11,491 matches
-
fi binară, așa cum am putut deja observa, dar poate fi și ternară: A1 Ce citești ? B1 O carte de lingvistică textuală. A2 Lingvistică textuală!/ Ah da!/Ia te uită!/Foarte bine!/Ptiu drace! Avem astfel triada: intervenție inițiativă (A1) + intervenție reactivă (B1) + intervenție "evaluativă" (A2). Variantele celei de-a treia intervenții pleacă de la simpla reluare în ecou până la morfemele care au valori, într-o mai mare sau mai mică măsură, emotive sau apreciative. Așa cum subliniază C. Kerbart-Orecchini: "Termenul de "evaluare" nu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de "evaluare" nu poate fi interpretat aici cu sensul obișnuit: el desemnează a treia etapă a schimbului, prin care [A] încheie acest schimb pe care l-a și deschis, de altfel, semnalându-i lui [B] că a receptat intervenția sa reactivă și pe care o consideră ca fiind satisfăcătoare" (1990: 236). De cele mai multe ori, dacă cea de-a treia intervenție (A2) este negativă, este necesară (cel puțin) o completare interactivă, iar un schimb suplimentar devine indispensabil. Nu voi face aici distincția
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
presupozițiilor din [11]. Mecanismul de înlănțuiri nu poate fi descris în termeni simpli de tipul Întrebare > Răspuns, așa cum s-a arătat mai devreme. Dacă întrebarea pare a fi foarte obișnuită pentru deschiderea unui schimb, iar răspunsul ca fiind o componentă reactivă a perechii respective, trebuie să observăm că o aserțiune va da posibilitatea de a se lua inițiativa și de a se deschide un schimb de replici. O aserțiune aduce cu sine un fapt, un dat, o teză pe care interlocutorul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dintr-un număr restrâns de macro-propoziții. Fiecare secvență, fatică sau tranzacțională este compusă din schimburi al căror număr nu este întotdeauna previzibil. Fiecare schimb care corespunde nivelului macro-propozițional, în general, este compus dintr-un anumit număr de intervenții-clauze date (inițiative, reactive și facultativ-evaluative). Această structură ierarhică, în ciuda caracterului extrem de fluctuant al structurilor dialogale, se înscrie în modelul general prevăzut. Închei prin a-l cita pe Umberto Eco, care rezumă destul de bine filosofia aserțiunii mele, la sfârșitul volumului Semiotica și filosofia limbajului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
spiritul critic și gîndirea independentă. De asemenea, instruirea programată prezintă, datorită formalizării procesului de instruire, și pericolul formalismului și al standardizării cunoștințelor. Cu toate acestea, integrarea noilor tehnologii În structura de acțiune specifică metodei didactice conferă activității elevului un caracter reactiv și proactiv, În raport cu informația vehiculată, cu timpul real de Învățare, cu valoarea formativă a cunoștințelor dobîndite. IV. COMUNICAREA ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE Societatea viitorului este o societate informațională, apărută datorită vastei răspândiri a noilor tehnologii privind informația și comunicarea. Secolul
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
piața mondială valorifică diferitele tipuri de achiziții și comportamente individuale, ea presupunând efort, tensiune continuă, competență, acceptarea nesiguranței și a schimbării. Mult mai atractive sunt culturile, "un refugiu de la aceste cerințe stresante. Nu este de mirare că într-o mișcare reactivă uriașă, culturile sunt foarte autentice în lume și fenomenul cel mai impresionant îl reprezintă înmulțirea și conservarea lor" (M. Malița, 199936). Așa se explică și faptul că identitatea statelor-națiune se află în proces de eroziune, ștearsă de la rădăcină de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
eu pe CTP retrăgându-se, că prea are comentariul jurnalistic în sânge. Îl văd însă ceva mai calm, mai așezat, mai puțin tenebros decât este acum. Sigur, dacă îl va ajuta și evoluția realității băștinașe, că el este un tip reactiv. Ai mai amintit două nume, ceea ce eu nu voi face, pentru că am perceput o tendință irepresibilă a cuvintelor de a produce "realități", iar respectivele nume le-aș păstra, mai degrabă, cum și sunt din punctul meu de vedere, într-un
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
firească sunt întotdeauna limitate ca număr, ceea ce le-ar face cognoscibile și descriptibile (rezultă din legea excepției). Particularitățile morfologice, fiziologice și psihice ale omului se substituie după anumite legi (Legile întâmplării), pe care le descoperim în toate tipologiile constituționale, temperamentale, reactive etc. De aceea, date fiind două sau trei detalii, este posibil - cu ajutorul unei suficiente cunoașteri a legilor tipologice (teoria cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale Botez Donțu, 2004) - să se tragă concluzii cu referire la temperamentul unui individ, și, prin aceasta, să se
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
subiect să spună (sau să scrie), fără a se gîndi prea mult timp, toate cuvintele, denumirile, expresiile sau adjectivele care îi vin în minte în fața unui termen stimul sau inductor. Asocierile produse, sau termeni induși, sînt considerate spontane și elaborate reactiv. Ele ascund o dimensiune proiectivă, deoarece cuvîntul stimulator nu este o frază sau o întrebare precisă și poate fi interpretat de fiecare subiect în funcție de propriul său cadru de gîndire. Numărul de termeni care trebuie evocați este, în general, de la trei
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
autor, situația continuă să fie impenetrabilă." (Fidler, 1997/2004, p. 115). Abordând problematica "protecției biților", Negroponte abordează un ton la fel de pesimist, considerând că: "Legea drepturilor de autor este complet depășită. Este un produs al erei Gutenberg. Deoarece este un proces reactiv, probabil că va trebui să fie complet distrusă înainte de a fi corectată." (Negroponte, 1995/1997, p. 57). Același autor apreciază: "În lumea digitală nu se pune problema unui proces de copiere mai simplu și nici a unor copii mai fidele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o încheiere de succes a Consiliului de Miniștri pe care-l prezida 339. În plus, dezbaterea social-democrată la această scară supranațională constituia un progres în cadrul reuniunilor PSE Consiliul de Miniștri 340. Pe de altă parte, PSE-EcoFin a permis, în mod reactiv, susținerea agendei europene, de exemplu, împotriva competiției fiscale păgubitoare 341 sau pentru liniile directoare pentru ocuparea forței de lucru cu ocazia summit-ului european de la Luxemburg 342. La Congresul de la Berlin din mai 2001, federația și-a ales formal noul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
propus o planificare bianuală a activităților federației în relație cu agenda politică a instituțiilor europene. Spre deosebire de raportul Debunne, care susține principiul promovării social-democrației europene pe plan supranațional, poziția grupului Kok se raportează mai mult la agenda europeană, ceea ce indică atitudinea reactivă a acestui grup, pe cînd abordarea lui Debunne pleacă de la proactivitate. Între UPSCE și PSE, europartidul întîmpina toate greutățile din lume în coordonarea pozițiilor actorilor săi partinici astfel încît să influențeze procesul politic european. Această constatare decurge din dificultățile importante
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politică a europartidelor se referă la un proces (a) de inițiere, (b) elaborare, (c) decizie și (d) punere în practică a obiectivelor formale și informale. Actorii partinici implicați (sau neimplicați) joacă un rol fundamental prin adoptarea unor atitudini proactive sau reactive. Ei își exprimă (sau nu) pozițiile față de politicile comunitare. Aceste poziții depind inițial de factori variați și de la niveluri multiple (regionali, naționali, transnaționali și internaționali), dar pot fi agregate prin mecanisme verticale și orizontale (centralizate și descentralizate) de interacțiune în cadrul
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Reducerea costurilor tranziției pentru partidele naționale Ladrech (2000) Rețea partinică Pozițiile ideologice ale familiilor de partide De notat că guvernele naționale și Comisia Europeană controlează agenda europeană. În general, reiese că federațiile europene de partide au mai mult o atitudine reactivă 441, ceea ce nu înseamnă că nu sînt proactive. Contribuțiile lui Hix și Lord, precum și cele ale lui Ladrech pun în lumină rolul proactiv al partidelor europene. Față de aceste mize analitice și politice, Ladrech a sugerat identificarea conținutului partinic și considerarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
considerare a atitudinii actorilor partinici (și nu doar a partidelor naționale) față de agenda și politicile partidelor europene. Acestă dimensiune a analizei va fi expusă în secțiunea următoare. Deocamdată, vom semnala că actorii partinici din federații pot alege între o atitudine reactivă și una proactivă. Pe partea proactivă a agendei europartidelor, vom nota că actorii partinici pot juca un rol de impulsionare în cadrul federațiilor, punînd pe agendă chestiuni europene. Acest rol este esențial în agenda și politica europartidelor în sens larg. Pe
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
una proactivă. Pe partea proactivă a agendei europartidelor, vom nota că actorii partinici pot juca un rol de impulsionare în cadrul federațiilor, punînd pe agendă chestiuni europene. Acest rol este esențial în agenda și politica europartidelor în sens larg. Pe partea reactivă, vom nota că actorii partinici dintr-o anumită federație pot să se poziționeze variat față de agendă și politică. Numărăm cel puțin cinci atitudini posibile. Actorii partinici pot da inițiativei sprijin total. Alții pot exprima anumite rezerve. Dimpotrivă, unele partide politice
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
ideologice pe axa stînga-dreapta cît și de sensibilitățile internațională, europenistă, națională și subnaționale/regionale (capitolul 6). Tabel cu atitudinea actorilor partinici față de agenda și politica din cadrul europartidelor Actori partinici Agenda și politica europartidului Atitudine proactivă Impulsionare Cinci tipuri de atitudini reactive a) Susținerea inițiatorului b) Susținere însoțită de rezerve c) Nici o opinie d) Opoziție însoțită de rezerve e) Opoziție În prelungirea acestei analize, se pot distinge patru ansambluri de coaliții potențiale care se construiesc pe baza a patru tipuri de atitudini
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a) Susținerea inițiatorului b) Susținere însoțită de rezerve c) Nici o opinie d) Opoziție însoțită de rezerve e) Opoziție În prelungirea acestei analize, se pot distinge patru ansambluri de coaliții potențiale care se construiesc pe baza a patru tipuri de atitudini reactive exprimate. Astfel, putem concepe (a) o coaliție care susține inițiativa de impulsionare în ceea ce privește agenda și politicile europartidului, (b) o coaliție care susține impulsionarea, dar prezintă unele rezerve. În schimb, ne putem gîndi și la (c) coaliții care se opun total
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
că influența PSE s-a manifestat din plin la Consiliul European de la Luxemburg 482. Or, vom nuanța concluziile lui Ladrech arătînd că PSE a contribuit, desigur, la stabilirea agendei pentru Luxemburg, nu jucînd un rol proactiv, ci ilustrîndu-se printr-unul reactiv. Mai exact, PSE a susținut agenda Comisiei Europene (capitolul 8). Tabelul factorilor încetinitori și al factorilor motori Factori încetinitori Factori motori Excluderea cetățenilor din politică (Seiler) Instituționalizarea reuniunilor liderilor (Hix) Lunga lipsă a alegerilor europene (Seiler) Apariția unui sistem de
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
487. Acest discurs este în acord cu concluziile lui Robert Ladrech, pentru care deciziile europene adoptate la Luxemburg sînt rezultatul acțiunii PSE488. Asta înseamnă, implicit, susținerea tezei proactivității PSE. Dimpotrivă, noi vom susține ipoteza că PSE a fost un factor reactiv. În plus, cei mai mulți dintre actorii partinici ai PSE nu se recunosc decît parțial în deciziile de la Luxemburg. Vom începe prin aplicarea mecanismului partinic centralizat la grupul de lucru al PSE pentru locurile de muncă. Vom continua cu examinarea mecanismului partinic
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
portughez a recurs la mecanism pentru a-i satisface pe cît mai mulți reprezentanți ai liderilor, integrînd vederile tuturor, sintetizate în propunerea de proiect. Pe de altă parte, atitudinea față de tensiunile dintre europartide poate varia. Putem distinge atitudini proactive și reactive. Grupul de lucru îi permite POSL să identifice, în prealabil, tensiunea dintre PS francez și British Labour Party. Adoptînd o atitudine reactivă, POSL voia să evite ca tensiunea între aceste două partide să pună sub semnul întrebării succesul conferinței liderilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de proiect. Pe de altă parte, atitudinea față de tensiunile dintre europartide poate varia. Putem distinge atitudini proactive și reactive. Grupul de lucru îi permite POSL să identifice, în prealabil, tensiunea dintre PS francez și British Labour Party. Adoptînd o atitudine reactivă, POSL voia să evite ca tensiunea între aceste două partide să pună sub semnul întrebării succesul conferinței liderilor din PSE și al Consiliului European de la Luxemburg, din noiembrie 1997. Pentru PS portughez, divergența de vederi amintită era vie în memorie
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
partide sînt rețele partinice cu funcția esențială de mediere a pozițiilor ideologice ale familiilor de partide, favorizînd adaptarea partidelor naționale la sistemul instituțional și politic al UE717. Dacă teza adaptării se verifică, ar rezulta că partidele europene ar fi actori reactivi. În speță, partidele social-democrate ar fi în favoarea politicilor active pentru locuri de muncă în UE. Analizînd actele I și II ale politicilor PSE pentru locurile de muncă, observăm mai curînd că partidele social-democrate sînt divizate în trei grupe care favorizează
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nu invers, adică sprijin al Comisiei pentru proiectul grupului de lucru al PSE. În acest prim act, PSE nu a fost un actor proactiv, deși a încercat să promoveze elemente substanțiale din programul său. A fost, în schimb, un actor reactiv, în măsura în care a susținut agenda instituțiilor UE. Dimpotrivă, prim-ministrul portughez Guterres urmărea să-i mobilizeze pe social-democrați în susținerea strategiei de la Lisabona. PS portughez a luat inițiativa, fiind vîrful de lance al atitudinii proactive a PSE. Bazîndu-se pe forța rețelei
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
rețetele tradiționale ale social-democrației. În diferitele studii de caz, rezultă că europartidele sînt importante pentru analizarea integrării europene, căci partidele de guvernămînt recurg la ele pentru ca președinția UE pe care o dețin să fie un succes. Partidele europene devin actori reactivi dacă depind de agenda instituțiilor exterioare. Dimpotrivă, sînt reactive dacă iau inițiativa și o duc pînă la capătul politicii lor. 10.4.2.3. Problematica europenizării Instituționaliștii consideră că europartidele "apar în acest stadiu mai mult drept reflectarea sistemului instituțional
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]