11,752 matches
-
proclamație publică anunță poporului candidatura prințului chiar înainte ca acesta să-și fi dat acordul. Într-un timp foarte scurt se organizează un plebiscit, de unde rezultă, după Brătianu, că "cinci milioane de români își aclamă suveranul, pe prințul Carol". Camera ratifică plebiscitul... Lui Carol nu-i rămîne decît să descopere Principatele. El se informează și-i primește la Düsseldorf pe Brătianu și pe Davila, inspectorul general al serviciului sanitar român și pe bătrînul aghiotant al prințului Cuza. "Doctorul Davila îi arată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Josephine, fiica marelui duce de Bade, Charles-Louis-Frederic, și a marii ducese Stephanie de Beauharnais și prusacă prin tatăl său, prințul Carol-Anton de Hohenzollern. Două probleme apasă asupra acestor începuturi hazardate: poziția Constantinopolului și separatismul moldav. Poarta se supune deciziei franco-prusace, ratificată de Marea Britanie și susținută de Italia. În octombrie 1866, marele Vizir face cunoscute prințului condițiile sale, iar acesta le acceptă. Constantinopolul ia act de voința populației și se arată dispus să-i confere prințului rangul și prerogativele, nu ca în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Regele Carol ține la această alianță și rămîne fidel acestui angajament, în ciuda criticilor foarte vii emise asupra acestei politici externe de către mediile intelectuale patriote în primăvara anului 1914. Regele, solicitat în 1913 de către contele Czernin, ambasadorul Austriei la București, să ratifice tratatul din 1883 în Parlament pentru a-i oferi un fundament mai puternic, nu poate să rezolve această problemă: el ia în considerare o opinie foarte puternică împotriva Budapestei și a atrocităților comise la adresa românilor din Transilvania, dar își menține
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
preliminariile sînt semnate la 5 martie la Buftea, iar pacea la București, pe 7 mai; România acceptă controlul economic al Germaniei și Austro-Ungariei. Dar această pace nu clarifică confuzia politică. Brătianu și liberalii sînt eliminați din Camera nou aleasă care ratifică pacea pe 28 iunie, dar pe care regele Ferdinand refuză s-o semneze. Conflictul izbucnește din nou în plan extern, între Aliați, între Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Emisarii lui Brătianu vor explica departamentului de stat motivele, pledînd în favoarea unei păci
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un consiliu director al cărui președinte este luliu Maniu, înconjurat de personalități ca Lucaciu, Alexandru Vaida-Voevod, Octavian Goga, Aurel Vlad, Ștefan Cicio-Pop. O delegație este trimisă la București pentru a înmîna solemn rezoluția care proclamă Unirea. La 24 decembrie, Bucureștiul ratifică actul. Militantismul ardelenilor din toamna anului 1918 a cîntărit, fără îndoială, greu asupra deciziei lui Wilson de a recunoaște principiul unității naționale române. Anturajul președintelui american era preocupat, cu siguranță, de soarta minorităților naționale din Transilvania, însă era de acord
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu Roma încă din 1915. În 1920, regele Ferdinand trimite un ministru plenipotențiar la Vatican, iar papa un nunțiu la București. Atît patriarhul Miron Cristea, cît și laicii ortodocși, își exprimă dezaprobarea. Totuși, textul este semnat în mai 1927 și ratificat în 1929, sub guvernul național-țărănesc al lui Maniu. În 1981, într-o lucrare publicată la București, care trece drept referință oficială asupra istoricii Bisericii române, Mircea Păcurariu subliniază: "Concordatul era anticonstituțional pentru că articolul 22 al Constituției prevedea că raporturile între
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
menținere a ordinii" Statele Unite boicotează ceremonia de învestitură a președintelui Iliescu 1991 Februarie Constituirea Convenției Naționale care reunește 14 partide din opoziție România obține statutul de invitat la Consiliul Europei Tratatul româno-sovietic semnat de Iliescu și Gorbaciov. Tratatul nu este ratificat de Parlamentul român Adoptarea legii fondului funciar Iunie Prezentarea în fața Parlamentului a legii marii privatizări Iulie Formarea Partidului Alianței Civice Septembrie Sosirea a mii de mineri în București. Șeful Guvernului, Petre Roman, este constrîns să-și dea demisia. Formarea Guvernului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
presa și toată națiunea în eroare: tonul unei siguranțe invincibile în cestiunea pe atunci la ordinea zilei. Urmarea a fost apoi deplina noastră abandonare în cestiunea izraelită și trăgănarea în infinit a delimitării Dobrogei. Din depeșă aflăm că Rusia a ratificat pîn-acum toate delimitările făcute, esceptînd cele din Dobrogea. Ceea ce e mai curios însă în împrejurările de față e că acest provizoriu formal constituie un punct de plângere al răspunsului Camerei bulgare la mesajul de deschidere, plângere cu atât mai caracteristică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ar face numai o lucrare costisitoare ce n-ar fi bună la nimic. Dar ce puteau reclamațiile în contra unor angajamente consimțite și mai cu seamă ce în contra presiunii unei puteri mari? A trebuit să cedeze. O nouă convenție a fost ratificată la 15 iunie, prin care Serbia e obligată de-a-și începe lucrările la 15 decemvrie viitor. Se vede că termenul e aproape și că guvernul din Niș nu are vreme de pierdut pentru a pune lucrările la adjudecație, ceea ce nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și dezvoltarea țării conform destinelor ei“. Legăturile diplomatice româno-sovietice au fost întrerupte la 13/28 ianuarie 1918, în urma unei decizii unilaterale a părții sovietice, iar Tratatul de la Paris de la 28 octombrie 1920, care urma să intre în vigoare după ce era ratificat de toate părțile contractante, dădea României asigurări „firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic, Ghiorghi Vasilievici Cicerin, înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia) că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese „încheiat fără participarea sa
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
asigurări „firave” în privința Basarabiei. La scurt timp, ministrul de externe sovietic, Ghiorghi Vasilievici Cicerin, înștiința statele sematare (Marea Britanie, Franța, Italia și Japonia) că Moscova nu recunoștea acest tratat care fusese „încheiat fără participarea sa”. Se adăugau refuzul Japoniei de a ratifica documentul respectiv și recunoașterea de jure a statului sovietic de către marile puteri (Anglia și Franța în 1924; Italia în 1924; Statele Unite ale Americii în 1933). Titulescu conștientiza efectele negative ce puteau să reiasă în urma menținerii unei situații anormale în relațiile
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Companiei care s-ar fi angajat să întreprindă lucrările de navigabilizare i se promitea un privilegiu exclusiv de navigație pe 99 ani. Dacă membrii companiei nu ar fi găsit suficiente garanții în prevederile Regulamentului Organic, atunci privilegiul trebuia să fie ratificat de curțile suzerană și protectoare. Un inginer francez urma să vie în Moldova și să întocmească lucrările pregătitoare. În ziua când primul vapor ar fi ajuns la Galați, Iosef Sachetti primea drept recompensă o pensie anuală de 300 ducați reversibilă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fie întovărășite de o traducere în limbile germană sau franceză (art. 9). În luna noiembrie 1855, generalul Alemann, comandantul garnizoanei austriece din Galați, aducea la cunoștința domnitorului cel de-al treilea tratat adițional al Uniunii austro-germane, pe care domnitorul îl ratifica. După cum se vede, aceasta a fost o perioadă de dibuiri și încercări de organizare a acestei instituții, conform obligațiilor pe care și le asumase Moldova, ca membră a Uniunii telegrafice austro-germane. Dificultățile întâmpinate se datorau și greutăților de adaptare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
văzut pentru prima dată apărând prințul Kaunitz cu o față senină”, încât von Solms credea chiar că Viena își va schimba sentimentele și principiile. Într-adevăr, după reculul Petersburgului în chestiunea independenței Principatelor, Kaunitz nu a mai găsit necesar să ratifice tratatul de subsidii cu Poarta. Acest recul al Rusiei s-a produs treptat și manevrier, nelipsind reveniri la ideea independenței Principatelor, de unde și protestele Austriei - o stare de lucruri cunoscută de cele mai variate cercuri diplomatice. În august 1771, nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avocați, evidențiate în Raportul din anul 2001. Nu au fost făcute progrese semnificative cu privire la drepturile cetățenești. În privința liberei circulații a forței de muncă, un acord bilateral privind libera circulație a lucrătorilor a fost încheiat cu Spania, în ianuarie 2002, și ratificat în iulie 2002. Acordurile cu Portugalia și Luxemburg, semnate în 2001, au fost ulterior ratificate. În august 2002, România a adoptat o lege care avea ca scop transpunerea acquis-ului cu privire la organizarea și dezvoltarea anumitor activități economice de către persoane fizice. Tot
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Lucrători Migranți, în cadrul Oficiului pentru Migrația Forței de Muncă. Noul Oficiu urma să răspundă de diseminarea informațiilor privind legislația românească și comunitară. Cu privire la viitoarea coordonare a sistemelor de asigurări sociale, în noiembrie 2001 România a semnat un acord cu Olanda, ratificat în iulie 2002. În mai 2002, România a semnat Codul European al Asigurărilor Sociale, care nu fusese încă ratificat de Parlament. S-a constatat necesitatea intensificării măsurilor de recunoaștere reciprocă a diplomelor și a pregătirii profesionale și accelerării introducerii structurilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
românească și comunitară. Cu privire la viitoarea coordonare a sistemelor de asigurări sociale, în noiembrie 2001 România a semnat un acord cu Olanda, ratificat în iulie 2002. În mai 2002, România a semnat Codul European al Asigurărilor Sociale, care nu fusese încă ratificat de Parlament. S-a constatat necesitatea intensificării măsurilor de recunoaștere reciprocă a diplomelor și a pregătirii profesionale și accelerării introducerii structurilor administrative necesare și a programelor de educație și pregătire profesională. Era necesară reevaluarea concordanței cu acquis-ul a legislației recent
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în condițiile aderării României la UE. A fost adoptată Legea nr. 54/2003, cu privire la sindicate, care a modificat Legea nr. 54/1991. Un acord bilateral a fost semnat cu Spania, în domeniul liberei circulații a lucrătorilor, în ianuarie 2002 și ratificat în iulie 2002. Acordurile cu Portugalia și Luxemburg, semnate în 2001, au fost ratificate în anul 2002. Referitor la viitoarea coordonare a sistemelor de securitate socială, România a semnat, în noiembrie 2001, un acord asupra exportului beneficiilor asigurărilor sociale cu
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sindicate, care a modificat Legea nr. 54/1991. Un acord bilateral a fost semnat cu Spania, în domeniul liberei circulații a lucrătorilor, în ianuarie 2002 și ratificat în iulie 2002. Acordurile cu Portugalia și Luxemburg, semnate în 2001, au fost ratificate în anul 2002. Referitor la viitoarea coordonare a sistemelor de securitate socială, România a semnat, în noiembrie 2001, un acord asupra exportului beneficiilor asigurărilor sociale cu Olanda, acord care a fost ratificat în iulie 2002. A intrat în vigoare Legea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Portugalia și Luxemburg, semnate în 2001, au fost ratificate în anul 2002. Referitor la viitoarea coordonare a sistemelor de securitate socială, România a semnat, în noiembrie 2001, un acord asupra exportului beneficiilor asigurărilor sociale cu Olanda, acord care a fost ratificat în iulie 2002. A intrat în vigoare Legea de ratificare a Acordului European pentru instruirea și formarea asistentului medical. A fost modificată Legea nr. 507/2002, privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice, în sensul preluării prevederilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniul audio și video și a programelor de calculator. Trebuie subliniat faptul că cele două Tratate OMPI (din 1996 Tratatul OMPI, privind dreptul de autor și Tratatul OMPI, privind interpretările, execuțiile și fonogramele) au fost ratificate de Parlament. Dreptul de proprietate industrială Domeniul protecției drepturilor de proprietate industrială acoperea, conform legislației în vigoare, următoarele tipuri de obiecte de proprietate industrială: invenții, mărci, indicații geografice, desene și modele industriale, topografii ale circuitelor integrate, noi soiuri de plante
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fost făcute progrese cu privire la dreptul societăților, contabilitate, protecția proprietății intelectuale și industriale. Cu privire la dreptul societăților comerciale, dezvoltarea legislativă include introducerea, în mai 2001, a unei proceduri simplificate pentru înregistrarea și autorizarea comercianților. În domeniul proprietății intelectuale și industriale, România a ratificat Tratatul de la Geneva în materie de copyright și Tratatul de la Geneva în domeniul performanțelor și al fonogramelor. În acest domeniu, legislația română era, în general, aliniată cu acquis-ul în domeniu. Procesul de aliniere și de transpunere a acquis-ului a continuat
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
al mărfurilor periculoase. Acordul între România și Comunitatea Europeană privind transportul rutier a intrat în vigoare în iunie 2002, iar Acordul între România și Comunitatea Europeană privind transporturile ocazionale internaționale de călători derulate cu autobuze și autocare (INTERBUS), a fost ratificat, de asemenea, în iunie 2002. În domeniul transportului feroviar, Legea privind transportul feroviar al mărfurilor periculoase a fost adoptată în decembrie 2001, continuându-se astfel armonizarea legislației române cu acquis-ul în domeniu. În sectorul de transport pe căile navigabile interioare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
armonizare legislativă pentru o serie de domenii, cum ar fi: protecția minorilor, publicitatea, sponsorizarea, dreptul la replică, accesul liber la servicii audiovizuale. România și-a propus să semneze Protocolul adițional la Convenția Televiziunea fără Frontiere a Consiliului Europei și să ratifice acest din urmă document, până la sfârșitul anului 2001. După rezolvarea problemelor ce derivau din Acordul General pentru Comerțul cu Servicii Organizația Mondială a Comerțului (OMC), referitoare la necesitatea solicitării deschiderii listei de excepții și negocierea compensațiilor pentru aceasta, având în
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
însemnat trecerea la implementarea efectivă a legii. * De asemenea, a fost adoptată Legea 402/7.10.2003, pentru modificarea și completarea Legii Audiovizualului nr. 504/2002 (publicată în MO nr. 709/10.10.2003). * Prin Legea 56/2003, a fost ratificată Convenția Europeană privind Televiziunea Transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg, la 5 mai 1989, și a fost acceptat Protocolul de amendare a Convenției, adoptat la Strasbourg, la 1 octombrie 1998. * A fost adoptată Legea nr. 28/2002, pentru ratificarea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]