4,689 matches
-
mare de pâine. Mai aveam în curte un coșer în care se țineau știuleții de porumb și o magazie. In magazie aveam butoaiele mari de vin și altele mai mici pentru rachiu, căzile și uneltele necesare preparării vinului și al rachiului: zdrobitor, teasc, lin, etc. În zona noastră rachiu se făcea din tescovină, adică din resturile de la struguri care rămâneau după ce se făcea vinul. În fața magaziei aveam un zarzăr mare și bătrân care făcea atâtea fructe încât noi copiii nu reușeam
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
coșer în care se țineau știuleții de porumb și o magazie. In magazie aveam butoaiele mari de vin și altele mai mici pentru rachiu, căzile și uneltele necesare preparării vinului și al rachiului: zdrobitor, teasc, lin, etc. În zona noastră rachiu se făcea din tescovină, adică din resturile de la struguri care rămâneau după ce se făcea vinul. În fața magaziei aveam un zarzăr mare și bătrân care făcea atâtea fructe încât noi copiii nu reușeam să le mâncăm. De aceea, când se coceau
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
un tînăr de douăzeci și cinci de ani; iar de nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Băț Bățul cu care se întorc mațele la Crăciun e bun de întorsuri*. Băutură Copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin pînă nu împlinește un an, că iese bețiv. Sufăr mai ales de băutură oamenii ce au fost unici la părinți. Cel care bea băuturi cu mîna stîngă se îmbată. Să bei, cînd îți dă cineva rachiu, tot filigeanul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să guste rachiu ori vin pînă nu împlinește un an, că iese bețiv. Sufăr mai ales de băutură oamenii ce au fost unici la părinți. Cel care bea băuturi cu mîna stîngă se îmbată. Să bei, cînd îți dă cineva rachiu, tot filigeanul*, căci dacă mai rămîne, cine bea după tine îți bea zilele cîte le mai ai, și tu trăiești puțin. Se zice chiar: „Ți-a băut anii.“ Tînărul e bucuros că zice: „Ți-am băut bătrîneța.“ Se zice cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se va veseli. Cînd bei vin din capacul ploștii te mînii. Cîrciumarii bagă lipitori în vin ca să se lipească lumea de vin ca lipitoarea (să vie la cîrciumă). Se crede că spre a dezbara pe un bețiv de băutura rachiului este bine a pune unui mort un ban în gură, care, a treia zi sco țîndu-se din gura lui, să se spele și să se puie în rachiu, și apoi să se dea bețivului să beie din el, și îndată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîrciumă). Se crede că spre a dezbara pe un bețiv de băutura rachiului este bine a pune unui mort un ban în gură, care, a treia zi sco țîndu-se din gura lui, să se spele și să se puie în rachiu, și apoi să se dea bețivului să beie din el, și îndată se va vindeca de patima sa. Pune sub limba unui mort un ban de argint și, cînd va fi să-l scoată din casă, ia banul. Cumpă rînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și apoi să se dea bețivului să beie din el, și îndată se va vindeca de patima sa. Pune sub limba unui mort un ban de argint și, cînd va fi să-l scoată din casă, ia banul. Cumpă rînd rachiu cu acel ban și dînd unui bețiv să beie, se lasă de băutură. Spre a dezbara pe cineva de patima rachiului, se zice că e bine a pune un șip cu rachiu într-un mormînt, unde să steie trei zile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unui mort un ban de argint și, cînd va fi să-l scoată din casă, ia banul. Cumpă rînd rachiu cu acel ban și dînd unui bețiv să beie, se lasă de băutură. Spre a dezbara pe cineva de patima rachiului, se zice că e bine a pune un șip cu rachiu într-un mormînt, unde să steie trei zile și trei nopți, și apoi să se dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l scoată din casă, ia banul. Cumpă rînd rachiu cu acel ban și dînd unui bețiv să beie, se lasă de băutură. Spre a dezbara pe cineva de patima rachiului, se zice că e bine a pune un șip cu rachiu într-un mormînt, unde să steie trei zile și trei nopți, și apoi să se dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai bea rachiu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de patima rachiului, se zice că e bine a pune un șip cu rachiu într-un mormînt, unde să steie trei zile și trei nopți, și apoi să se dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai bea rachiu. Se crede că dacă pe cineva nu-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rachiu într-un mormînt, unde să steie trei zile și trei nopți, și apoi să se dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai bea rachiu. Se crede că dacă pe cineva nu-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dea aceluia să bea din el, zicînd: „Așa să beie N. rachiu, cum a băut mortul“ - și respectivul în veci nu va mai bea rachiu. Se crede că dacă pe cineva nu-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va mai bea rachiu. Se crede că dacă pe cineva nu-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l poți dezbara cu nici un mijloc de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la băutul rachiului, să ieie o inimă de țarcă*, s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
slănina din pat, să se facă cu ea mîn care, să se dea bețivului - și apoi acesta nu va mai bea în veci. Cînd bei primul păhar, trebuie să verși puțin jos, ca să beie morții. Dacă a băut cineva atîta rachiu încît se aprinde acesta într-însul, se zice că se poate scoate de la moarte dacă i se scurge în gură baligă de cal. Să nu bea doi inși apă deodată, că cel dintîi bea apă și cel din urmă bea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și sîngele de rîndunică să-l torni într un pahar de băutură; s-o mesteci bine ca să nu se cunoască și să-i dai să beie, că din ceasul acela pătimașul se dezvață de năravul beției. Belitură Dacă bea cineva rachiu cu cărămidă arsă, scapă de „be leală“ sau belitură*. Belșug Dacă ninge ori e molășniță* în ziua de Sf. Vasile [1 ia nuarie], va fi îmbelșugat tot anul. Dacă în ziua de Bobotează [6 ianuarie] va fi vreme fru moasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păduchilor de lemn, acesta al cariilor“ etc. ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne pentru casă, nu însă din cele ursite. Cînd cineva face o casă nouă, după ce i-a așezat căpriorii, atîrnă în vîrf o ploscă cu rachiu sau vin și o batistă, și cine se va putea sui după ele, le ia, și batista o ia el, iar plosca o golesc toți, jos, de bucurie că i-a ajuns casei în vîrf. Cînd se ridică coperișul unei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și zi: „Ptiu, ucigă-l toaca, cruce de aur cu noi!“ - și fă-ți cruce, că dracul piere. Muierea, cînd pleacă cu banița cu mîncare, să-și facă cruce, căci îi pune dracul piedecă. La Ajunul Crăciunului nu se pune rachiul pe masă, nici se bea, fiind el inventat de diavol, carele apoi își bate joc de cel ce-l bea, zicîndu i că rachiul are întîietate înaintea tuturor bucatelor. Cînd ți se pare că te strigă cineva, să nu răspunzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncare, să-și facă cruce, căci îi pune dracul piedecă. La Ajunul Crăciunului nu se pune rachiul pe masă, nici se bea, fiind el inventat de diavol, carele apoi își bate joc de cel ce-l bea, zicîndu i că rachiul are întîietate înaintea tuturor bucatelor. Cînd ți se pare că te strigă cineva, să nu răspunzi, că atunci diavolul te strigă ori te întreabă, fiind el la rămășag cu Dumnezeu. Cînd ți-a ieși noaptea ied înainte, să știi că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i-au stricat, apoi trebuie a mînca sau bea din acel fel foarte mult, și apoi frigurile îl vor lăsa. Cel care are vreun fel de friguri - căci sînt șaptezeci și șapte de feluri - este bine să bea ravac* cu rachiu și se vindecă. în ziua de Obrejenie [Schimbarea la Față] se iau o crăcuță cu șapte prune, cîteva alune și se păstrează la un loc neumblat, ca să nu fie stricate de ceva, căci sînt bune de friguri și de alte boale în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd vezi mai întîi broască verde, s-o prinzi și s-o stupești în gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai mîncat dacă vrei să nu capeți friguri. Păduchi puși în rachiu - bun pentru friguri. Cînd te scutură frigurile, să te afumi cu piele de șerpe, că apoi nu te mai scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șerpe, că apoi nu te mai scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu, e bună pentru friguri din facere. Ca să scapi de friguri: Se toarnă bolnavului o cofă de apă peste el. Se bea vin amestecat cu sare. Se bea] zamă de troscot* pisat sau de rădăcină de pelin. Se bea zamă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănînci inimă și cap de găină, că-ți mor părinții. Se crede că carnea din găina tăiată de o femeie nu e dulce; de aceea pun femeile pe bărbați să le taie găinile. Gușa de găină și rînza cu rachiu sunt bune de vătămătură*. Fetei ce se mărită nu i se dau găini, căci se crede că apoi ar uita de casa părintească așa de curînd ca și găinile. Găinile care se duc plocon la nuntă de părinții fetei e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]