9,593 matches
-
un fel de mârâieli vesele, de complezență, după care domnul cel înalt de la masa cu daruri striga alt nume, un alt copil se apropia de masă cu ochi strălucitori, organizatorul făcea încă o glumă, sala mârâia din nou cu veselie reținută. Și tot așa. Până când Puiu s-au auzit și el strigat. A ieșit în fața întregii săli, bănuind că aspectul său și întregul său fel de a fi erau prea grave pentru un copil de vârsta sa, ceea ce s-a adeverit
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
mizeriile alea de-acolo! Dar Dogaru tăcea încrâncenat. Domnul Ionescu aștepta, și băieții așteptau și ei. Deveni clar că Dogaru n-are să se urce niciodată la loc pe pervaz ca să dezlipească peticele alea de hârtie. Ieși afară, șuieră cu mânie reținută domnul Ionescu. Și cum Dogaru tot nu se clintea din loc, răcni scos din minți: Afară! Abia atunci Dogaru țâșni ca din pușcă, trecu glonț prin fața catedrei și numai când ajunse în apropierea ușii din fundul clasei încetini pasul două
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Știți spunea c-un râset jenat -, eu n-am fost niciodată măritată. Așa s-a-ntâmplat. Așa că, orice s-ar zice, se cheamă că sunt domnișoară. Asta este, nu pot să schimb eu lucrurile... Mama se amuzase, în felul ei reținut, de pretenția comică a vecinei, întrebându-se cam ce vârstă ar putea să aibă vecina ei bucovineancă. Cu puțin înainte de a muri aflase întâmplător că avea șaptezeci de ani. Vestea o consolase întrucâtva și îi spusese lui Lucian, cu o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe brațul scaunului de la cinematograf. În lungul străzii Antonia nu se mai vedea. Elena În amfiteatrul "Dimitrie Cantemir", rotund și încăpător cât o arenă de circ, aduseseră studenți de la toate facultățile Universității. În așteptarea ședinței învăluite în mister, un murmur reținut și oarecum neliniștit se ridica în spațiul vast, înalt și difuz-luminos de deasupra stalurilor înclinate. Lângă Dragoș, Jipa, c-o figură de connaisseur blazat, își plimba privirea alene peste sutele de capete preocupate să afle noutăți de la vecini. Însă nimeni
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
pe care multe muzee îl sancționează prompt, dar este spre exemplu insuficient să explorezi doar cu privirea un obiect tridimensional ale cărui caracteristici determină și alte tipuri de interacțiune. Astfel, dacă în muzeele tradiționale comportamentele nonverbale se identifică cu gestul reținut, privirea, postura statică, în muzeele interactive, în muzeele în aer liber comportamentul publicului se traduce prin gestul spontan, dinamic, contactul direct cu obiectul și nu numai atît, dar și capacități sporite de explorare, prin asocierea cu alte obiecte. S-a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sau a evita factorul de stres sau pentru a-i ameliora consecințele; • planificarea: organizarea etapelor optime pentru a face față factorului de stres; • îndepărtarea activităților perturbante: renunțarea la anumite activități pentru o mai bună concentrare asupra factorului de stres; • coping reținut: acționarea la momentul potrivit; a nu acționa pripit, prematur; • căutarea de susținere instrumentală: căutarea de informații, sfaturi, asistență. În cadrul burnout-ului orientat asupra emoțiilor au distins între: • căutarea de susținere socială: căutarea de susținere morală, înțelegere și compasiune; • împărtășirea emoțiilor: centrarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a istoriei și în fondul de publicații al marilor biblioteci naționale zac inestimabile comori de gândire românească, pietre de fundație ale gândirii de astăzi, ce de acolo își trage seva. I N.O. le-a scos la lumină! Demn de reținut (încă o dată subliniez) selecția autorului, care nu se limitează la punctarea valorilor istorice ale Vasluiului, personalități, fapte mărețe, monumente, ci și la surprinderea atmosferei unor timpuri despre care generațiile de astăzi nu știu nimic și nici nu se îngrămădesc prin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
decât mă împroșca mereu cu săgețile ochilor ei. Cici mai bătu de două ori, apoi văzând că nu-i răspunde nimeni, plecă. Zgomotul pașilor ei se stinse repede. Mihaela răsuflă ușurată și, desfăcîndu-se brusc din brațele mele, mă apostrofă cu reținută mînie: ― E așa de urât ceea ce faci. Te rog pleacă imediat. Am privit-o la rîndu-mi încruntat și mai ales pus pe ceartă: ― De ce mă alungi? ― Pentru că te disprețuiesc! ― Bine, plec. Dacă mă vede cineva ieșind de aici? ― Nu-mi
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
plin de gingășie. Să știi că mi-ar fi displăcut dacă noua mea prietenă marea era... nesărată... Am hohotit din nou. Doamne, nici într-un an n-am râs ca în ziua aceea. Eu și Mihaela eram de felul nostru reținuți, sobri, ponderați; priveam viața prin lentile care nu măreau realitatea. Ușurința, superficialitatea, exuberanța ne erau, oricum, străine. Așa cel puțin îmi conturam harta mea sufletească și cred că avea nu numai apropieri, dar chiar identități cu aceea a Mihaelei. Ce
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
rândul acesta admiteam că voi pierde, dar ce importanță avea? ― Șapte! Iată, ieșise a doua oară! De neînchipuit! Și iar maldărul de fise albastre sosi în fața mea, îngroșîndu-le pe cele dintâi. În ochii jucătorilor întorși asupră-mi se citea o reținută pizmă. Am jucat din nou pe 7. De rândul acesta privirile adunate pe mine surâdeau ironic. N-aveau decât. Cine putea să le împiedice? Bineînțeles bila alese alt număr. Nu-i nimic, voi rămâne fidel dragului meu 7, care m-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
în casa noastră... ― Aici? (Pe fața ei poposiră semnele mirării și întrebării.) ― N-am spus aici, am spus în casa unde trebuia să ne mutăm și care e gata cu reparațiile. ― Prefer să mă duc la soră-mea. (O replică reținută a mîndriei.) ― Te rog foarte mult să faci așa cum îți spun. Mihaela tresări, mirată de tonul meu poruncitor. Parcă ar fi voit să spună ceva, dar se răzgândi și tăcu. ― Vom face acțiune de divorț prin consimțământ mutual pentru a
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
când a citit în ziar. " Cred și eu, mi-am spus lăsând receptorul în furcă. Vedeți, stimată doamnă Nenișor, că pot să ajung chiar profesor universitar când vreau? Și dumneavoastră care vă îndoiți de posibilitățile mele, cu o fină și reținută ironie... Cred că vă aduceți aminte în ce împrejurare, nu? Ei bine, v-am dovedit-o acum cu vârf și îndesat. Sînteți satisfăcută?" Din pricina acestei emoționante destăinuiri nu mi-am găsit astâmpărul toată ziua. În sfârșit, mă felicitase Mihaela! Și
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dimpotrivă... Apoi zise: ― Du-te la ea... s-o vezi... Ai iubit-o... Poate o iubești încă... Îmi netezi părul răvășit și, după ce m-am ridicat, îmi perie sumar haina și pantalonii (deși nu era nevoie) cu o drăgălășenie discretă, reținută, parcă ar fi vrut să-mi arate prin aceste gesturi mărunte că e alături de mine în acel ceas greu și împărtășește în aceeași măsură durerea mea. ― Da, trebuie să te duci... acolo... Poate mai e timp să-i vii în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
bineînțeles, anticomunist, de vreme ce n-a mai suportat să rămână la București și a plecat, prin anii '70 (dacă am reținut bine), dar fără încrîncenare. Vorbește cu un dezgust calm, când evocă atmosfera de care a fugit, și cu o amărăciune reținută, când își mărturisește decepțiile, de după revoluție. Nu se arată nici stresat de amintiri, nici indiferent, în momentele când se ajunge (inevitabil, într-o mașină cu cinci români, pe o autostradă, între Los Angeles și San Francisco) la "ce mai e
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
căci el mi-a mărturisit că-i este rușine să-mi spună până la ce punct mă iubește și e gelos și se teme că mă va pierde. 631 {EminescuOpXVI 632} Lucrul însă care mă doare pe mine e tonul tău reținut și cu totul diplomatic din scrisoarea ta. Când ai ști tu să adâncești câtă durere e amestecată în fericirea că te-am revăzut, că le-am sărutat; câtă frică mă stăpânește că poate nu te-am regăsit decât ca iarăși
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
tristă și de nenorocită și tu poți atât de lesne să-mi îndulcești viața mea atât de amară! Nu știu dacă vei lua în nume de rău căldura ce pun în scrisorile mele, poate că ar trebui să fiu mai reținută. Veronica [VERONICA MICLE] 28 decembrie 1881, Iași 10 oare seara Mițul meu de odinioară și de totdauna, Da, am voit să mă înșel pe mine însumi și, prin o prostie, am voit să cred că te-am uitat; însă dorința
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
să remediez defecțiunea apelând la serviciile speciale care se mișcă oarecum greoi, puțin eficient... Joi, 20 august 2009. Astăzi se întoarce excursionista mea. Îmi împărtășește impresii din această plimbare deosebită, o adevărată relaxare pe care o merită din plin. Discutăm reținut. Astăzi e ziua decesului soției și mamei, care a fost regretata noastră dispărută. N-am vorbit despre această grea dispariție, dar fiecare purta în inimă și suflet pe cea atât de dragă nouă. În ziua următoare Mariana are program de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
sorbi vorbele în tăcere. Nu, vocea sa nu era metalică. Era o voce de bărbat întreg, ți-l puteai imagina cântând pe Humphrey Bogart. Doar textul era ușor siropos, dar prin aceasta contrasta fermecător cu vocea prea aspră, gravă și reținută: Ți-aduci aminte Ce dulci cuvinte Ne trimeteam în scrisori? Odinioară Pe dinafară Le știam uneori. Scăldate-n lacrimi noi le citeam 152 De ce iubim femeile Și-apoi le sărutam. Visul se curmă Și-n cea din urmă Eu nu știu ce
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mi-a zâmbit. -Hello!.. -Hello!... Vorbea ca și cum nu ne-am fi văzut de ieri. Degeaba, nu mai aveam nici un fel de sentiment față de ea. Ne-am îndreptat către un taxi și am urcat, uitându-ne mirați unul la celălalt. -Ți-am reținut o cameră de hotel, i-am zis. -Arăți foarte bine, mi-a răspuns ea provocator. Complimentele ei sunau ca o invitație. -Nu pot, dragă, sunt ocupat, i-am răspuns. -Ai pe altcineva?... -Și da, și nu... Mi-a aruncat o
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
un loc surprinzător. Nici nu știi din câte-și poate reveni. —Asta-ncerc să-i spun de-o căruță de ani lui bărbatu-meu. În mintea lui se produse un declic. Simți fiorul dezgropării unui lucru prea mic ca să merite reținut. Nepoata dumitale... e cumva slăbuță, cu tenul alb? Cu părul lung și drept, până mai jos de umeri? Își croșetează singură hainele? Chelnerița își împinse un șold înainte și-și înclină capul. —Ei, știu sigur că până acum nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lăcomie o asemenea literatură, care i-a oferit sugestii. Trebuie să-i fi atras atenția romanele „Focul", 1016, sub semnătura lui Henri Barbusse, „În furtuni de oțel", 1920 Ernst Junger, care considera războiul ca experiență decisivă în viața individului, sugestie reținută și de prozatorul român. La Erich Maria Remarque, în romanul „Pe frontul de vest nimic nou", 1929, desfășurarea faptelor primează asupra comentariilor, iar realismul crud al scenelor se rezolvă în scene tragice, întâlnite și în primul roman al lui Camil
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
-l Înconjoară, accesorii afabile ale iluziei. Și mai presus de toate, să fii singur! Îl Întrebi dacă a fost vreodată singur, dacă știe cu adevărat ce este singurătatea. Încerci să-i explici, dar el este edificat și În privința asta. ZÎmbește reținut și ironic, respinge discuția, te respinge și pe tine, cu Îngăduința obosită a Înțeleptului În fața tinereții. — Știu, știu! oftează el. Dar toți sîntem singuri, fiule, și, de fapt, adevărata noastră singurătate sălășluiește aici - și-și lovește ușurel pieptul În stînga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
delicat răsfirat În vîntul molcom, cu ochii adînci și limpezi strălucind ca ochii pisicilor, plini de forță și vigoare, cu șoldurile delicate legănate În mersul prelung și sigur, cu sînii dansînd ritmic la fiecare pas, cu un zîmbet blînd și reținut ce-i Înflorește pe buze cînd trece. În alte locuri, bărbați și femei cu ochi Întunecați, cu fețe Întunecate, cu fețe cenușii, cu un aer febril, hăituit, mizer, chinuit, forfotesc Încolo și-ncoace, dar parcă lumina strălucitoare și vraja zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și strigă fata cu un glas ascuțit și aspru. Apoi, timp de cîteva minute chinuitoare, omul rămase Într-un salon mic și urît și Încercă să stea de vorbă cu cele două femei care-l priveau uimite, cu o ostilitate reținută, cu o neîncredere morocănoasă și speriată. În cele din urmă, Îngăimînd vorbe stîngace de rămas-bun, mecanicul plecă. Păși pe potecă și apoi pe drumul spre oraș și-și dădu seama deodată că e bătrîn. Sufletul său, care privise cu curaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
vol. I, p. 59), precum și numele de persoană Anî-Baal atestat în ostraconul n. 7 provenit de la Meșad Hashavyahu databil spre sfârșitul secolului al VII-lea î.C. (HAE, vol. I, pp. 332-333). În concluzie, este posibil să afirmăm cu certitudine reținută că în timpul regatelor lui Israel și Iuda zeul Baal a primit un cult discret, mai mare în Regatul lui Israel față de Iuda, și în acesta din urmă destul de relevant. Chiar dacă nu putem susține că Baal este doar un zeu „străin
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]