16,853 matches
-
Muzicilor Militare. Am râs și am plâns de bucurie după orice realizare ce însemna un pas înainte, am deschis uși până atunci ferecate, am încercat să-mi găsesc un loc al meu. Am urcat treaptă cu treaptă scara ierarhiei redacționale: redactor, secretar general de redacție, redactor- șef adjunct, redactor- șef. Teme mari, total necunoscute au fost abordate. Emisiunea avea de toate: forță, pasiune, tandrețe, echilibru, luciditate și imaginație. Ea reușea să informeze și să responsabilizeze. Nicăieri în lume nu mai exista
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93567_a_94859]
-
dată am trăit o nouă revelație, aceea că manifestarea „Punți de lumină” și-a dobândit prestigiul unei tradiții salutare, îmbogățind viața culturală a urbei cu adevărate punți trasate între meridianele spiritului românesc. Participarea președintelui Despărțămânului mureșean al ASTREI, Lazăr Lădariu,redactor-șef al cotidianului „Cuvântul libr”, a președintelui Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan, a scriitorului publicist Ilie Șandru, sosit din Toplița, a unor profesori scriitori, așa cum chiar eu sosisem de la Universitatea „Alma Mater” din Sibiu, a echipei de artiști
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
cum se descria situația Poetului în acele momente de suferință. Pentru a nu pune sub semnul întrebării buna credință și obiectivitatea presei, am selectat o revistă ce nu poate fi acuzată de antipatii la adresa lui Eminescu. Evident, amintim pe Iosif Vulcan, redactorul Revistei ”Familia”, cel ce a fost un bun cunoscător al biografiei Luceafărului, încă de la debutul acestuia. Ne-am oprit asupra anului 1887, moment de răscruce în viața Poetului. Este perioada premergătorare colapsului eminescian și mărturiile cuprinse în paginile acestei reviste
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
total de 14, Revista ”Familia”, va aborda cu consecvență subiectul stării de sănătate a lui Eminescu. Iată ce scria redacția revistei ”Familia”, la începutul serialului său de articole dedicat fișei medicale a lui Eminescu. Prin urmare, preluând informațiile transmise de redactorii ziarului ”Liberalul”, revista de la Oradea informa, în doar câteva rânduri, despre demersurile privind realizarea unei subscripții publice, inițiate de către elevii școlii de pictură de la Iași, că s-au trimis 200 de lei pe adresa surorii lui Eminescu, la Botoșani, unde
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Poetului, este prompt consemnată în paginile revistei ”Familia” unde, la rubrica deja cunoscută - Internarea lui Eminescu la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, începând cu 29 mai 1887, s-a făcut cu ajutorul lui Miron Pompiliu și A.C. Cuza. ”Ce e nou ?”, redactorul își informează cititorii că ”Poetului Eminescu, fiul județului Botoșani, care se află puțin mai bine, i s-a votat o subzistență de 120 de lei pe lună, cu începere de la 1 Iunie, de către consiliul general al județului.” De fapt, pensia
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
Memnon, obținând premiul Scriitorilor tineri decernat de Fundația regală pentru literatură și artă. Fapt semnificativ: printre laureații premiului din acel an se numărau Eugen Ionescu, Emil Cioran și Costantin Noica. Între 1938 și 1941, sub conducerea lui Mircea Vulcănescu, este redactor la Enciclopedia României. În 1941 se refugiază în Germania unde, între anii 1946 și 1948 devine lector de limba română al Universității din Freiburg im Breisgau, catedra de romanistică a profesorului Hugo Fridrich. În paralel, își continuă studiile de filosofie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
de aproape un deceniu - între anii 1951 și 1960 - trăiește în Spania, la Madrid, unde se numără printre fondatorii revistelor Libertatea Românească și Fapta. Din 1961 se reîntoarce în Germania, stabilindu-se definitiv la Freiburg unde va ocupa funcția de redactor la departamentul de Comunicare al Forschungstelle fur Weltzivilisation (1962-1966), institut întemeiat de prof. Arnold Bergsträsser. Pe tot parcursul acestei perioade continuă să se numere printre cei mai activi colaboratori ai publicațiilor literare ale exilului românesc și obține Premiului Academiei Romano-Americane
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
dată am trăit o nouă revelație, aceea că manifestarea „Punți de lumină” și-a dobândit prestigiul unei tradiții salutare, îmbogățind viața culturală a urbei cu adevărate punți trasate între meridianele spiritului românesc. Participarea președintelui Despărțămânului mureșean al ASTREI, Lazăr Lădariu,redactor-șef al cotidianului „Cuvântul libr”, a președintelui Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan, a scriitorului publicist Ilie Șandru, sosit din Toplița, a unor profesori scriitori, așa cum chiar eu sosisem de la Universitatea „Alma Mater” din Sibiu, a echipei de artiști
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
înțelegându-se în egală măsură și politicianul și orice individ cu drepturi civile și ... desigur , orice ziarist . De adevărul celor publicate răspund conform practicii internaționale , dar și celei autohtone , în primul rând autorul și alături de el conducătorul instituției - fie el redactor șef , editor sau director - în funcție de forma de organizare a publicației . Ni se mai recomandă să evităm cenzura , să nu scriem sau să nu le pretindem să scrie subordonaților , împotriva propriilor convingeri , să nu facem discriminări etnice , religioase , sociale , împotriva diferitelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93583_a_94875]
-
din Europa de Sud-Est exercită mari presiuni asupra jurnaliștilor”, avertizează Elvira Jukic-Mujikic, reporter în cadrul unei rețele de jurnalism investigativ cu acoperire trans-balcanică. În țara ei, Bosnia-Herțegovina, liderii de partide iau decizia cu privire la persoana care conduce principalul post public de televiziune. Redactorii șefi sau directorii generali primesc uneori și câte 20 de telefoane zilnic de la politicieni care le stabilesc sumarul știrilor. Se întâmplă, însă, la fel și în Serbia. În Macedonia, influența politicienilor este și mai evidentă, se plânge Maria Sevrieva, freelancer
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93586_a_94878]
-
siguranță pe stradă”. Or, asemenea remarci inspiră autocenzură. Mulți dintre jurnaliști speră că aderarea la UE ar putea schimba situația în mai bine. În România, lucrurile chiar s-au întâmplat astfel, în 2007 - dar numai pentru scurt timp. Roxana Pricop, redactor la Ziarul Financiar, crede că situația jurnaliștilor din România este, astăzi, „mai rea decât înainte de aderarea la UE; vina însă nu o poartă politicienii ci criza economică”. Mulți dintre ziariști se tem să nu își piardă locul de muncă și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93586_a_94878]
-
nu se mai poate face nimic. A fost un om inimos, deschis, gata să ajute pe oricine cu o editare de carte, cu un articol în revistele conduse de el, a făcut imens pentru cultură și literatura română. A fost redactor la renumitul post de radio EUROPA LIBERĂ și a lucrat mult timp in editură domnului Ion Dumitru, pe care a preluat-o de la acesta, conducând-o cu mult altruism și bani din buzunarul propriu, precum predecesorul său, spre a sprijini
Radu Bărbulescu a plecat de lângă noi [Corola-blog/BlogPost/93599_a_94891]
-
apropiat al lui Nicolae Iorga în perioada 1907-1940. A fost preot militar în războiul de reîntregire, deputat (1931-1932) și membru al conducerii naționale a Partidului Naționalist Democrat (1922-1946). A fost profesor la seminariile Câmpulung-Muscel, Curtea de Argeș și Cernica-Ilfov, compozitor, publicist și redactor, animator al festivalurilor Ligii Culturale, conferențiar la Vălenii de Munte.. Printe elevii săi se află și floarea ortodoxiei românești, de la Patriarhii Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu, Episcopii Gherasim Cristea și Eftimie Luca, până la marii duhovnici ai neamului, Arhimandriții Sofian Boghiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
volum original, intitulat Leș révues Littéraires de L’Exile Roumain, Luceafărul, Paris (1948-1949), autori Mihaela Albu și Dan Anghelescu, precum și un nou număr al revistei periodice Carmina Balcanică, Review of South-Est European Spirituality and Culture, no 9, director Dan Anghelescu , redactor șef Mihaela Albu. Pentru început, Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian a adresat un cuvânt de bun venit distinsei autoare, participanta permanentă la activitatea cenaclului nostru, prin rolul său de redactor șef al revistei Lumină Lină. S-a anunțat apoi
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
European Spirituality and Culture, no 9, director Dan Anghelescu , redactor șef Mihaela Albu. Pentru început, Pr. Prof. univ. Dr. Theodor Damian a adresat un cuvânt de bun venit distinsei autoare, participanta permanentă la activitatea cenaclului nostru, prin rolul său de redactor șef al revistei Lumină Lină. S-a anunțat apoi programul lansărilor viitoare precum și sărbătorirea a 20 ani de la înființarea Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, din Queens, NY (1993-2013), în ziua de 28 aprilie 2013, Duminică Floriilor. A fost
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
lingvistic al comunității aromane. Activitatea de depistare a talentelor s-a desfășurat de multe ori „pe teren”, în țările de origina ale artiștilor, prin eforturi personale deosebite ale comitetului de redacție, în frunte cu Dan Anghelescu, director și Mihaela Albu, redactor șef al Revistei Carmina Balcanică. Cele două lucrări lansate vor servi ca mesageri culturali-informativi și educativi în general, dar și ca material de studiu în mediile academice și studențești de specialitate. Despre carte și revista au vorbit Prof. Mariana Terra
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
șef al Revistei Carmina Balcanică. Cele două lucrări lansate vor servi ca mesageri culturali-informativi și educativi în general, dar și ca material de studiu în mediile academice și studențești de specialitate. Despre carte și revista au vorbit Prof. Mariana Terra, redactor al ziarului Romanian Journal, din Queens, NY, apoi Valentina Ciaprazi, distinsa profesoară de limbă și literatura franceză, Prof. univ.Silvia Burdea, scriitorul Mircea Săndulescu, ing. Dima Lascu, din partea comunității aromane din NY, ing. George Știrbei. Toți vorbitorii au elogiat performanță
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
măgulitoare. Nu că n-ar fi meritat sau n-au existat asemenea ocazii, ca, bunăoară, cea de-a aniversarea 75 aniversare, sărbătorită, acum două zile, cu deosebită căldură sufletească la redacția „Zorilor Bucovinei”. Însă Gheorghe Mihalcean, și până a ajunge redactor-șef, întotdeauna s-a aflat în funcții responsabile, cu statut de superior la ziarul nostru. Noi, subalternii, eram acei care așteptam laudele și aprecierile sale, critica, respingerea sau propunerile de a modifica unele articole luându-le în răspăr, socotindu-le
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
de superior la ziarul nostru. Noi, subalternii, eram acei care așteptam laudele și aprecierile sale, critica, respingerea sau propunerile de a modifica unele articole luându-le în răspăr, socotindu-le nedrepte ori chiar ofensatoare. În realitate, adjunctul, iar mai apoi redactorul-șef dorea doar să ne protejeze de neplăceri mărunte și năpăstuiri mai grave numai de el intuite. Acum ne dăm bine seama ce se ascundea sub recomandări de tipul „poate schimbi...”, „poate scoți mata pasajul cutare ori cutare...” și demult
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
din acea perioadă când era greu să ghicești din care parte bate vântul, reușind să protejeze colectivul și ziarul, numai pe sine n-a fost în stare să se apere de bădărănia unor cinovnici. Invocând acel moment sinistru, Nicolae Toma, redactorul-șef al „Zorilor Bucovinei”, discipolul lui Gheorghe Mihalcean, a subtilizat că moartea premergătorului său a survenit degrabă după audiența la un cinovnic de la Administrația Regională de Stat, care l-a amenințat că „de mâine n-o să mai semnezi ziarul!”. În
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
jubiliarul de astăzi în lumina prețuirii urmașilor și a dragostei nemărturisite în timpul vieții sale. Printre virtuțile marcate de gravitate și seriozitate, a amintit și de una ce-i trăda ascunsa natură umoristică, unica vorbă necenzurată a celui de-al treilea redactor-șef al „Zorilor Bucovinei”, atunci când ne arăta semne de prietenie sau vroia să ne închidă gura fiind: „Taci păcătosule!”. Părea că s-a născut cu cartea-n mână Toți ne-am încărcat de „păcate” și i-am fi meritat faimoasa
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
sau o glumă... A trăit mai mult la redacție decât acasă Ion Crețu, recunoaște că „ deși n-au fost prieteni la cataramă”, îi leagă o întâlnire de la Noua Suliță, încă înainte de a fi ajuns la „Zorile Bucovinei”. Pentru el fostul redactor-șef al „Zorilor” este omul care a trăit mai mult la redacție decât acasă. Același lucrul îl confirmă și scriitorul Vasile Tărâțeanu - numit cândva „microbul dezordinii” de la „Zorile Bucovinei”, și fostul „ministru de finanțe”, cum o măguleam pe simpatica doamnă
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
dacă nu există prețuire și respect pentru cei de mai înainte. Inspirat de această idee, dar avându-le și pe cele rodite în gândurile sale, corespondentul nostru netitular, Gheorghe Melnic, a lansat propuneri demne de atenție întru înveșnicirea memoriei regretatului redactor, învrednicit de titlul de Jurnalist Emerit al Ucrainei. În special, a optat pentru montarea unei plăci comemorative, cu chipurile celor trei redactori, pe clădirea unde se află sediul ziarului. De asemenea, a sugerat propuneri pentru cinstirea memoriei eruditului Gheorghe Mihalcean
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
în gândurile sale, corespondentul nostru netitular, Gheorghe Melnic, a lansat propuneri demne de atenție întru înveșnicirea memoriei regretatului redactor, învrednicit de titlul de Jurnalist Emerit al Ucrainei. În special, a optat pentru montarea unei plăci comemorative, cu chipurile celor trei redactori, pe clădirea unde se află sediul ziarului. De asemenea, a sugerat propuneri pentru cinstirea memoriei eruditului Gheorghe Mihalcean la baștina sa, satul Boian. Ideea cu montarea plăcii comemorative e un proiect mai vechi, inițiat de redactorul-șef Ni-colae Toma, mai
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
cu chipurile celor trei redactori, pe clădirea unde se află sediul ziarului. De asemenea, a sugerat propuneri pentru cinstirea memoriei eruditului Gheorghe Mihalcean la baștina sa, satul Boian. Ideea cu montarea plăcii comemorative e un proiect mai vechi, inițiat de redactorul-șef Ni-colae Toma, mai nouă fiind decizia de a-i primi, post-mortem, pe Mircea Motrici și Gheorghe Mihalcean ca membri ai Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți - ambii având asemănare grație conștiinciozității și devotamentului față de profesie. Se spune că
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]