5,132 matches
-
arăm ogorul Și să cântăm Plugușorul! Cine, azi, ne este gazdă, Le semănăm grâu-n brazdă. Ia deschideți porțile, Ca să tragem brazdele! Că-i vremea de semănat Și colindu-i de urat! Trageți brazdă, măi flăcăi, Și sunați din zurgălăi, Să răsune peste văi! Mânați măi: Hăi! Hăi! Grâu mărunt și grâu de vară, Să răsară-n primăvară! Dumnezeu să îi dea ploi, Că e semănat de noi! Grâul în brazdă să crească Și-n spic să se aurească! S-aveți în
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
să vă amintiți Întru mulți ani fericiți! Iar la Anul, când venim, Fericiți să vă găsim! Cu pâine caldă pe masă Și vin de viță aleasă. Trageți brazdă măi flăcăi, Și sunați din zurgălăi! Mai pocniți din bice, măi, Să răsune peste văi! Aho, aho de Anul Nou, Cu Plugușoru-n ecou, Plugușor cu patru boi, Ia mai mânați măi: Hăi! Hăi! Revelion să vă fie, În belșug și bucurie! În conturi să aveți bani, La Anul și la mulți ani! Ia
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
al lui Dumnezeu în ridicarea unei noi creații, contrapusă împărăției căzute a îngerilor, cu acest scop se află ea în stare de război, între focul și mândria îngerilor căzuți și smerenia Mielului lui Dumnezeu, pentru ca ultima trâmbiță să facă să răsune în veșnicie marele adevăr că răul nu-și poate avea originea decât în mândrie și nu-și găsește sfârșitul decât în smerenie. Nu socoti mândria ca o stare de spirit nepotrivită, iar smerenia o virtute de mijloc, căci una înseamnă
DESPRE SMERENIE ŞI MODESTIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349645_a_350974]
-
Băjan, un bătrân înalt, încovoiat de ani, sprijinit într-un baston ce lăsa urme pe zăpada care deja se așternuse într-un strat subțire. Un moș hâtru, cu un zămbet larg cât o lună plină. Parcă a fost ieri. Îmi răsună și azi în urechi vocea lui, limpede și clară, sfâșiind liniștea ce se lăsase: - Marine, nepoata asta a ta e tare curioasă! Nepoții mei nu sunt interesați de aceste lucruri și nici post nu țin. - Ioniță, copiii din ziua de
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
și apei, se însoțesc în cântecele Elenei Plătică, în armonioasă legătură cu omul și stările lui sufletești de dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de grijă, de noroc, ori blestem. În cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit în funia istoriei cu setea de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea... Lupta și victoria se desfac în două în cântecul dobrogean, contopite în viața sufletească a dobrogenilor, ca și
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
ÎNCERC... Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Încerc să înțeleg un firav fir de păpădie Iubesc lacrima ce curge lin în poezie Visez la păsări cu aripile înăuntru ... Cântul lor răsună pe tot cerul albastru. Încerc sa pun în cuvinte, dorul avid de tine, Eu știu că dragostea cu forța nu se reține. Am învățat să iubesc pe cei ce mă lovesc Să cad, să mă ridic și să-mi zic
ÎNCERC... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350376_a_351705]
-
de și pentru popor, într-un timp sau în celălalt, sub monarh sau președinte, în republică sau monarhie. În toate timpurile călăuzite de mesaje succesive, purtate de muzica și textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
pentru popor, într-un timp sau în celălalt, sub monarh sau președinte, în republică sau monarhie. În toate timpurile călăuzite de mesaje succesive, purtate de muzica și textele imnurilor, din adâncul istoric, până în timpul actual, Imnul Regal a răsunat și răsună astăzi, fiind singurul care se poate asocia fără dizarmonia absolută, cu actualul imn, „Deșteaptă-te române!”. „Putem afirma cu mândrie”, precizează muzicianul Răzvan Apetrei, „că Imnul Regal al României, cel mai longeviv și apreciat imn al statului român, cântat în
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
este de față, iar acest lucru nu este dat de faptul că este în vârstă și impozant, ci de legitimitatea istorică a Casei Regale”, afirmă Alteța Sa Regală Principele Radu al României („Loialitatea”, 29 august 2012). Versurile Imnului regal care au răsunat solemn într-o Românie monarhică până la lovitura de stat din 30 decembrie 1947 sunt acestea: Trăiască Regele! Trăiască Regele În pace și onor De țară iubitor Și-apărător de țară. Fie Domn glorios Fie peste noi, Fie-n veci norocos
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
rămâneau în urmă Vârfuri de munți pe cer Și se vedea pe dealuri Cumplita lumii fiară Și se pierdea în zare Și-n cețuri de apus Caii-nfloreau albaștri Triști proiectați pe râpi Ducând pe ei poporul Arzând și violet Răsunau codrii roșii De țipete și toamne Și-un corn se-auzea straniu Din începutul lumii Și răsărea pustie Țipând înalt sub cer Și se-ndoiau demenții C-ar urmării ceva Și-n liniștea de sfere Și toamne de uraniu Apărea
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
întâi, care și-a luat în serior vocația, încă de la primele pagini scrise. Pentru ea, scrisul nu e o bagatelă, ci un modus vivendi și arta desăvârșirii Cuvântului, chiar o datorie de onoare, pe care o achită exemplar. Vocea ei răsună precum cea a unui stentor care anunță o veste în Cetate. Este Glasul cu portavoce care pătrunde în inimi și se întoarce-n ecou. Chiar dacă cei care trebuie s-o audă își fac urechea toacă. Stăruind în lupta cu vremea
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
înșine în dragostea celor ce sălășluiesc în sufletele noastre. Să nu-ți dorești decât Prietenia întru Hristos este o libertate supremă a alegerii celorlalți Prieteni. Așadar, toți Prietenii Adevărului - Hristos sunt și Prietenii mei. În sufletul meu plin de ortodoxie răsună toată splendoarea Prieteniei, prietenilor dragi din toate locurile pe care le-ați înmiresmat cu frumusețea sublimului românesc. În aura Prieteniei odrăslește neprețuitul mărgăritar sfânt al Iubirii. Trăiți Iubirea înfrumusețată de Prietenie! Vă mulțumesc cu bucurie și cu dragoste tuturor! -------------------------------------------- Gheorghe
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am avut parte de același teatru: alarmă, percheziție, mâncare proastă, izolarea câtorva camarazi. Când am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
îmbulzindu-se către granița românească, o altă parte a locuitorilor a rămas crezând că rușii, „care se pierduseră în direcția Costânii”, vor renunța să ocupe orașul. În ziua de 2 ianuarie 1915, la orele amiezii, centrul orașului a început să răsune de pocnetul împușcăturilor. Câțiva „finanți și jandarmi”, care au avut „inspirația să se ascundă în casele situate de-a lungul stradei principale, începând de la curmezișul stradei Cutului și până la Biserica Catolică”, au întâmpinat o patrulă rusească, revenită pe nesimțite, cu
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Povestire onirica de Al.Florin ȚENE URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE Toamnă coborâse în carpenul din fața ferestrei mele. Galbenul frunzelor îmi pătrundea prin perdea, odată cu razele soarelui. Țăcănitul mașinii de scris îmi răsună în urechi, ca o muzică interpretată la instrumente de percuție. Scriam la un „Studiu de lingvistică română” și înaintăm la el, asemenea soldatului care aleargă mereu înainte printre obuzele ce ploua din cer. Mereu înainte, mereu înainte, fără tema că
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > TRADIȚII ȘI OBICEIURI ROMÂNEȘTI PE PLAIURI MOVILENE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1194 din 08 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Marți, 8 aprilie 2014 la Movila Miresii au răsunat,, Cântece și dansuri populare din zona Brăilei”, activitate cultural-artistică cuprinsă în proiectul educațional ,, Tradiții și obiceiuri românești”. Scopul proiectului este de a promova valorile tradiționale românești, prin implicarea elevilor și cadrelor didactice în diverse activități cu specific popular. Locul desfășurării
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
în astfel de activități, la bătrânii satului care rămân un permanent izvor de inspirație pentru cei mici, dar și dovezilor grăitoare reprezentate de exponatele mini-muzeului, ale căror povești pot fi ticluite privindu-le cu sufletul, nu doar cu ochiul. Au răsunat glasurile micuților elevi movileni ai claselor pregătitoare chiar la începutul activității, când au interpretat cântece culese din folclor. Au urcat apoi pe scenă elevii din clasele a III-a, dar și grupul de dans al școlii movilene. Cântece, dansuri, snoave
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
o galerie. Priveliștea telaviviană atât de frumoasă reflectată te îndreptățește să gândești că Tel Aviv e Buricul Pământului, iar Israelul atât de mic și neînsemnat pe hartă arată o periferie a acestuia. Împrejur mirosuri de pescărie, grătar iar în aer răsună amestecul de glasuri în ebraica împământenită și celelalte limbi ale mapamondului. „Mamă, pe unde-ți umblă gândurile?” m-a întrebat unul din bodyguarzi. O știre transmisă la postul de radio al Armatei în astă dimineață m-a aruncat parcă în
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
Mă lovi înțelesul acelei propoziții abia atunci, împărtășind cu tovarășii mei de drum minunata măreție a cascadei Duruitoarea. Mara își strecurase palma într-a mea și își rezemase umărul de pieptul meu. În alte condiții aș fi strigat de să răsune pădurea “ Da!!!”. Acum, mi-am lipit doar buzele de părul ei semănând izbitor cu trunchiurile copacilor, am privit în ochii ei de culoarea frunzelor, am îmbrățișat trupul ei asemănător unei sălcii în bătaia vântului, înțelegând că eu fusesem vânatul. Referință
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
se brodează scenarii lipsite de sens din care probabil că nici măcar judecătorii nu înțelegeau mare lucru. Noua instituție a acuzatorilor publici, preluată după patent sovietic, își făcea din plin datoria, acuzările curgeau vertiginos și în loc de fapte concrete sălile tribunalelor poporului răsunau de acuze precum „vampiri care au supt sângele celor mai buni fii ai poporului”. Astfel ajung în închisoare personalități științifice și economice care erau simpli tehnicieni ce încercaseră într-o perioadă cruntă ca cel de al II-lea Război mondial
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
în lagăr la Cavnic, de Crăciunul din anul 1952, am avut parte de același teatru: alarmă, percheziție, mâncare proastă, izolarea câtorva camarazi. Când am intrat însă în mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Articolele Autorului În stațiune, ca în răstimp estival, multă lume. Unii, veniți la tratament, alții, la odihnă. Toți înghesuiți pe trotuarele străzii principale străvechi, devenite neîncăpătoare pentru promenadă. Noroc cu micuțul parc! Bogat în vegetație, cu alei lărgite de curând, răsuna de pași chiar dincolo de ceasurile diurne. Înafara spațiului mai larg, a aerului mai proaspăt și îmbogățit de tresăririle olfactive ale rondurilor de flori multicolore, parcul avea și o atracție aparte: pictorul. De dimineață până târziu spre seară, cât îl îngăduia
PORTRETUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349372_a_350701]
-
perioada 1859 ; în slujba Unirii el valorifică tezaurul folcloric național, care se va afla în centrul creației sale. Este ales deputat în Divanul Ad-hoc și delegat să stabilească legătura cu unioniștii munteni. Acum apare celebra „Horă a unirii” care va răsuna pe buzele tuturor.În timpul Războiului pentru Independență scrie ciclul ” Ostașii noștri” cu celebrele „Peneș Curcanul”, „Sergentul”, „Odă ostașilor români”, „Hora de la Plevna” etc. Când Vasile Alecsandri intra la Junimea toată adunarea se ridica în picioare, inclusiv Maiorescu, pentru a-i
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CÂND BATE CLOPOTUL... Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului CÂND BATE CLOPOTUL... Când bate clopotul, Răsună văzduhul. Cu siguranță Un alt amărât și-a dat duhul. E mijloc de săptămână, Zi de muncă, La biserică o pomană... Din sat și-mprejurimi toți săracii se-adună. E ortodox obiceiul; Pe ultimul drum Să fie condus, fără prejudecăți
CÂND BATE CLOPOTUL... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349793_a_351122]
-
au lăsat să intre în glia ta barbarii. La Putna în mormânt și Ștefan se-nspăimântă, De mișelia cu care aleșii te-au vândut. Chiar Mihai Vitezu,cu barda lui cea Sfântă, E îngrozit de faima alesului corupt. Și din Albac răsună al cântului amar, Căci fii tăi sunt prigoniți pe al lor pământ, Iar Avram Iancu, batjocorit e de maghiar, Și nu-i lăsat în tihnă, nici în al său mormânt. Ascultă țara mea, la Prut cum ne plâng frații, Căci
ASCULTĂ ŢARA MEA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349799_a_351128]