni-i Moscova soare, iar Kievul frate”. În jurul vieții și scrierilor sale, oficialitățile
BUCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285894_a_287223]
-
substanță, ca și de expresie. Scriind după Sadoveanu, lui B. îi reușește dezacordarea armoniilor macro și microcosmice ale autorului Țării de dincolo de negură și al Împărăției apelor. Între lume și povestitorul ei, între lume și cititori, s-au ridicat în răstimp stavile de netrecut, bariere și împrejmuiri solide sau doar perdele amăgitoare de cuvinte migratoare. Personajele din Dropia, de pildă, alunecă la fel ca niște umbre pe apa nocturnă a câmpiei. Ele obișnuiesc să măsoare lumea cu basmul și cu cântecul
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
regrete, la aceea a unei capitale europene moderne. Începându-și narațiunea cu o descriere detaliată a vechiului București, așa cum l-a cunoscut la sosirea sa aici, B. înregistrează principalele evenimente social-politice care au marcat perioada: guvernarea liberală din 1876-1888, în răstimpul căreia s-au pus bazele unor instituții necesare modernizării țării, proclamarea independenței și Războiul de Independență din 1877-1878, proclamarea regatului în 1881, viața parlamentară, cu luminile și umbrele ei, alternanța la putere a liberalilor și conservatorilor, care a asigurat, până la
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
și al lui Constantin Bădăuță, țărani, B. urmează cele dintâi clase în satul natal, liceul la Pitești, devenind în 1922 student al Facultății de Litere și Filosofie din București, absolvită magna cum laude în 1930. Ar fi făcut, în acest răstimp, și studii la Paris. După un debut cu versuri în „Nufărul” din Alexandria (1919) și după câteva încercări în proză apărute în revista „Muguri” din Câmpulung (Muscel), în „Foaia tinerimii” și la „Cugetul românesc”, elevul lui Mihail Dragomirescu optează pentru
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
Conservator, la clasa Mariei Filotti. Odată cu încheierea anului întâi își ia bacalaureatul, iar la sfârșitul celui de-al doilea an obține un angajament la Teatrul Mic. În 1927, punând punct uceniciei bucureștene, pleacă la Paris, unde va rămâne opt ani, răstimp în care obține, în 1934, licența în litere și filosofie la Sorbona. Viața lui de actor pare să înceapă sub bune auspicii. Este primit să studieze, fiind curând și angajat la Théâtre de l’ Atélier al lui Charles Dullin, apoi
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
C. nu debutează editorial decât în 1965, cu volumul de poeme Spirale, căruia i-au urmat alte plachete ce s-au succedat cu o surprinzătoare repeziciune: Ochiul adâncului (1968), Identitate (1970), Suflet în spațiu (1973), Ferigă sub stâncă (1975), Uimitorul răstimp (1977), Rug de septembrie (1979), Sărbătoarea nimănui (1980; Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei), Flacăra zăpezii (1981), Noaptea cailor (1984), Umbra focului (1986). Poezia cultivată de C. este cerebrală, livrescă, aparținând unui intelectual subtil, elevat. Lipsită însă de originalitate, ea se
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
Petrescu. SCRIERI: Spirale, București, 1965: Ochiul adâncului, București, 1968; Identitate, București, 1970; Portrete și opinii literare, București, 1972; Suflet în spațiu, București, 1973; Ferigă sub stâncă, București, 1975; Recitind clasicii, Iași, 1975; Camil Petrescu în oglinzi paralele, București, 1976; Uimitorul răstimp, București, 1977; Rug de septembrie, București, 1979; Sărbătoarea nimănui, București, 1980; Flacăra zăpezii, București, 1981; Frica de duminică, București, 1982; Noaptea cailor, București, 1984; Umbra focului, București, 1986. Ediții: I.L. Caragiale, Opere, I-IV, introd. Silvian Iosifescu, București, 1959-1964 (în
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
doar în timpul liber, stăpâne, se repede libertul să îndepărteze o mustrare nerostită încă. Augustus își netezește tacticos firele rare de păr, aducându-le în jos, pe frunte. — Și înțeleg că cei doi tineri se mai văd încă, spune după un răstimp. Acum nu, preabunule, de aceea e nebun de durere, nu mai știu cu ce să-l liniștesc... Cum, n-a mai văzut-o din vara trecută? — Ba da, s-au întâlnit un timp fie la Claudius Nero, unde fata își
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
rău. Pune mâna pe rege: — Du-mă la ea! îi cere impetuos. Pe drum, își face curaj și întreabă temător: — E moartă? Rex o strânge de braț. Fără sprijinul lui s-ar prăbuși. — Nu, îngăimă cu greutate. Adaugă după un răstimp: — Mai bine ar fi... Occia primește cuvintele drept în inimă. Nici nu vrea să le deslușească înțelesul. La un moment dat, cineva o oprește: — E aici. Se lasă în genunchi și pipăie pe dibuite trupul inert, lungit pe jos. Începe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și vine să te ia la bătaie, nu? îl ia peste picior mai vârstnicul său tovarăș. Copilul tace mâlc. Numai pumnii și-i strânge convulsiv. Ceilalți trei dau din cap, dar nimeni nu pare prea convins. Reflectează însă. După un răstimp, Rufus îl cheamă pe băiat la el. — Eu nu prea cred în poveștile astea cu transformări și reîn carnări... Îl apucă brusc de piepții tunicii și-l zgâlțâie cu putere. — Da’ îți spun un lucru și cu asta basta, că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vrea. Vasul îi făcea să se gândească la o cetate cafenie, uriașă. Pe cele două catarge înalte fluturau în vânt pânze cenușii. Vârful bompresului străpungea văzduhul ca o suliță ascuțită și valurile se spărgeau înspumate de jur împrejurul vasului. Rămaseră tăcuți un răstimp îndelungat cu ochii ațintiți către galion. Era mai puternic și mai plin de bărbăție decât oricare dintre vasele de război ale Stăpânului. Gândul că peste două zile aveau să se îmbarce pe acea corabie și că acea corabie avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
aproape două săptămâni, San Juan Baptista înaintează tot spre răsărit prin oceanul nesfârșit fără urmă de pământ. Din fericire, n-am avut nici zile fără pic de vânt și nici nu ne-a lovit vreo furtună. Pe drumul acesta nordic, răstimpurile de acalmie sunt mult mai rare decât în apropierea ecuatorului, dar furtunile dau adesea târcoale. Căpitanul Montaño zice că suntem din cale-afară de norocoși că avem parte de o asemenea călătorie liniștită pe mare. Că veni vorba, îmi aduc aminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]