1,337 matches
-
despre aceasta din urmă, după 1933 era evident faptul că a cedat nu numai dorinței de revanșă față de umilința înfrîngerii din 1918 ci și unui cult al sîngelui ce exprima un naționalism etnic nu atît cultural cît psihic. Această componentă rasistă nu avea prea mult a face cu ideologia lui Herder. Pentru Herder, comunitatea de limbă era aceea care definește identitatea unui popor, și nu zestrea sa genetică. Mai mult decît atît, Herder manifesta față de orice cultură o stimă care prefigura
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mărginea orizontul atîta vreme cît structura unei economii mondiale dispăruse la 1914. Ori, nenumărații scriitori și artiști de toate felurile doreau altceva. O mîntuire promisă unora de revoluția socială din Rusia, iar altora de aceea ce avea să devină revoluția rasistă. Cînd se aflau pe poziție de stînga, aceștia preferau Internaționala Marseiezei fie că se aflau în Franța sau în Germania. Cîțiva simpatizau chiar cu spartachiștii de la Berlin sau cu "rebelii de la Marea Neagră 368". În acest caz este vorba însă de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
adică printr-o frecvență excepțională a grupei sangvine 0, prin absența aproape totală a grupei B și printr-o proporție a factorului Rhésus negativ, considerată cea mai elevată din lume. Pe scurt, naționalismul basc se arată a fi cel mai rasist din Europa. În plus, din punct de vedere religios, este considerat pur și simplu ireductibil. Desigur, bascii sînt catolici ca și spaniolii. Însă ei interpretează catolicismul într-o manieră habotnică, fiind într-o mai mare măsură dominați de un cler
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
va învăța acestă limbă abia în adolescență. În 1892, cu un an înainte de formarea P.N.V., el va orienta partidul cu anticipație într-o direcție mai radicală, cea a independenței, prin intermediul unui pamflet intitulat Biscaya por su independencía care reflectă iluminismul rasist și pios al viziunii sale politice. După Arana, poporul basc suferea de o "intoxicare a rasei" provocată de către emigranții spanioli și de penetrarea doctrinelor atee. El consideră că acest popor ales trebuie să se reconstituie prin excluderea altor popoare pervertite
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
proces așa-numit de "normalizare lingvistică" ce constă în fapt în impunerea limbii basce unei majorități rămase în cea mai mare parte hispanofone.384 În schimb, în măsura în care ambiția națională provenea dintr-un particularism cultural ce ignora exaltarea religioasă și prejudecata rasistă, în Catalania, nu s-au manifestat astfel de excese. Dimpotrivă, s-ar putea spune că mișcarea catalană s-a orientat chiar de la început spre o perspectivă democratică, îndeplinind astfel un rol de precursor la scara întregii Spanii. Cu reprezentanți ca
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de valoarea sa. Reacția față de îndoctrinarea bazată pe elogiul eterogenității se impune atenției datorită repercusiunilor imediate. Nu e cazul să comentăm o dată în plus impunerea curentelor extremiste xenofobe în majoritatea societăților europene afectate de o puternică imigrare noneuropeană, nici comportamentele rasiste ce au apărut în țări cum ar fi Italia și Spania care nu prea au antecedente în acest sens. Și mai frapantă este alunecarea unor formațiuni politice pînă-acum moderate către poziții de afirmare națională, ca în cazul Partidului Liberal german
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este editată ca „organ al ziariștilor români din Transilvania”. În presa naționalistă din preajma și din timpul celui de-al doilea război mondial, publicația se manifestă ca una dintre promotoarele cele mai consecvente și mai radicale ale ideologiei totalitare, antidemocratice și rasiste. În articolul-program Ce vrem! este anunțată intenția de a contribui la „strivirea tuturor agenților dizolvanți și parazitari” din societate și la „ridicarea la suprafață și punerea în valoare a tuturor energiilor vii ale neamului”. Ulterior naționalismul fervent va răzbate continuu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289312_a_290641]
-
că evreii trebuie eliminați din societatea românească” (p. 28). După rebeliunea legionară, conducătorul statului, Ion Antonescu, a continuat „opera” de românizare, care Însemna În fapt restructurarea etnică a societății românești. Luările de cuvînt din cadrul ședințelor Consiliului de Miniștri demonstrează concepția rasistă a mareșalului, precum și intenția de a deporta evreii din teritoriile eliberate de sub administrația sovietică. Autoarea Lya Benjamin arată că documentele nu menționează numărul evreilor uciși În timpul războiului sau modul În care au fost uciși. Capitolul al doilea, semnat de Dalia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
culoare neagră decât pe cele de culoare albă. Atunci când victima poate riposta sau comportamentul subiecților este direct observabil și chiar în absența insultelor, agresivitatea este mai degrabă îndreptată împotriva victimei de culoare albă. Aceste rezultate sunt considerate consecințe ale "regresiunii rasiste": în absența altor factori ai agresivității, indivizii se comportă astfel pentru a evita descalificarea rasială, în caz contrar, ei regresează în plan social și adoptă un comportament care reflectă stereotipurile rasiste tradiționale. În consecință, apartenența etnică a victimei nu este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
culoare albă. Aceste rezultate sunt considerate consecințe ale "regresiunii rasiste": în absența altor factori ai agresivității, indivizii se comportă astfel pentru a evita descalificarea rasială, în caz contrar, ei regresează în plan social și adoptă un comportament care reflectă stereotipurile rasiste tradiționale. În consecință, apartenența etnică a victimei nu este singurul factor ce declanșează un comportament agresiv, trebuie luați în considerație o serie de alți factori. Uneori manifestările agresive se produc doar în prezența victimei și a agresorului; alteori există și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
plus adoptarea unor strategii comportamentale violente față de ceilalți. Diferențierea categorială între "noi" și "ceilalți" devine și mai accentuată. Violența împotriva intrusului este adesea însoțită de tendința de limitare a rețelei sociale și familiale. Aceeași tendință caracterizează grupările extremiste naționaliste și rasiste. Toate cauzele violenței pot fi regăsite aici: securizarea propriului teritoriu, apărarea onoarei, drogurile. Vânzarea de droguri le permite tinerilor accesul la lucruri pe care altfel nu și le-ar putea permite. Atunci când apartenența la o bandă devine regulă într-o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
225 Provocare 32, 41, 67, 94, 105 context 22 Pedepsire 73, 74, 95, 199, 224,-227 R Reacție emoțională 29 motrică 120, 140, 178 fiziologică 110, 140 primară 122 secundară 122 vicariantă 116 Recompensă 48, 82 socială 18, 27 Regres rasist 60 Relație lineară 11 interpersonală 106, 214 Reprezentare 22-27, 82, 135 mintală 37 Rețea asociativă 140 Revolta 46, 53 Război 15, 181-186 S Sancțiune socială 27 Sarcină / test de inteligență 118 de învățare 142 de rezolvare de probleme 118 Scală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cunoaște un deosebit ecou. Devine profesor la Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj, unde se creează pentru el o catedră specială de filosofia culturii (1939-1948). Pe măsură ce hitlerismul câștigă teren în Europa, B. ține să ia distanță mereu sporită față de doctrinele rasiste și expansioniste. Părăsește în 1942, demonstrativ, asociația Astra, fiindcă în statutele ei se introduseseră discriminări etnice. Pe măsură ce sistemul său filosofic își dezvăluie, mai ales prin cheia lui de boltă, Diferențialele divine (1940), caracterul, relațiile autorului cu Nichifor Crainic și ortodoxismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
făcând multe ravagii”294. Mulți aborigeni au fost angajați la ferme, misiuni sau rezervații, În minerit, construcția de căi ferate. Când Australia a devenit federație aborigenii nu aveau drepturi politice și sociale, fiind considerați o rasă pe cale de dispariție. Pseudoteoriile rasiste vorbeau de incapacitatea intelectuală, de lipsa de inventivitate și de inițiativă, s-au dovedit lipsite de orice temei prin Însăși activitatea depusă În zilele noastre de mulți băștinași ca muncitori industriali, crescători de oi și În cadrul atelierelor de artizanat din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de aroganță absolută, de absolutizare și chiar neglijare a acelor valori care i-au adus în acest punct. Există astfel în om o tendință de asumare arbitrară a reușitei. Explicațiile au venit de cele mai multe ori sub forma unor teorii tipic rasiste, sau camuflate sub tot felul de etnocentrisme. Comunitățile cu o tradiție iudeo-creștină au găsit o rețetă de succes. Mâna invizibilă lucrează însă la fel pentru toată lumea. Există o singură ordine naturală, iar tendința actuală de aspirare a comunităților locale în
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
fascist, pentru că acesta dorea monopolul asupra educației. O altă cauză a conflictului a constituit-o refuzul asociației "Azione Cattolica" de a ajunge la un acord cu Guvernul. Un nou moment de ostilitate a avut loc în 1938 când, din cauza legilor rasiste care îi discrimina pe evrei, Sfântul Scaun și episcopii au înfruntat statul, criticând aceste măsuri. Mussolini susținea ideea statului total, adică a controlului extrem al statului, care intra în contradiție cu doctrina și interesele Bisericii și ale Vaticanului. De-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
biologico-mentale caracteristice indo-europenilor, ci la un fapt pur istoric: un anumit grup de popoare, Într-o anumită epocă, Își definește această ideologie, care, odată cu trecerea mileniilor, se transformă și dispare. A existat Însă suspiciunea, Întru totul falsă, a unui fundament rasist În gândirea lui Dumézil. Aceasta, bazată pe o presupusă simpatie din tinerețea lui Dumézil pentru anumite idei și persoane aparținând dreptei franceze (și nu doar franceze), a dus la Încercarea de aplica judecăți restrictive asupra metodelor și reconstrucțiilor sale, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Biserica Unită din Transilvania au urmărit obținerea sprijinului habsburgilor pentru păstrarea identității românești. Imigranții evrei au rămas mai ales în Moldova și nu au fost deloc bineveniți într-un număr atît de mare. Dar antipatia aceasta nu avea nici o motivație rasistă și nici măcar religioasă; rădăcinile ei erau de natură culturală și economică. Cu alte cuvinte, naționalismul românesc aflat în continuă creștere a intrat în conflict cu numărul tot mai mare de evrei. Guvernele României și-au demonstrat încapacitatea de a rezolva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studentă la medicină. Băieții i-au scos hainele în laborator și au bătut-o. A plecat în America. I-e rușine să se întoarcă. Așa că ne-am pierdut amîndoi copiii". Harriet se uită neajutorată la Guy, care, șocat de atrocitățile rasiste, se făcuse palid. Spuse brusc că o intervenție sovietică va face dreptate. Această remarcă de stînga nu a fost apreciată. Cumnatul lui Drucker i-a acuzat pe ruși că subminează și ruinează comerțul european. Guy a explicat motivele economice ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Partidul avea suporteri în Moldova, Oltenia, la Galați, Brăila și Ploiești, în special acolo unde prezența copleșitoare a evreilor genera antisemitismul; la București și în Muntenia erau mai puțini suporteri. Iorga a intrat în conflict cu A. C. Cuza din cauza antisemitismului rasist excesiv al acestuia. Iorga era gata să accepte orice evreu care se identifica cu România, sămănătorismul și platforma partidului; Cuza se opunea acestui lucru și susținea cu tărie exclusivismul antisemitic 223. La vremea aceea, Iorga nu era filosemit, dar nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
din literatura română, mai ales a curentelor inițiate de poetul ardelean Lucian Blaga și de cîteva școli literare săsești de ultimă oră. A urmat apoi atacul împotriva "idealului imposibil al pangermanismului", completat de o condamnare a "rasismului și a teoriilor rasiste". Iorga conchidea lăudînd influența mediului natural și literatura populară (Sămănătorism) și spunînd că, dacă intelectualii sași acceptă aceste promisiuni, "putem ajunge la o înțelegere pe această bază"81. Iorga rămînea îngrozitor de consecvent. În perioada aceasta, mai curînd evreii decît ungurii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Moța, fiul unui preot ortodox din Transilvania, cu care profesorul Iorga coresponda și cu care colaborase îndeaproape în timpul luptei împotriva ungurilor. Cuza și tînărul Moța au plecat la Budapesta în septembrie 1925 ca să participe la Congresul Internațional AntiSemit, pe care rasistul ungur Gyula Gömbös și T. Eckhardt îl convocaseră în capitala Ungariei. Ținînd seama de relațiile ungaroromâne, participarea la acest congres al românilor (chiar dacă sfidînd sistemul liberal al lui Brătianu) pare să frizeze trădarea și este atît de greu de crezut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nu era îngrijorat de Austria. Îl cataloga pe Karl de Habsburg, cu încercările de restaurație ale acestuia, drept "Habsburgul degenerat, concentrîndu-și ura asupra regimului lui Horthy și a "terorii albe" instituită de acesta". Pentru Iorga, căpitanul Gömbös era "șeful rasiștilor unguri"174. Contactele lui Iorga cu ungurii se rezumau la intelectualii evrei unguri cu convingeri democrate. Putea în sfîrșit întîlni și altfel de evrei unguri, nu numai fanatici naționaliști. În noiembrie 1920, Iorga s-a întîlnit la București cu Oszkár
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau a ardeleanului Ion Banea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democrație, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau "programe de partid". Legiunea era antisemită, dar Codreanu nu-i respingea pe evrei din motive rasiale. Ortodoxia excludea orice abordare rasistă. Antisemitismul lui Codreanu era însă patetic, purtînd toate semnele antisemitismului fără rasismul lui Hitler. În viziunea lor alb-negru, membrii Legiunii proslăveau națiunea română și istoria ei bimilenară. Karl Marx prefigurase o societate în afara națiunii, Albert Einstein pulverizase timpul, iar Sigmund
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
alții au fost trimiși în exil), a devenit un fel de Siberie pentru Roma: cei căzuți în dizgrație sau nedoriți la Roma erau exilați în mare număr în această provincie. Conform tradiției latine, lipsită întotdeauna aproape total de orice tendință rasistă, acești exilați, ca și oficialitățile sau ostașii din garnizoanele de acolo, s-au amestecat prin căsătorii cu dacii autohtoni mai ales în Transilvania. În 271 e.n., atunci cînd împăratul Aurelian și-a retras legiunile și cînd o mare parte a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]