2,812 matches
-
a promis... Și parcă-i altă lume și îmi vine S-arunc din calendare, cu destine; Iar lacrimile să le șterg din gene Și să-nfloresc iubire prin poiene... Și ierbii să-i descânt și să-i dezmierd În seve, rătăcirea...și să-mi pierd Prin verdele tăcut, toți pașii muți Și tu să mă primești, să mă asculți Cum muguri albi se-ntorc să te îmbrace În primăveri desculțe...și cojoace; Să le-aruncăm de dincolo de iarnă Și peste noi
CÂND PRIMĂVERI PE SUB CIREŞI SE-NCHINĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345334_a_346663]
-
vol. 2 - bilingv); 6.Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7.Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8.Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9.Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10.Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12.Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro; 13.Lucica Sava (București) - Oglindă Umbrei; 14.Vasile Sevastre Ghican (Tecuci) - Glutamatul de sodiu; 15.George Peagu
”VISUL DIN VISE” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345338_a_346667]
-
de grădiniță, cu ceva nou doar ca “amploare” a năzdrăvăniilor, evident, corespunzătoare vârstei. Printre amintirile mele este în primul rând acea zi în care împreună cu o colegă, am pornit în recunoaștere pe culoarele școlii, eveniment care s-a soldat cu rătăcirea pe culoare, evident!!! Noroc cu o elevă mai mare, care a ne-a luat de mână și ne-a dus în clasă... , noi plângând în hohote! Cred că aceasta este prima mea amintire din clasa întâi ... ). Dar câte altele au
LA MULŢI ANI, DRAGA MEA ŞCOALĂ CENTRALĂ!!! de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345341_a_346670]
-
Vatican II, pentru a realiza la București o a patra Romă. Un proiect istoric fără nici o șansă de realizare? La ortodocși, după ce li s-a răpit Constantinopolul, iar cea de a treia Romă a eșuat în retardări feudale, se continua rătăciri confesionale prin negări doctrinare, pendulari între vest și est, până la poarta Pacificului? (p.159) Ideia construirii Casei Poporului și Mântuirii Neamului există deja sub regele Carol II, și era reverență făcută Parisului, Occidentului, iar cea a Bizanțului după Bizanț e
BREVIARUL LUI TALPEŞ de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345415_a_346744]
-
apucat de scris. Nu puteam decât să fac un omagiu copilăriei, prin „GLORIE COPILĂRIEI” (Editura „Ion Creangă”, 2002). Aveam să închei o altă parte a vieții mele. Era cartea renașterii mele și a celor dragi. Începeam metamorfoza. După ani de rătăcire, steaua și pasiunea fetiței mă copleșeau pierzându-ne una în alta. „Da”, mi-am spus, o fantomă m-a urmărit în toți acești ani, nu mi-a dat pace și, fiecare gând, vis, dor, eșec, mi le-a păstrat vii
TAINA SCRISULUI (46) – PASIUNEA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345500_a_346829]
-
ei doi a fost o relație de moment, care chiar dacă atunci i s-a părut interesantă și s-a simțit deosebit de bine în brațele lui, revenită în sânul familiei și lângă Laurențiu, dorea să dea uitării cât mai repede această rătăcire ocazională. Se simțea vinovată față de soțul său pe care nu l-a înșelat niciodată în cei șapte ani de când s-au cuplat și-i părea rău că s-a întâmplat asta la mare. O enerva cel mai tare faptul că
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376859_a_378188]
-
te priveam decât admirativ și cu invidie față de bărbatul care putea să te strângă în brațe și să se bucure de frumusețea corpului tău, oricând își dorea. - Chiar? Revenită seara la hotel împreună cu soțul meu, m-am trezit speriată de rătăcirile mele... și de cele două lumi ce sfâșiau nebune noaptea... alungând liniștea minții mele. Ce vrajă ai aruncat asupra mea? Ce pot face să ascund cea de-a doua lume în care am rătăcit nebună pentru câteva clipe ce mi
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
a doua lume în care am rătăcit nebună pentru câteva clipe ce mi s-au părut o eternitate? Poate n-ai să mă crezi! L-am rugat să facă dragoste cu mine în acea noapte, să uit de clipele de rătăcire avute cu câteva ore în urmă. - Te cred. Felicitări! Eu doar te-am admirat și-n gândurile mele ascunse te-am dorit mai mult decât mi-aș fi dorit pe oricare altă femeie. - Ce pot să-ți răspund decât că
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
Laurențiu, tatăl fetei. Este adevărat că eram cu șapte ani mai tânără și la o femeie acest lucru contează foarte mult. M-am îndrăgostit de el de cum l-am văzut. Nici Laurențiu nu a rămas indiferent. Eram într-o dulce rătăcire pe țărmul fanteziei la care a participat și el. Perioada de început a fost cea mai frumoasă din cei șapte ani petrecuți împreună. Pe parcurs am cunoscut-o și pe Dalia. Era o copilă la fel de drăgălașă ca și acum, numai
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
fiecare dată când vedem în jurul nostru oameni ca și noi ce au în fața lor propriul munte pe care vor să-l cucerească. Să ne amintim că nașterea noastră nu a fost o simplă întâmplare, urmarea unei clipe de dragoste și rătăcire a părinților noștri.... - La această menire ar trebui să se gândească cel mai mult politicienii. Ei se cred că sunt Mesia care a venit să izbăvească lumea de rele, dar în fond nemernicii nu se gândesc decât la prosperitatea lor
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
să genereze această nevoie nebună de a strânge cu pasiune în brațele mele un bărbat? Doar un cuvânt din partea lui ar fi suficient să uit de mine, de obligațiile față de soțul meu, de Dalia care este la masă martoră la rătăcirea mea din această seară". Bărbatul pe care îl strângea cu pasiune în brațe era prea cuceritor, prea provocator, iar ea își continuă gândurile ce puseseră stăpânire peste voința sa... - "Ah, Doamne, nu vreau să mă gândesc la ce poate urma
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
trăi condiția umană autentic, liber, corespunzător vocației și chemării noastre apostolice și eschatologice. Nu este vorba aici de acte de eroism naiv sau de virtuți suprafirești ci de o încercare de regasire a propriei noastre identități și meniri pierdute prin rătăcirea în păcat. Postul ne ajută să păstrăm și un anumit control al voinței asupra emoțiilor dezordonate, nefirești, abnormale, emoții care altfel se deterioreza ușor în pătimi și vicii din care greu mai putem ieși. Dar postul trebuie întotdeauna însoțit de
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
Chiar de trăiam, o viață plină de păcat Știind că doar iubirea Ta,în viață mă mai ține Făcându-mă să înțeleg, că ale inimii suspine Folositoare sunt, doar unui suflet întristat. Aș vrea,să uit, de anii mei de rătăcire, Când Dumnezeu, la ușa inimi-mi bătea, Dar eu, atunci credeam că viața-i nemurire Și căutam, lumeasca fericire Din lume, necrezând, nicicând că voi pleca! Aș vrea să plâng, cu cei ce sunt în suferință Străini sau goi, bolnavi
AŞ VREA... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378067_a_379396]
-
urmare, Răscumpărătorul nu a dat morții prețul pentru noi... nici n-a înfrânt pentru sine împărăția morții... Nu a omorât moartea în trup, nu om a înviat în Iisus Hristos cei ce am murit în Adam... Depărtează-te, așadar, de la rătăcire, de voiești, omule, și cunoaște că Iisus Hristos, făcându-se om adevărat, a fost vestit de cuvântoâătorii de Dumnezeu ca unul ce poate fi descris prin cuvinte și zugrăvit. Pentru că cele ce cuvântul le înfățișează istoriei prin auz, acelea pictura
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
Tăcerea se prelungi. -Pur și simplu nimic! continuă arhiereul ridicându-și mâna cât mai sus. -Acest samaritean pe care l-au interogat apropiații noștri, doar el singur s-a întors la acest Iisus și i-a mulțumit acestuia crezând în rătăcirea lui de samaritean că acela era cel care îi tămăduise pe toți, și i-a îndemnat și pe ceilalți înainte de a se despărți să facă precum dorea el să facă! Însă toți ceilalți deja se conviseseră că Domnul, Dumnezeul lui
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
atâtea destine pe care trebuie să le vadă și să le... vâneze nu asta e oricum durerea mea doar știi că nu mă sperii nici de fuga nici de înghețul ce plutesc zilnic pe pânză doar că uneori mă mâhnește rătăcirea bietului păianjen de la unul la altul încât nu moartea ci rănile celor vânați sunt clopot neoprit purtat sub piele chiar și-acum în prag de Sân Nicoară când prins ca umbra de-o icoană m-am rupt din plasă cu
DESPRINDERI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376583_a_377912]
-
mal și nu mai conta nimic în acel moment. Încetasem să mai fiu speriat că luasem drumul spre larg, spre necunoscut. Se știe că-n acest caz, nu aveai niciun mijloc de-a te face anunțat în cazul unei eventuale rătăciri pe mare, pe timp de ceață, decât fluierul și așteptarea ca ceața să se ridice. Mai erau cazuri când colegii te așteptau pe mal și văzând că nu ai sosit, sau nu apăreai cu barca, anunțau grănicerii ca să te caute
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
viitor prin a prezentului gură-n rostirea clipei noastre Unul dintr-altul se nasc se-ncheagă posibilă minune-a uitării ... Pe-a timpului cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii aurite Otrăvitori bureți șerpești vâsc de fațadă Grămezi de lauri edilii-mpart burează. Unde ești Hyperion să-i vezi sterili narciși sisifi de goluri Cum
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
și nici versurile nu sunt exprimări complet inovatoare, dar poeta descoperă totalitatea cea mai firească, precum în poemul titular al volumului, o acumulare tensionată de ipostaze și atitudini, uneori contradictorii, ca în creația romantică: „Peregrinând prin gânduri cu iubire / prin rătăciri ce par fără de rost / ecou, trecând prin toate câte-au fost / Purtată-n freamăt de neliniști grele / retrasă-apoi în liniști ca-ntr-un leac / mă-ndrept pe drumul luminat de stele /spre-acel izvor de așteptări prin veac / să-mi răcoresc
INFLORIND CUVINTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376078_a_377407]
-
prin veac / să-mi răcoresc o viitoare trudă / pe când ivit hazardul îmi dezminte / că străluciri de suflet vor s-ascundă / trăirile ce înfloresc cuvinte”, („Înflorind cuvinte”). Sufletul exprimă, deopotrivă, demonie și lumină, satisfacție și melancolie, credință și căință (ca în „Rătăcire”), dar opoziția creatoare rămâne iubire/ură. Idealul utopic rămâne o existență ceremonială marcată de ritualul erotic, care oprește timpul și proiectează cotidianul sufocant în universul eflorescent al poveștilor. Câte un poem însă spune întreg adevărul de tristețe și solitudine: „Am
INFLORIND CUVINTE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376078_a_377407]
-
cum i-a pus rușinea pictată pe obraz ca piatră pe mormântul ce n-a putut alege. Doar el e pedepsitul ! ceilalți se odihnesc și-i legănăm în valuri căci asta ei iubesc te-ntoarce-n a ta lume cu rătăciri deșarte aice numai bravii își au sălaș de moarte. *** Ciclul "Povești din veac" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: mormânt de ape / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1465, Anul V, 04 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
MORMÂNT DE APE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376684_a_378013]
-
atâtea destine pe care trebuie să le vadă și să le... vâneze nu asta e oricum durerea mea doar știi că nu mă sperii nici de fuga nici de înghețul ce plutesc zilnic pe pânză doar că uneori mă mâhnește rătăcirea bietului păianjen de la unul la altul încât nu moartea ci rănile celor vânați sunt clopot neoprit purtat sub piele chiar și-acum în prag de Sân Nicoară când prins ca umbra de-o icoană m-am rupt din plasă cu
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
că e chiar puțin bolnavși prea singur printre atâtea destinepe care trebuie să le vadăși să le... vânezenu asta e oricum durerea meadoar știi că nu mă sperii nici de fuganici de înghețul ce plutesczilnic pe pânzădoar că uneorimă mâhnește rătăcirea bietului păianjen de la unul la altulîncât nu moartea ci rănile celor vânațisunt clopot neopritpurtat sub pielechiar și-acumîn prag de Sân Nicoarăcând prins ca umbra de-o icoanăm-am rupt din plasăcu o fărâmăde cuvânt.... XXVII. NINSOARE DIN CULPĂ, de Alexandru Mărchidan
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
noi am stat, Iar mlădioase crengi și lacul înghețat, Ori urma pașilor, sub nea, au dispărut. Rămas-au șoaptele și lungile tăceri Ce-nvăluiau duios săruturi și priviri, Rămas-a doar ecoul dulcilor plăceri. Așteaptă să revin, să ies din rătăciri, Să risipesc, de sunt, străine mângâieri, Tu să mă ningi din nou cu-a tale vii simțiri! Referință Bibliografică: AȘTEAPTĂ-MĂ! / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1444, Anul IV, 14 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
AŞTEAPTĂ-MĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376702_a_378031]
-
rânduri cuvântul ars n-a mai strigat cu dor, numele tău și a închis în ramă povestea unui alt fel de țintar. Am încolțit în amânări și-n teamă și-nvolburări de ploi în calendar n-au mai aprins scântei de rătăcire în vatra ta rescrisă cu tumult. Ai să-nțelegi de ce te-am stins, iubire, ne-ar fi durut cuprinsul și mai mult... Referință Bibliografică: Ai să-nțelegi / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1426, Anul IV, 26 noiembrie
AI SĂ-NŢELEGI de AURA POPA în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376765_a_378094]