1,461 matches
-
la români. Studiu etnografic, ediție Îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1997. 492. B. Fundoianu, Poezii, traducere de Virgil Teodorescu, Editura pentru Literatură, București, 1965. 493. Andrei Oișteanu, „«Evreul imaginar» În cultura românească. Legenda jidovului rătăcitor”, Euphorion, nr. 4, 1998, pp. 8-10. 494. I. Ludo, „De ce n-au evreii talent”, În Adam, nr. 90, București, 1936 ; cf. 237, pp. 296-300. 495. Ion Ianoși, Opțiuni, Editura Cartea Românească, București, 1989. 496. András Kovács, Antisemitic Prejudices in Contemporary
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cheyette, Constructions of „the Jew” in Eglish Literature and Society. Racial Representations (1875-1945), Cambridge University Press, Cambridge, 1995. 720. George K. Anderson, The Legend of the Wandering Jew, Brown University Press, Hanover - Londra, 1991. 721. În privința acestui nume dat „evreului rătăcitor”, Isaac Laquedem, comentatorii au propus mai multe explicații etimologice. Două dintre ele, mai probabile, se referă la termeni ebraici corupți : Isaac „Cel Bătrân” (539, p. 19) sau Isaac „Cel-care-merge-spre-est” cu sensul de Isaac „Călătorul” (720, p. 59). 722. S. Schafferman
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vatra, București, 1946. 743. Nicolae Iorga, Problema evreiască la Cameră (o interpelare), cu o introducere de A.C. Cuza și Note despre vechimea evreilor În țară, Tipografia „Neamul românesc”, Vălenii de Munte, 1910. 744. Șalom Alehem, Opere alese, vol. II, Stele rătăcitoare, traducere de Olga Brateș și Meer Sternberg, Editura pentru Literatură Universală, București, 1964. 745. Gottfried Wagner, Moștenirea Wagner. O autobiografie [ediția originală, Kiepenheuer & Witsch, Köln, 1997], traducere de Victor Eskenasy, Editura Hasefer, București, 2001. 746. Mircea Cărtărescu, Pururi tânăr, Înfășurat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Charakter ; prima ediție, Viena, 1903], traducere de Monica Niculcea și Șerban Căpățână, ediție Îngrijită de Monica Dumitrescu, Editura Anastasia, București, 2002. 781. Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop, text stabilit de Mircea Handoca, Editura Minerva, București, 1989. 782. Avram Rotenberg, Evreul rătăcitor. Istoria și manipularea unui mit, Editura Hasefer, București, 2002. 783. Anton Dörner, Evreii din comitatul Satu Mare În secolul al XVIII-lea / The Jews of Satu Mare County in the 18th Century, vol. I (1723-1760), European Studies Foundation Publishing House, Cluj-Napoca, 1998
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mult „chiaburimea” satelor, (ne)vrednicul partid muncitoresc reușind să uniformizeze țărănimea În așa fel Încât mai toți sătenii deveniseră robi ai fostului lor pământ. g. Calcul evreiesc: „Să Împărțim cîștigul egal: tu mai puțin și eu mai mult (...)” Romanul „Stele rătăcitoare” scris de Șalom Alehem (1859-1916) și dramatizată de coreligionarul Benö Popliker a avut parte de toată „atenția” ochilor vulturești ai cenzorilor, fiind făcută varză. În adresa nr.1249/8 aprilie 1959, sosită la sediul Împuternicitului local din orașul rulmenților, Valerian
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
teribile... Câte unul, doi, veneau în față... Trecuseră aproape trei minute și nu erau decât vreo cinci suflete pregătite să primească binecuvântarea. Apelul se reînnoia cu mai multă putere. Stăteam alături de prietenul meu pe care-l iubesc, un alt fiu rătăcitor, și parcă simțeam impulsul de a-l împinge către binecuvântare. - Vilson, ce aștepți? Cheazime, tu ce faci? Nu vrei ca tu și copiii tăi să aveți parte de cer? Priveam către armata aceasta revenită de pe frontul păcatului, brăzdați de rănile
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
destul de vastă, dar și gătea zilnic pentru treizeci și ceva de actori, gălăgioși și mai ales flămânzi, plus copii și animale. Câinele meu labrador Io (pe care l-am găsit vagabondând Într-un parking downtown și numit Io după vaca rătăcitoare din Prometeu) zburda vesel pe câmpia bretonă, după Încorsetarea din apartamentul newyorkez. Trupa internațională pestriță, instalată pe durata verii Într-un cantonament artistic inedit, se aduna În fiecare dimineață În fața primăriei locale, unde repetam prima parte a proiectului Cum vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nimic nu s-a schimbat. E din Biblie Cartea Sfântă -, "Cântarea cântărilor"... Ce-ți spuneam: "Dragostea-i de la Dumnezeu". El a binecuvântat dragostea din care se zămislește viața. Mama este Creația. Ce-ar fi Pământul, fără dragoste? Un astru mort, rătăcitor bezmetic în hăul unui Cosmos absurd. Dragostea e singura certitudine. Și moartea, spune el mai încet. Maria tace un timp, apoi, domol, încetișor: Poate... poate ai dreptate unchiule. Dar nu știu dacă și el... nu știu... Începe tu, spune el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și cum, aici, se și nimerește). El își păstrase până târziu o credință semeață și candidă în triumful poeziei (cu P mare), al artei, al moralei greierului. Arbora credința aceasta ca un panaș, așa cum arbora Don Quijote credința în triumful cavalerismului rătăcitor, în frumusețea Dulcineei și în „istoricitatea” lui Amadis de Gaula. Dar poate că, totuși, „formica lume” nu va reuși, în cele din urmă, să corodeze fără de rest esența „cicadică” a vieții. Și Ezechiel întrevedea o reînviere a Ierusalimului, după prăbușire
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și el, care după ce ne-a primit, ne-a și omenit. și din lingură și ață pe mămăligă, din mulțumesc și abac de covrigi pe șfară ne-am întors acasă să ocupăm două zile și-ncă una culcușul de învățători rătăcitori și fără de noroc dar plini de speranță. La sud spre est Toamna lui 1929. Bani pentru drum și pentru întreținere până la primul salariu - care salariu? - nu aveam. Iancu făcuse rost de bani. Îi dăduse moș Alexandru dar și moș Tache
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
specială, iată-ne în 6 decembrie 1929, de Sfântul Neculai, patronul blajin al darurilor pentru copii. Doamna Uzunov nea spus, copii ai soartei, mergeți la domnul Balș acasă, imediat după slujba de la biserică, și spuneți-i poemul vostru de cavaleri rătăcitori. Zis și făcut. Ne uitam de-a strâmba gâtului la ceasul soborului și l-am fi tânjălit să meargă ceva mai repede, gând prostesc și nefericit în situația unui ceas bisericesc. În fine, a venit ora și noi am bătut
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cei tineri (asistenți, lectori, conferențiari), „un sport periculos” și mai ales hazardat, dacă nu au „sponsori”. Seniorii și maturii au mai multe norme, uneori în multe universități (minunate sinecuri de status!), eventual ceva funcții în politică, administrație, firme. Întoarcerile fiilor „rătăcitori”: cazul fericit Ce se întâmplă, de regulă, în condiții de deschidere optimimă a unei facultăți spre fiii „rătăciți” și mult-așteptați: vine proaspătul doctor britanic, american, spaniol, francez. Constată că în cel mai bun caz în primul an primește ore le
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
creând parteneriate universitare și de cercetare. Cazul nefericit al cazului fericit este că ei nu conduc încă universități și facultăți, dar nu neapărat din reaua-intenție a cuiva. Cazul nefericit este cel al fricii băștinașilor față cu Occidentul întrupat de fiii rătăcitori, laolaltă cu anticorpii produși contra acestei frici. Alt caz, nu neapărat minor este cel al celor cu „pedigrí” occidental fără acoperire în rezultate și competențe concludente în afara diplomei. Aceste cazuri necesită însă o altă discuție. Cum poate începe o revoluție
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
numai rotația: - Ce mi-i vremea, când de veacuriStele-mi scânteie pe lacuri, Că de-i vremea rea sau bună, Vîntu-mi bate, frunza-mi sună, Și de-i vremea bună, rea, Mie-mi curge Dunărea. Numai omu-i schimbător, Pe pământ rătăcitor, Iar noi locului ne ținem, Cum am fost așa rămînem: Marea și cu râurile, Lumea cu pustiurile, Luna și cu soarele, Codrul cu izvoarele. Omul trăiește în sublimă nesimțire. Văduva tinerică hibernează într-o căsuță de pădure năpădită până peste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de cabaret, după ce un ofițer o sedusese, se îmbolnăvește de tuberculoză și se stinge cu nostalgia Ecuatorului. Ființa exotică transplantată în teritoriu neprielnic care piere pe malul Dunării, dezgustată de carne și cu dorul bananelor și nucilor de cocos, existența rătăcitoare a lui Nicola sugerează un lirism naval, o tristeță a dezadaptării, amintind nostalgiile cu corăbii, porturi și cabarete de mateloți ale lui Pierre Loti, de la care pare a veni și simpatia pentru femeile de culoare, bineînțeles fără maturitate artistică. CONSTANȚA
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
că el nu face distingere între Moldova și Muntenia, ca Kogălniceanu: "Întîmplările anului 1848 au fost fatale literaturii române. Politica predominând, literatura amuți"2, lucru pe care îl spune și Alecsandri în Scrisori (p. 38), când numește pe literatori "cuci rătăcitori" în perioada de după 1848. Acest lucru, cum se vede din istoria literaturii și cum îl vede și Kogălniceanu, nu e just decât pentru Muntenia, unde, zice Kogălniceanu, în acel interval de cinci ani, afară de Vestitorul românesc, nu cunoaște altă publicație
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
morții, iar dacă ceremonialul despărțirii de această lume nu este dus până la capăt, ele vor continua să frecventeze lumea celor vii. Reminiscențe ale gândului animist se regăsesc și în plin spațiu creștin. Este vorba de credința în strigoi, un spectru rătăcitor în lume și în visele celor vii (vezi M. Eliade, Domnișoara Cristina, de exemplu). astăzi, animismul se mai regăsește doar în tradițiile unor popoare nonoccidentale. A suferit schimbări semnificative grație aculturației, globalizării și multiculturalismului. La timpul respectiv, specialiștii în știința
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
noastră, ei veșnic sugrumând ” Autorul) Legionarii sunt veșnic osândiți, iar românul nu s-a trezit din somnul cel de moarte. El a rămas în stadiul de maimuță rozând roșcove, ca în epoca de aur a guvernării comuniste sau ca fiului rătăcitor din Sfânta Scriptură. Trăim într-o lume năucă. Oamenii sunt buimăciți. Aceeași așteptare, aceeași sărăcie îneacă inima românului în lacrimi și deznădejde, duse până la disperare. La tot pasul, fețe triste și frunți întunecate, cadavre neînhumate. Patronați și conduși de foștii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lipsiți de viață sufletescă, corbi care rod din carnea noastră chinuită, pângărind sfintele oseminte ale morților noștri sfinți, oase fărâmate de aprige prigoane sau grele bătălii pe care le-au purtat ostașii crucii cu lupii beznelor, lipsiți de lumina cerului, rătăcitori în noapte ca într-o afundă pădure fără cărări, turmentați de noi cuceriri pământești. Câte crime înfiorătoare, câte răni fără leac au adus Patriei și Neamului, ucigându-i pe legionari și veșnic osândindu-i, politicienii de ieri, carliștii, antonescienii apoi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
falsifica istoria, jefuia și îneca în sânge pământul meu natal. De ce și azi când guvernează o democrație atât de lăudată, legionarii sunt pândiți de aceeași soartă de osândiți și puși în afara legii? De ce, pentru ce și până când? Neamul nostru, mereu rătăcitor, nu-și mai regăsește matca sa, când faptele sale în istorie străluceau. Se urmărește dispariția noastră? Drumul salvator e unul singur. Întoarcerea la Hristos, drumul Crucii, răsărit de soare spre care legionarii mărșăluiesc. Legionarii nu mor și nici nu vor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Nedelcea, Craiova, 2001; Dinafară, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Mihăileanu, „Linia vieții”, „Zorile Bucovinei”, 1989, 15 iulie; George Muntean, „Teama de înstrăinare”, ALA, 1991, 78; Teodor Tanco, Basarabia, numele tău e Maria, Cluj-Napoca, 1992, 44-46; Mihai Cimpoi, Vasile Tărâțeanu, bucovineanul rătăcitor, „Flux”, 1995, 20; Ion Cozmei, „Starea mea de spirit este durerea” (interviu cu Vasile Tărâțeanu), „Bucovina literară”, 1995, 11-12; Dan Silviu Boerescu, „Litanii din Țara de Sus”, LCF, 1996, 11; Sorina Gabriela Costea, Conștiința rostului, LCF, 1996, 39; Rachieru, Poeți
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]
-
creștin, îngr. Florian Roatiș, Baia Mare, 1999; Florin Rogojan, Cum să evadezi din totalitarism. Opțiunea Steinhardt, ST, 2000, 2-3; Alex. Ștefănescu, Expeditor: N. Steinhardt, RL, 2000, 18; Gheorghe Grigurcu, Un estet al ființei, VR, 2000, 8-9; Dan C. Mihăilescu, Răspunsurile monahului rătăcitor, „22”, 2000, 41; George Ardeleanu, Nicolae Steinhardt, Brașov, 2000; Dicț. esențial, 796-797; Cristea-Enache, Concert, 429-434; Manolescu, Lista, II, 316-319; Micu, Ist. lit., 783-784; Petraș, Panorama, 593-594; Pop, Viață, 19-36; Popa, Ist. lit, II, 1055-1056; Simion, Ficțiunea, III, 363-371; Arșavir Acterian
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
realizării unei stări transcendente, summum bonum al vieții, toate sistemele erau de acord”. Viața religioasă și filosofică se manifesta într o manieră foarte diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka și Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține lucruri
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka și Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține lucruri. Se poate presupune că śramanas părăsiseră lumea dezgustați atât de zădărnicia vieții umane, cât și de rigorile ritualismului brahmanic. Astfel de asceți încercau
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
s-a căsătorit cu o fecioară nobilă numită Yaśodă și a avut un copil de la aceasta. La moartea părinților, când avea 30 de ani, după ce primește încuviințarea fratelui său mai mare, Vardhamăna își împarte averea, părăsește lumea și devine călugăr rătăcitor. După un an renunță la purtatul veșmintelor și se dedică meditației și unui ascetism foarte riguros. După paisprezece ani de asceză, într-o noapte de vară, sub un copac sala, pe malul unui fluviu, dobândește „atotștiința”. Devine conducătorul sectei Nirgrantha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]