5,449 matches
-
de lemn, dar care părea să tremure la adierea vântului, nerăbdătoare în fața unui nou drum pe marea mohorâtă și neospitalieră. Cu un pintel alungit în față, corabia era prevăzută cu trei nivele pentru circa 144 de vâslași. Având 48 de rame, atingea o viteza cam de 10 mile, una performantă pentru acele vremuri. -O triremă! se auzi vocea plină de încântare a lui Melestri. Pe toți zeii, trebuia să îmi dau seama că prințesa noastră va alege, pentru acest drum, ceva
CARTINA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357484_a_358813]
-
sau turiștilor, mai luam în larg câte un însoțitor. Când sunt doi în barcă, este uneori mai plăcut de ieșit pe mare. Mai stai de vorbă, mai povestești, oricum nu ești singur cu gândurile tale. Fiecare trage la câte o ramă, dacă partenerul știe, sau dacă ai doua rânduri, se trage la două rânduri de rame. Proprietarul are avantajul că musafirul stă în prova și lansează parâma sau o recuperează din apă, iar în pupa[i]ai posibilitatea să arunci voltele
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
uneori mai plăcut de ieșit pe mare. Mai stai de vorbă, mai povestești, oricum nu ești singur cu gândurile tale. Fiecare trage la câte o ramă, dacă partenerul știe, sau dacă ai doua rânduri, se trage la două rânduri de rame. Proprietarul are avantajul că musafirul stă în prova și lansează parâma sau o recuperează din apă, iar în pupa[i]ai posibilitatea să arunci voltele în zone noi, în care încă nu s-a pescuit. Dezavantajul, când ai musafiri în
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
să-și revină. Inlăturând cauza, legănatul continuu și amețeala, disconfortul îi dispare după o jumătate de oră, însă parcă nu mai ai nici tu curajul să te întorci la locul de pescuit. Încă o jumătate de oră de tras la rame? Cât mai poți sta pe mare și cât pește mai poți prinde? Iți faci toate aceste calcule și ajungi la concluzia că trebuie să renunți. Astfel, ai ratat o zi de pescuit pentru a-i face plăcere unui cunoscut sau
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
bucățele. Râma neagră este cea mai bună, dar ca să o scoți este mai greu decât munca în ocnă și nu se găsește peste tot, ci doar în anumite bălți. În ziua pe care încerc să o descriu, trăgeam singur la rame pentru că valurile mă duceau spre larg, vântul bătea dinspre uscat, așa cum am mai spus și efectul greutății în plus se simțea mai puțin. Mi-am luat ca punct de reper să ajung spre Venus, în dreptul circului montat an de an
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
Când ne ridicau pe creastă, când ne scufundau în abisul mării. Deja au ajuns aproape la doi metri înălțime, însă erau largi. Când vedeam bărcile din jurul nostru deasupra valurilor, când dispăreau, parcă înghițite de hău. Cum aveam de tras la rame peste doi kilometri până la mal, contra valurilor, am hotărât să renunțăm la pescuit, să strângem sculele și să plecăm spre oraș. Bătrânul se mișca precum melcul, la cât doream eu să părăsim marea de repede. Cerul era plin de nori
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
la cât doream eu să părăsim marea de repede. Cerul era plin de nori amenințători. Berbeci înspumați aruncau deja apă în barcă și toate lucrurile erau ude. A mai trecut aproape un sfert de oră, până când am putut porni la rame. Trăgem fiecare la câte o ramă, să ne fie mai ușor. După circa cinci sute de metri parcurși cu mare greutate, compartimentul din prova, unde stătea nea Nicu, era pe jumătate plin cu apă. Bătrânul stătea cu apa până la glezne
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
mai ușor. După circa cinci sute de metri parcurși cu mare greutate, compartimentul din prova, unde stătea nea Nicu, era pe jumătate plin cu apă. Bătrânul stătea cu apa până la glezne, barca s-a îngreunat tot mai mult. Trăgeam la rame și vedeam că nu avem spor, nu înaintam mai mult de o jumătate de metru la fiecare trăsătură. Valurile înspumate se spărgeau de prova ambarcațiunii, stropindu-ne cu apa rece și sărată. Nea Nicu nu mai putea să tragă, așa că
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
barca se ridica de prova, iar apa nu mai pătrundea așa multă. Îmi dădeam seama că nu aveam nicio șansă să mai ajung în Saturn, la locul de acostare. Puterile începeau să mă părăsească. Mă dureau brațele de când trăgeam la rame. Trecuse mai mult de o oră și noi parcă nu ne apropiam de mal. Pe mare nu se mai vedea nicio barcă cu motor să-i cer ajutorul. Ceilalți colegi pescari erau poziționați mai spre sud, mai aproape de intrarea în
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
atunci o furtună așa de mare, încât eu, stând în barca mea tractată, mă luau valurile pe sus și o depășeam pe cea cu motor care mă tracta. Am încercat și atunci să ajung la mal, însă trăgând de o ramă cu amândouă mâinile, să întorc barca, dar ea tot spre larg se îndrepta. Ancora nu mai ținea, iar furtuna mă trăgea cu repeziciune spre largul mării. Norocul meu a fost că m-a văzut același coleg care m-a ajutat
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357496_a_358825]
-
o altă pictură, dar mai ales că era și Sabina lângă ea. - Adevărul este că pictorul îi deosebit de talentat. - Da, avea mai multe tablouri expuse și după prețul afișat pe ele, nu erau de loc ieftine. - Să-i găsești o ramă frumoasă care să-l scoată în evidență și să-l păstrezi sănătoasă. Apropou, cât te-a costat, întrebă el suspicios când auzi că erau prețuri mari afișate pe tablouri. - Nu știu. Cred că l-a achitat Sabina. Pictorul nu avea
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
-l așeze. Ce va spune Radu când îl va vedea? Va crede că și-a petrecut timpul în Torino cu ședințele de fotomodel pentru vreun pictor? Va vedea ea mai târziu, cum va fi. Mai întâi, să-i găsească o ramă care să scoată și mai mult în evidență pictura. Așa că, strânse la loc tabloul cum l-a împachetat Giacomo și a depus cilindrul în șifonier. Nu știa cum să-și petreacă timpul, până va veni Radu. Cum nu mâncase mai
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357790_a_359119]
-
spus amabilă, arătându-mi o canapea mare, de piele maro: - Vă rog să așteptați, luați loc! N-am așteptat prea mult. Am fost luat în primire de un tip bondoc, negricios, între două vârste, care purta niște ochelari fumurii, cu rame groase, îmbrăcat într-o haină de piele neagră, trei sferturi, și care, fără să-și spună numele, deși secretara mă prezentase, m-a luat amical de braț spunându-mi: - Haideți să facem câțiva pași... Am trecut pe lângă bibliotecă și pe lângă
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
venea să-și creadă urechilor! Luat prin surprindere de debitul verbal și vehemența expunerii unui pârlit de student de la chimie, în primele secunde n-a făcut altceva decât să caște niște ochi de broască în spatele ochelarilor cu lentile groase și rame așijderea. Apoi, profitând de o pauză, făcută de mine pentru a-mi trage sufletul - mă ambalasem rău de tot, ca de obicei când nu eram de acord cu ceva -, Movilă a început să strige: - Tovarășe student, cum îți permiți să
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
noastre, numai că acum... - Așa se întâmplă cu toate orașele odată cu trecerea timpului. Unele își păstrează farmecul cum este centrul orașului meu, altele se transform complet, adaptându-se la timpurile actuale. Giacomo dădu tabloul jos de pe perete, desprinse pânza de pe ramă și o strânse sul, punând o folie cerată peste partea pictată, să nu se lipească eventual vopseaua, apoi o introduse într-un tub din carton, confecționat special pentru așa ceva. - Uite, în afară de dragostea mea, acesta-i cadoul care tot timpul îți
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
argument al vieții nu al morții, ideea de mâine nu de azi! Epopeea Editurii Mușatinia alături de Maestrul Ciobanu ne-a oferit prilejul cunoașterii unei galerii întregi de portrete a unor oameni de cultură români, galerie prezentată în lucrarea Portrete printre rame. Un popas care ne-a dăruit experiențe ce ne-au îmbogățit și rafinat percepția despre adevăratul fenomen cultural artistic românesc. Prin intermediul volumului Mecena medic și misionar Teodorescu, am cunoscut o personalitate distinctă a vieții culturale bârlădene și moldovenești: chirurgul Constantin
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
-mi de piatră s-a umplut de tine De câte ori tu vii mă simt mai liniștit. Ești amăgire dar trupul tău ma cheamă Eu sunt o piatră pe care poți să o sfărâmi, Dar te voi pune-aici, cuprinsă într-o ramă De nu vei vrea din cioburi să m-aduni! Eu te-oi iubi cât... piatra și pămantul Nu-nseamnă că și tu să mă iubești va trebui, Nici nu te pot lega de juramântul Că eu te voi iubi atât
STATUIE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/358503_a_359832]
-
DOAMNA CU ZÂMBET MISTIC Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 325 din 21 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul Luvru din Paris, o tânără femeie frumoasă privește calm vizitatorii ce se perindă prin fața ei, zâmbind enigmatic din rama unui tablou cu dimensiunea de 77X55 cm. Portretul ei inspiră liniște, relaxare, armonie și o anumită grandoare, în pofida hainelor și coafurii simple ale modelului. Femeia este Mona Lisa, cunoscută și ca La Gioconda, despre care se presupune că ar fi
MONA LISA – DOAMNA CU ZÂMBET MISTIC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358010_a_359339]
-
stejari vine zvon de ninsoare.../ Izgoni-va ea oare,/ demodatele,/ neproductive/ melancolii?/ Șoapte de amor, în amurg violet,/ amețesc roșcovana pădure./ Ce vaier de dor!/ În carnea plinului trunchi/ ca un stilet,/ se-nfige/ până-n rărunchi,/ o secure.../ Desculț, în rama fără tablou,/ albastru doar paznicul cocoșat/ a rămas./ Cu pașii de vată,/fără ecou,/ cu indexul strâmb,/ descărnat,/ dă-napoi/ limbille ruginitului ceas./ Vrea să amâne doar iarna... singurătății în doi. Și toate acestea pentru că: A sare miroase petala de
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
-i aproape cu stele și soare, lumină se-nchide în frageda-mi floare, căldura mă-nvăluie... mă răcoresc cu roua din zori, mir dumnezeiesc. Și astea mi-ajung să iubesc! De vrei , călătorule, să mă culegi cumva să mă așezi în ramă, în suflet, undeva, să îți dau măreția cuibului- munte, cu vorbe să mă-mbraci, cu cerul să-mi faci punte. Și-aș vrea să-mi lași ecoul, ce vine dinspre văi, poveștile nespuse, căldura din văpăi, iar verdele s-atingă
FLOARE DE COLŢ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358239_a_359568]
-
intrând în elementul specific nopții, acela de bun deschizător de suflete și timp al călătoriei. Decorul e uneori exotic, ca-n „Veneția forever”, uneori gândurile merg până în grădinile edenice, întâlnindu-i pe Adam și pe Eva - personaje într-o altă ramă. La un moment dat, singurătatea serii e tulburată binefăcător și conversația beneficiază de ascultătorul dorit ce apare instantaneu: „Ce surpriză, domnul Joyce! Dumneata aici...” Poeta continuă să vorbească mai departe cu un cais, căruia îi spune „Bună seara!”, așa cum Nichita
TIMPUL CAISULUI ÎNFLORIT CA MELCUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357560_a_358889]
-
în libertatea de a iubi, Pe cel mai slab cu dăruire - de al sluji. Pruncul Isus cu a sa venire, Ne arată cea mai mare orânduire, O regalitate far’de aleasa coroană, Că n-ar fi pentru viața o fericită ramă, Că alta de seamă ar fi cea în dăruire, Căutând binele, mângâind făr’de mărire, Creșterea sufletească fiind o mulțumire, Iar pacea universală nu veșnică amintire!! Referință Bibliografică: Trilogia Divina vs Trilogia iubirii. / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TRILOGIA DIVINA VS TRILOGIA IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357594_a_358923]
-
albaștri mângâie prin lunetă drumul zeilor. Am pus un bemol să pot trage luna jos între flori de crin. Un tatuaj mic de sub dantela zânei deforma basmul. Picta femeia cerându-i curcubeului culorile. Cântecul broaștei se oglindea în lacul cu ramă de stuf. Versurile sar gardul și fug la fata cu rime în sân. După ureche soarele își prinsese floarea de cireș. Copilul avea prieten un greieruș c-un picior în ghips. În călimară tocul își primea-n vară botezul laic
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
nu ai fi ceva tot ar rămâne ca un pastel al pâinii muiată în sarea curățării de lesturile dorințelor uneori împărtășite alteori zdruncinături pe șira spinării crengi de stejar bătute în cuiele așteptărilor transformate demult în praguri de uși în rame de tablouri deși stejarul este prea dur pentru gingășia culorilor poate este o poartă către inima creatorului poate urmă a pașilor fricilor înainte de a-și ascunde intensitățile în vulcanul rostirilor amânate da. ești cruce de viață într-o iubire imposibilă
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357726_a_359055]
-
de Cuvânt / sub singura cruce / albă / de poeme” (Semenului meu amirosind a Cer). De fapt, Maria Doina Leonte consideră întreaga planetă drept “Altarul de sub singurul cer” unde “Scriptura tace cu file neîntoarse / Fereastra nu se mai deschide spre fântână / În rama ei tresar / același cireș / și o toamnă târzie / Cine îmi va aminti viitorul?”. Întreg ciclul prezentat este remarcabil și merită toată atenția. Veronica Pavel Lerner cu ilustratorul Mădălin George Cobuz, în tandem, realizează un grupaj interesant, sincretic, împletind imaginea cu
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]