1,446 matches
-
a știut că nu mai trebuie să se despartă de el. Prietenul cu cincisprezece ani mai vârstnic nu era deloc o prezență comodă. Avea spiritul ascuțit și vorba necruțătoare și pe lângă asta un orgoliu teribil, menit să-i vindece conștiința ratării. Cei din preajmă, și Labiș nu făcea excepție, trebuiau să-i suporte ironia, mai direct spus: batjocura adresată inculturii, lipsei lor de talent etc., de care mentorul vorbea ca de niște certitudini. Nimeni nu „știa” nimic, nimeni nu avea cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de acești domni eleganți, parfumați și cu obrazul bărbierit bine, ci de niște băbăciuni austere, dar putred de bogate, care s-au ridicat la Ceruri lăsînd pe pămînt milioane și milioane de euro necesari pentru integrarea în structuri și pentru ratarea calificării la mai multe turnee finale. ianuarie 2006 Sus Patria! Jos verticalitatea! Sus delațiunea! Corneliu Vadim Tudor îl face în toate felurile pe Gigi Becali. Nu demult, însă, s-a lăsat pupat de cel pe care acum își exersează pamfletul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Dă cam două goluri pe an, centrează o dată la trei luni și pasează în principiu o dată primăvara și o dată toamna. Rupe peluzele de la 11 metri, asta în cazul în care nu-și pune în pericol hemoroizii, căzînd în fund după ratări. Europa s-a cam plictisit de el, de nevasta lui care nu mai cîntă de cinci ani, de plozii lui păziți ca Sfintele Moaște. I-a rămas Asia, unde cîteva miliarde de ochi oblici sînt gata să cumpere pe bani
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Povestea cu săracii la masa bogaților și toate complexele noastre adunate de-a lungul anilor. Privind tabelul calificatelor în optimi, trebuie să le dăm dreptate confraților de pe Tamisa. Grupele s au derulat vreme de aproape trei luni pentru ca golurile și ratările să tragă o linie pe care, de fapt, o știam. Rezultă o Europă împărțită în două, cu bogații în continuare protejați de steluțele argintii și cu răsăritenii excomunicați în cel mai bun caz joia, cînd vine rîndul Cupei UEFA. Real
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
siguranță altul. Manchester înseamnă forță și eficiență, Arsenal, sobrietate și eficiență, Liverpool, tradiție și eficiență. La Chelsea, eficiența există doar în deziderate, tradiția e incertă, forța e discutabilă, iar sobrietatea pălește sub dimensiunea scrîntelii piramidale a lui Abramovici. Așadar, premisele ratării boeme sînt îndeplinite cu vîrf și îndesat. Cînd mister gospodin Roman toacă agoniseala petrolului siberian pe băieți cu cercei mulți și victorii puține, ai toate șansele să te molipsești de nebunia generală și să ajungi, ca în cazul lui Mutu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
un pelerin ce s-a rătăcit și se scufundă în mlaștini necruțătoare, este opturată de fluviul negru ce mă înghite, aruncându-mă, mai adânc, în crizele unui înec ce nu se termină. Resimt, apoi, experiența pierderii tuturor celor dragi, sentimentul ratărilor marilor speranțe și intenselor iubiri, inutilitatea și plictisul, ura exacerbată de sine și marea teroare a angoasei, toate acestea cumulate într-un singur fascicol de cronicitate ce străpunge conștiința mea răpusă. Astfel, suferințele de factură corporală și traumele sufletești se
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
se amestecă în mulțime, anonim, și trăiește toate contradicțiile, nedeosebindu-se de semenii săi decât prin facultatea "de a formula, cât mai circulabil și deci cât mai rodnic, sensul vremii și al întîmplărilor pe care le trăiește". Cât mai multe ratări (adică schimbări la față) înseamnă cât mai multe trăiri, o cât mai mare posibilitate de salvare în fond, preocuparea soteriologică stând la fundul filozofiei. "Omul e singurul animal care-și poate rata viața... Rața rămâne rață orice ar face." Consecvența
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cea mai mare durere a lui este să vadă că lumea merge tocmai spre șmecherie, fariseism, duplicitate. Pune deasupra tuturor valorilor puterea morală, nu sinceritatea. Îl respinge, de aceea, pe Gide, care crede că sinceritatea scuză totul. Consideră sinuciderea o ratare, un păcat. Modelul lui de existență este preotul de țară. Dumnezeu este pretutindeni, de preferință în locurile nebănuite, rugăciunea adresată lui Dumnezeu nu e pentru a primi răsplata raiului, ci „din dragoste pentru un Dumnezeu care s-ar putea să
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
pe covor, iar potențialul sinucigaș nu mai are bani pentru alta. Autorul își construiește romanele prin alăturarea unor astfel de secvențe ce au drept liant un narator care monopolizează și își aproprie situațiile cele mai bizare. Totul cade în derizoriu, ratarea fiind tema centrală. Aceeași tematică se găsește în textele dramatice, consubstanțiale, din multe puncte de vedere, prozei scrise de T., cum se poate remarca în Audiență 0, apărut în 2003. SCRIERI: Cu puțin timp înaintea coborârii extratereștrilor printre noi, Iași
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
inclus propria mea anamneză, care e, aci, în ultimă analiză, „tema autorului”. Mi-am anchetat fără ezitări conștiința. Am reconstituit amintiri, reverii, aspirații, zbateri; mi-am contabilizat lipsurile, naivitățile, greșelile; mi-am expus îndoielile, nemulțumirile, decepțiile; am vorbit despre frustrări, ratări, eșecuri, despre zidiri și surpări interioare; am notat înălțimi (atît cît am putut urca eu) și prăpăstii de gînd. În rezumat, am făcut medicină și arheologie sufletească; am făcut ceea ce face orice diarist. Consider confesiunea un act igienic, un act
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
orice adiere sentimentală. Rigid, scorțos la suprafață, sînt neliniștit și ductil înăuntru. Par sever, distant, dar tînjesc după tandrețe. Sînt tendințe pe care mă feresc să le dau în vileag, care i-au rămas necunoscute și mamei. Și nu există ratare mai dureroasă decît aceea de a nu putea să te înfățișezi așa cum ești! Mă răsucesc în aceste contradicții, zilnic, preocupat de dezacordurile cu mine însumi și cu lumea. Ochii mei sînt albaștri, dar sufletul, deseori, cenușiu. Bocetele mătușii Aneta sînt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
satisface cîtuși de puțin veleitatea de „autor”. Mai mult, cred chiar că firea mea nu se împacă deloc cu scrisul publicitar. Am, prin urmare, un motiv serios să mă felicit pentru ceea ce consideram a fi prima și cea mai dureroasă ratare din viața mea. *Zvonul despre o iminentă reducere de personal scoate la iveală nebănuite lașități și inimiciții. Degeaba perorez despre ne cesitatea unei conduite demne și avertizez că, pentru a-și ușura sarcina, cei de la „Cultură” și cei de la „Propagandă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Deși îmi displăceau destule lucruri din viața militară - severă, rigidă și, nu o dată, ilogică -, îmi părea rău că trebuia s-o părăsesc. Fără să mă lamentez, consideram că mi se făcuse o nedreptate. Chiar dacă pe atunci termeni ca „eșec” și „ratare” apăreau rar în vocabularul meu, sentimentul pe care ei îl denumesc mă domina. M-am gîndit cu îngrijorare și tristețe la mama și la tata, care, cînd erau întrebați ce le face băiatul, răspundeau cu mîndrie că se pregătește să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ei. Discutînd cu „nenea Jean”, am constatat că nu-și dă seama de insistențele pe care le-am depus pentru revenirea lor în paginile revistei. De asemenea - am dedus -, nu înțelege că eu plătesc loialitatea față de ei cu amînări și ratări de situații favorabile activității de cronicar: de pildă, n-am comentat cărți de autori pe care, literar, îi prețuiesc, numai pentru că, știind că se află în conflict cu ei, laudele mele nu le-ar fi sunat bine. Ar proceda la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
materialului cu care s-ar cuveni să-l „umplem” nu există diferențe de păreri între noi: îl vom „umple” cu lecturi. El cu „lucruri vechi și bune”; eu și cu „lucruri” de-ale contemporanilor. *Cei ce călătoresc nu au sentimentul ratării. Acesta aparține, adesea, sedentarilor. Eu sînt cel mai inert dintre ei. *O frază dintr-o conferință a lui Rebreanu îmi sugerează formula de „organizarea mizeriei”. E deopotrivă o problemă individuală și de stat. După trei sau patru ani, iată-mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că și eu îmi fac datoria, dar fără convingere, căci am ajuns la concluzia că aproape nici unul dintre copiii acestei generații - o generație scăpată din mînă - nu merită. Mă simt inutilă, ridicolă”. Știu. Are (uneori apăsător, ca azi) senzația de ratare, de scufundare inexorabilă în marasm: „Să poți (și a rostit fiecare cuvînt rar, cu glasul în lacrimi) să faci mult și să nu faci nimic e o drama”. „E adevărat”, am consimțit eu, incapabil în acel moment să dezvolt un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
S-a urcat într-o mașină și în cîteva minute a fost la poarta profesorului. Uimirea mea începe de aci. Coban, fost prizonier de război, intelectual obligat să-și schimbe meseria (din jurist a ajuns profesor de rusă), cu mari ratări intelectuale (un doctorat, discontinuitate în activitatea de critic de artă), s-a arătat mîndru de această întîmplare. Cînd mi-a spus o, în felul său graseiat, am crezut o clipă că satisfacția îi vine din faptul că a fost prezentat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
însemnări e ca o trecere prin purgatoriu, te curăță de patimile pe care, fatalmente, textele le-au păstrat, încît ajungi să privești cu o melancolie senină, zîmbitoare, chiar și paginile compuse odinioară cu nervii încordați și maximă gravitate. Paradoxal, amintirea ratărilor poate fi la fel de consolatoare ca și cea a dorințelor și gîndurilor devenite fapte. Uneori, folosind o grilă larg comprehensivă, eu mă felicit pentru multele lucruri pe care nu le-am făcut și mă îngrijorez pentru cele, puține, pe care le-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cella... Conversația n-a fost lipsită, totuși, mai ales la Început, de sarcasmul care Îl consacrase pe filosof. În ciuda scurtei sale exaltări față de „Revoluția” anticeaușistă din 1989, România rămânea pentru Cioran, se pare, de-a pururi, „locul eșecului definitiv, spațiul ratării”, cuvinte pe care le repeta cu vizibilă plăcere. Mai neobișnuită - având În vedere că ne vedeam pentru prima dată - era causticitatea față de vechii prieteni. Mai ales față de Noica. Se amuza, surescitat, să descrie servilismul și flateria grotescă a Maestrului În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Toți românii necăjiți purtau în mentalul estropiat un astfel de protest. Ei și? Coabitau satisfăcător cu un stereotip dinamic rutinat Ce le trebuia berea răzvrătitului de la Suhuleț?. Spiridon și Prutianu s-au retras la restaurantul Unirea . Această alegere a însemnat ratarea definitivă a momentului . Ezitările au stins evenimentele ... La ora 16,30 nici un organizator nu se mai găsea in Piață . Nici Europa Liberă , nici un alt mijloc de informare din Lumea liberă nu au consemnat în acele zile tentativa de revoltă de la
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
fundamentează Întregul sistem administrativ românesc. Acceptând necesitatea unui demers de reformare la nivelul administrației românești, În continuare voi lua În discuție acele elemente componente ale măsurilor de reformă, despre care consider că ar putea constitui mai puțin sursa unei posibile ratări a obiectivelor propuse, cât, mai degrabă, punctul de pornire Într-o reevaluare a demersului de reformare, la dimensiunile Întregii administrații publice centrale românești. Primul dintre obiectivele specifice ale reformei se referă, după cum am precizat mai sus, la formalizarea procesului formulării
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
VTRA, 2000, 3; Ruxandra Ivănescu, Farmecele povestitorului, VTRA, 2000,3; Nicoleta Sălcudeanu, Cronică în fărâme, VTRA, 2000, 3; Cornel Moraru, Un prozator, VTRA, 2000, 3; Maria Ștefănescu, Elogiul fragmentarului, „Discobolul”, 2000, 34-36; Petraș, Panorama, 273-274; Catrinel Popa, Un roman al ratării, RL, 2002, 18; Lefter, Critica, 384-387. C.H.
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
prozatorul nu este pregătit pentru construcția amplă presupusă de un roman. Ticurile sale cele mai supărătoare (derivate lingvistice și semantice, nesiguranță și incoerență epică, poetizări necontrolate), asociate cu o lipsă marcată de originalitate, capătă amploare (măcar cantitativ) și duc la ratarea aproape totală a cărții. Literatura ulterioară a lui G. - romane, povestiri, poezie - este neconvingătoare. Rolul autorului se limitează la contextul mișcării SF din anii ’80. SCRIERI: Aporisticon, București, 1981; Moara de apă, București, 1989; Phreeria, Galați, 1991; Săritorii în gol
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
ostil, „pândită de noaptea rece ca țeava unei arme cenușii” -, precumpănitor devine un lirism al poeziei despre poezie și despre harul revelator al poetului. Cartea de maturitate a lui C., Tablou cotidian, aduce în prim-plan lirica blând-sarcastică a „estetismului ratării” în mica lume provincială. Placheta de „versuri alese” Alter ego rezumă un itinerar printre direcții și obsesii poetice, printre toate câte „au fost scrise”, dând curs, într-o secțiune intitulată Epilog, jocului intertextual de sincronizare, peste timp, cu pulsul poetic
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
său literar, un argument în plus îl constituie apariția în 1990 a volumului de nuvele Îngeri maculați, imposibil de conceput, înainte de această dată, altfel decât în manuscris, fie și numai pentru paginile privind tragedia atâtor generații de tineri condamnați la ratare de-a lungul anilor, în autohtona mucegăire. Pornind de la roman pentru a ajunge la nuvelă, de la realitatea exterioară pentru a-și descoperi propriul univers interior, de la cotidianul stringent pentru a coborî adânc în istorie, C. a parcurs, de fapt, drumul
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]