5,519 matches
-
și ceea ce în literatura de specialitate este numit drept fenomenul de entropie a mesajului - „tendința naturală ca acesta să fie disipat (să piardă informații) și să fie diseminat” (Wilcox, Ault, Agee, 1989, p. 201); în timpul proceselor numite de Paul Lazarfeld receptare, interpretare, sumarizare și emisie spre alți receptori, entropia poate constitui o barieră de comunicare, dar și un factor de progres comunicațional (întrunind nevoile de adaptare și flexibilizare a informației). Urmărind același raționament, putem spune că și între cele patru tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se referă la gândirea și activitățile de procesare a informațiilor care nu sunt observabile extern, cu toate că persoanele interesate pot să aibă acces la date despre acest proces. La acest nivel de analiză, suntem focalizați în special pe căutarea în afară, receptarea, interpretarea și, mai departe, procesarea mesajelor sau semnalelor primite din mediul înconjurător, de la obiecte, evenimente sau alte persoane” (Berger, Chaffee, coord., 1987, p. 334). Astfel, putem afirma că procesul de comunicare intrapersonală este influențat de toate celelalte tipuri de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și insuccesul le aparțin în egală măsură. Referindu-se la totalitatea barierelor care apar în comunicare, Torrington și Hall (1991, p. 142) ne oferă un util tabel în care identifică cinci astfel de bariere: bariere în trimiterea mesajului, bariere în receptarea acestuia, bariere ale înțelegerii, bariere ale acceptării și bariere ale acțiunii. • Barierele în trimiterea mesajului apar, în concepția celor doi autori, doar la nivelul emițătorului; ele sunt concretizate în transmiterea unor mesaje neconștientizate ca atare, în existența unor informații inadecvate
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
celor doi autori, doar la nivelul emițătorului; ele sunt concretizate în transmiterea unor mesaje neconștientizate ca atare, în existența unor informații inadecvate în conținutul mesajului și în prejudecăți în ceea ce privește mesajul sau în ceea ce-l privește pe receptor; • Barierele la nivelul receptării aparțin în egală măsură celui care primește mesajul și mediului: în primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietăți, credințe, valori, atitudini, opinii, expectații, prejudecăți, nivelul de atenție oferit stimulului, iar în cel de-al doilea, cu efectul conjugat
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
urmează, vom trece în revistă aceste cinci bariere, făcând referire directă la incidențele lor asupra activității educaționale. Distorsiunea se referă la faptul că mesajul suferă o alterare, cuprinzând diferențe de repertoriu între emițător și receptor, imprecizia limbajului, interpretarea eronată în receptarea mesajului, necesitatea condensării informațiilor datorată scopurilor transmiterii, distanța socială sau barierele de status dintre emițător și receptor. În școală, aceste bariere sunt evidente și, din păcate, destul de des întâlnite; astfel, inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev/student duce
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cazuri, și în lipsa unuia dintre partenerii în actul comunicațional, ascultarea nu se poate produce decât în prezența celor două componente ale comunicării, amintite mai sus, emițător și receptor. A rupe ascultarea de emițător și a o situa exclusiv în perimetrul receptării ne privează de o viziune instrumentală și comprehensivă; 2) Ascultarea devine din ce în ce mai mult, în prezent, un element căruia abordările fenomenului comunicațional nu mai pot doar să îi confere un loc în aria de interacțiune, ci, mai mult, care ne poate
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
față ne vom opri însă doar asupra unuia dintre aceștia, și anume asupra a ceea ce Nichols identifică sub denumirea de „disturbatori emoționali”; este vorba despre acele cuvinte care cauzează la unii ascultători reacții emoționale, și astfel segmentează modul propriu de receptare, amploarea și calitatea acesteia. Folosind o metaforă inspirată, el le mai numește și cuvintele „steaguri roșii”, precizând că ele reduc eficiența ascultării uneori chiar aproape de zero în momentul când apar în câmpul comunicării. De aceea este important să identificăm cuvintele
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a se spune chiar că, pentru un cititor modern, este tipică interpretarea psihanalitică, în vreme ce, pentru un cititor medieval, caracteristică e o abordare mitologică 138. Tentativele de ultimul tip sunt, deopotrivă, specifice contemporaneității. Unele sunt cuceritoare prin subtilitatea decriptării, prin finețea receptării. Succint, amintim câteva de acest gen: Oedip, Ulisse, Orfeu, Euridice, Penelopa, Sheherezada, Sybilla, Cassandra etc. Se obișnuiește a se identifica și cuvinte-cheie ale interferențelor miticului în atitudinile afective și intelectuale ale receptorului: Cosmos, Eros, Hybris, Logos, Phisis, Eidos, Paideia, Virtus
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
ca un concept de factură eminamente psihologică, fără valoare filosofică și care înglobează totalitatea conținuturilor și actelor psihice. Ele nu sunt conștiente , așadar, la nivel perceptibil nu se pot raporta la eu. Dintr-o altă perspectivă, firește, specialiștii în teoria receptării 146 subliniază faptul că teoriile lansate de Freud, apoi de către Jung, nu au fost foarte clare "sub aspect terminologico-sistematic"147, amănunt deloc de neglijat având în vedere că abordările lucrurilor încă neclarificate necesită, pentru a putea fi explicate, o multitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să aterizeze, din motive necunoscute încă, lângă Ciulnița. Autoritățile au plecat la fața locului. Cadavrul zvârlit din nacelă și decapitat e păzit de jandarmi. S-a deschis o anchetă pentru cercetarea cauzelor."404 Acest "pliu" intertextual provoacă toate divergențele de receptare și toate supradeterminările semantice posibile. Camil Petrescu se servește de instrumentul narativ respectiv pentru a crea o "duplicitate enunțiativă", o difracție a enunțării în tot atâtea locuri câte personaje au fost implicate în actul narării. Din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
totul deosebite a creativității, a considerării sale ca neaparținând acestei lumi, a punerii sale în relație cu Divinitatea. Neputând să înțeleagă esența creativității, omul i-a ridicat acesteia un piedestal care-i sublinia prioritatea valorică, 10 dar o îndepărta de receptarea umană. Nimic mai adevărat, domnule Eminescu... Știința modernă a încercat (și încearcă în continuare) să găsească, în primul rând, definiții și delimitări conceptuale, de aceea, în ultimele decenii, creativitatea a devenit una din problemele de bază ale psihologiei. (I. Radu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
problema în următorii termeni: dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal artistic, precum și modalitățile de receptare a literaturii în contemporaneitate, ne oferă exemple care contrazic această teză. în mod fals, avem tendința de a transla din prezent gradul social de acceptare a unui autor pentru epoci anterioare și, astfel, tragem concluzii eronate. Să luăm exemplul lui
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
delimitarea conceptului de personalitate. Orice om fiind un unicat, el este o personalitate, dar, prin însumarea mai multor criterii, putem stabili o clasificare și o ierarhizare a personalităților, plecând de la orice vârstă, în contexte școlare și sociale în sens larg. Receptarea și definirea personalității se poate realiza în relație cu anumite opțiuni filosofice dar, după cum spune I. Radu (24, p. 314), . Conform acestei aserțiuni, omul este un sistem bio-psiho-social, subliniindu se, astfel, determinația socialității, deci omul este privit ca centru de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Tulburările de limbaj Cauzate de anumite afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională apărute la vârsta mică, tulburările de limbaj reprezintă rezultatul disfuncțiilor intervenite în receptarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării scrise și orale, cu impact extraordinar asupra structurării - desfășurării proceselor cognitive, asupra relațiilor cu cei din jur și asupra personalității copilului. După Emil Verza (apud 1, p. 178), care se raportează simultan la criteriile anatomo
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
extrasenzorial. Esențială devine astfel evidențierea (un model posibil) rolului, pe care dispozitivele electronice macromoleculare organice (DEMO), reprezentând (bio)sensori, ce captează informații despre substraturile biologice și generează efectul de memorie celulară (materie-spirit), îl reprezintă pentru memoria (bio)logică activă, adică receptarea mesajelor pulstonice transmise din cortexul electronic modul tehno(logic) spre organismul viu - modul bio(logic), eventual ideo(logic) ideatic [Drăgănescu, 1991]. În urma acestor mesaje având rolul unor comenzi informaționale, o (auto)reorganizare ciclică a structurilor biologice devine evidentă. Mecanismul unui
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. 29. Predarea limbii și literaturii române, vol. 7, C. COTUNA, G. GÂȚĂ, M. GHEORGHIU, M., GHIȚESCU, M., HASELMAN, A., LAUTERMAN, C. MAZILESCU, București, [f. ed.], 1985. 30. GOIA VISTIAN (COORD.), DRĂGOTOIU ION, PENTEK ELISABETA, Receptarea literaturii moderne în școală: îndrumări metodologice, Cluj-Napoca, 1986 (Universitatea din Cluj-Napoca, Facultatea de istorie-filozofie, Catedra de pedagogie-psihologie). 31. DALEA IOAN, Curs de metodica limbii și literaturii române, Timișoara, 1986. 32. IVĂNUȘ DUMITRU Metodica predării limbii și literaturii române în școală
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cât mai bogată și precisă în această direcție. în felul acesta, îi vom înarma pe elevi împotriva dușmanului intern.”(Papadopol, ed. a II-a: 193). Fl. Ilioasa este de aceeași părere ca și Papadopol, în ceea ce privește educația patriotică a elevilor prin receptarea literaturii, așa cum am văzut, din afirmația consemnată de noi și sub paragraful IV. XVII. Analiza literară Papadopol consideră că pentru analiză literară trebuie avute în vedere „opere scurte, mai ales poezii”, acestea având „un scop întreit: literar-artistic, intelectul-științific și ortografic
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și descrierilor verbale Eficientizează timpul de instruire Motivează cognitiv studenții și elevii care pot deveni și ei „provideri” de informații Dezavantaje Există anumite limite pe care le putem identifica limite psihologice: standardizarea sau uniformizarea perceperii și interpretării realității limite acționale: receptare pasivă din partea elevilor limite tehnice: insuficienta inițiere a elevilor în utilizarea computerului limitează explorarea și exploatarea exhaustivă a acestuia. limite temporale: ne referim aici la cronofagie, care este o problemă deosebit de importantă, în condițiile în care lecția normală în România
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
64] SĂVULESCU, DUMITRU N., îndrumător pentru predarea limbii și literaturii române în școala generală cl. V-VIII, București, 1970 [65] SIRETEANU, Gh., Dileme care persistă, experimentări grăbite și urgențe ale modernizării, Gazeta învățămîntului, XXII, 1970, nr. 1036. [66] STANCA, ILIE, Receptarea vorbirii între elevii surzi în procesul de învățământ, PedSpec, 12, nr. 2, 1970, 11-36. [67] STATI, SORIN, Limba română în școală, în Contemporanul, nr. 51, 1970, 8. [68] TÂRDEA, VASILE, Noțiunea de demutizare în accepția cerută de complexitatea procesului de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
4. [28] CAZACU, DIMITRIE, Limba română pentru specialitatea tehnologia construcțiilor de mașini (subingineri), Brașov, [f.e.], 1977, 63 p. multigr. (Universitatea din Brașov). [29] CHINEZU ANA, Utilizarea problematizării în impunerea unui punct de vedere științific în analiza literară și în receptarea estetică a operei literare. în Metode active de predare învățare în lecții, Tîrgu-Mureș, 1977, p. 134-138. [30] CONSTANTINESCU, ANTONIA; DUDA, GABRIELA, Culegere de texte tehnice. Vocabular și exerciții, Ploiești, CMIPGP, 1977, 200 p. multigr. [31] COSTE, ILEANA, FRĂȚILA, FLORENTINA, Fișa
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
71. [67] Lectura modernă a textului literar narativ. Didactica modernă. Cursuri de vară Piatra Neamț 1978. București, [f.e.], 1978, 231 [-232] p. (Societatea de Științe Filologice din Republica Socialistă România. Limbă și literatură. Seria I. Prelegeri, 2). [68] MACARIE AUGUSTIN, Receptarea mesajului patriotic și umanistic al literaturii noastre clasice și contemporane, în Unele probleme ale studiului limbii și literaturii române, București, 1978, p. 129-137. [69] MACARIE DORINA, Modalități de comentare a titlului operei literare în Unele probleme ale studiului limbii și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limbă și literatură română, ProblSLLR, 157-162. [40] BUTUMAN, MONICA, Unele probleme ale predării topicii limbii române la studenții străini, Topica determinantului adjectival în cadrul sintagmei heterofuncționale bimembre, PredLRSS, [1], 167-176. [41] BUZINSCHI, FLORICA, Rolul noțiunilor de teorie literară în procesul de receptare interpretare a textului literar, Rped, 28, nr. 12, 1979, 35-38. [42] Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (Ciclul primar și gimnazial), ClujNapoca, [f.e.], 1978, 256p. [43] CARP, VIORICA, Unele probleme ale predării gramaticii, ProblSLLR, 183-196. [44] CAZACU, B.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
20] AVĂDANEI, CONSTANȚA, BOTIȘ, LIDIA, Testarea însușirii vocabularului - probleme și alternative, CPLM, 2, 252-255. [21] AVĂDANEI, CONSTANȚA, BOTIȘ, LIDIA, Unele aspecte privind predarea vocabularului de specialitate studenților străini din învățănântul nefilologic, CPLM, 2, 248-251. [22] BACIU, VASILE, - Investigarea - didactică și receptarea estetică în liceu, a operei lui Ion Creangă „Amintiri din copilărie”; PMȘ, 1981, 99-113. [23] BALEA, ADRIAN; BUTUMAN, MONICA; PERA, MARIANA; SIDA, ILEANA; VLAD, ȘERBAN, Texte pentru studiul limbii române în anul pregătitor. Profil tehnic. Pentru uzul studiul studenților. Timișoara
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
codaj în perioada abecedarului, RPed, 30, nr. 3, 1981, 59-62. [150] GIURGIU, EMIL, Marin Preda: “Moromeții”, MITL, p. 102-112. [151] GIURGIU, FELICIA, Expresia “runicului” în poezia lui Lucian Blaga, MITL, p. 12 15. [152] GÎNGU, ELISABETA, Analiza literară mijloc de receptare și studiul literaturii române, BFV, l, nr. l, 1981, 123-127. [153] GRAUR, Al. . [Sub titlul comun: Teorie și practică în studiul limbii și literaturii române - simpozion, Constanța - Tulcea, 16 - 19 apr. 1981]. în: Tomis, 16, nr. 2, 1981, p. 13
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cu modele de compuneri școlare, Editura Coresi, București, 1983. [121] MANOILESCU, ELENA, Activități diferențiate aplicate trei ore de gramatică la clasa a III-a, în vederea creșterii randamentului individual, MlP, 115 118. [122] MANOLACHE, GHEORGHE, Trepte de decodare lingvistică elementară în receptarea textului poetic, LLRL, 62-64. [123] MARCU, FL., însușirea termenilor neologici pe baza analizei structurii (morfologice) a cuvântului, SLA, 77-84. [124] MARDARE, AURELIA, Proiect de tehnologie didactică. Gramatică Clasa a II-a, în Buletin Informativ Brăila CCD, nr. 1, 1983, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]