4,550 matches
-
de unde vine, de dedesubt sau de deasupra. În primele zile, bolboroseala asta mă împiedicase să dorm, mă asurzea, pur și simplu, îmi venea să strig, ca s-o acopăr. Nu aveam voie să strigăm, de fapt, cât timp a durat reeducarea, nu aveam voie să facem nimic altceva decât ce ni se ordona. Stăteam ghemuiți în vârful patului, cu frunțile plecate și brațele strânse în jurul genunchilor. Nici măcar nu ne puteam acoperi urechile cu palmele, lucru zadarnic, căci zgomotul nu se auzea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
trage concluziile necesare. Atașate cândva monarhiei budiste, duhurile, primii ocupanți ai pământului, se incarnau până la preluarea puterii de către guvernul comunist în mediile de la sate, fiind legate de teritoriul lor de influență. Începând cu 1975, interdicția "superstițiilor" implică uneori ședințe de reeducare a mediumurilor, duce la o primă perioadă de afazie a spiritelor: ca și oamenii, terorizați de arbitrarul statului, acestea se ascund, dispar sau "pleacă la seminar" (expresia locală pentru a desemna încarcerarea în lagăr). Un conflict frontal se declanșează în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
faceți curățenie cu Karcher-ul!36) și gata cu violența! Firește că autorul nostru nu e un fascist, iar discursul lui e sincer, ceea ce, la urma urmei, e poate cel mai dificil. În fine, în loc să fie trimiși delincvenții în "taberele de reeducare" în stil american care seduc atât de mult televiziunile noastre, se începe măcar o dată cu absolvenții de administrație ori politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a dat seama de comicul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
strategii care nu merg. Tabelul este deci un mic îndreptar pentru uzul practicienilor și decidenților: vom vedea că soluțiile "americane" de care auzim întruna nu sunt rezultatul unor studii de eficacitate la fel de "americane". De exemplu, faimoasele boot camps, tabere de reeducare prin ordine militară pentru tineri cu probleme grave, sunt considerate ineficace. Tabelul 30. Strategii de prevenire a violenței juvenile Strategii eficace Strategii ineficace Prevenție primară: pentru populațiile generale de tineri Dezvoltarea competențelor Stimularea pozitivă a comportamentelor Tehnici comportamentale pentru gestionarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a "redirija" comportamentul juvenil Schimbarea normelor în grupul de colegi Prevenție terțiară: pentru tinerii violenți sau delincvenți Dobândirea unor perspective sociale, asigurarea unui rol Intervenție multimodală Intervenții comportamentale Antrenarea competențelor Terapie familială (terapie sistemică) Servicii sociale de proximitate Tabere de reeducare (boot camps) Programe cu adăpostire Tratarea mediului social Consiliere individuală Sursa: după US Surgeon General (2004). Programele eficace sunt sunt, în general, bazate pe încurajare, nu pe reprimare, ceea ce nu înseamnă că sunt programe "laxiste", iar aspectul comportamentalist al strategiilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
aceste strategii prezintă un grad mai mic de eficacitate decât primele. Intervențiile centrate pe indivizi sunt mai discutate în tabelul pe care-l comentăm. Multe se dovedesc ineficace. Sigură este respingerea limitării la metodele comportamentaliste, fiind condamnate toate metodele de "reeducare" de genul tabără de antrenament sau comando de parașutiști... Acestea sunt, poate, spectaculoase, dar nu reduc în nici un caz violența, iar un criminolog precum Cusson (2002), care n-are nicidecum reputație de stângist, a arătat de mult că ele pot
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o logică exclusiv geo-politică unei situații internaționale care nu se mai preta unei astfel de abordări. Politica sa rămîne în cele din urmă prizoniera ideii fixe de a menține balanța centrală, militară. Subordonînd totul competiției cu sovieticii, chiar dacă aceasta înseamnă reeducarea URSS, politica de îngrădire a lui Kissinger s-a dovedit a fi o neinspirată "focalizare intelectuală pentru a face față numărului din ce în ce mai mare de probleme aflate dincolo de această sferă" (Gaddis 1982: 336). Dependența SUA de politica internă în privința controlului instrumentelor
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
educative și pedepse. Pentru minorii infractori care au vârsta între 14 și 16 ani și au săvârșit fapte penale fără discernământ, se vor aplica măsurile educative prevăzute de codul penal și anume: mustrarea, libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare și internarea într-un institut medical-educativ361 . Măsura educativă prevăzută de codul penal se ia de Comisia pentru protecția copilului la sesizarea oricărei persoane, a procurorului, a organelor de poliție sau a părinților acestuia. Măsura libertății supravegheate este mai severă decât
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
libertate. Comisia pentru protecția copilului poate dispune încredințarea supravegherii copilului serviciului public specializat pentru protecția acestuia, (conform art.18 alin.1 și 2) din Ordonanță. Art.104 din C. pen. prevede că măsură educativă a internării într-un centru de reeducare pentru infractorul minor este dispusă în scopul reeducării acestuia, unde este asigurată posibilitatea lui de a dobândi învățătura necesară, și o pregătire profesională potrivit aptitudinilor de care dispune. Dacă minorul a săvârșit o contravenție, se aplică dispozițiile Legii nr. 61
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
supravegherii copilului serviciului public specializat pentru protecția acestuia, (conform art.18 alin.1 și 2) din Ordonanță. Art.104 din C. pen. prevede că măsură educativă a internării într-un centru de reeducare pentru infractorul minor este dispusă în scopul reeducării acestuia, unde este asigurată posibilitatea lui de a dobândi învățătura necesară, și o pregătire profesională potrivit aptitudinilor de care dispune. Dacă minorul a săvârșit o contravenție, se aplică dispozițiile Legii nr. 61 din 1991, modificată și republicată la 24 ianuarie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu simțământul că e veșnic pe pământ. Mai sunt destui retardați care-și descoperă abilități, talente, "rude" și "piață" de desfășurare ! Deja "studenții": a) cei de la facultăți (cu scopul de a deveni oameni) b) cei de prin penitenciare, locuri de reeducare, grupuri de rromi, din familii declasate, care sperie buzunarele oamenilor... Smintiții permanenți ajung, adesea, la o vârstă, fără să fie diagnosticați. Numai că nu se pot abține de la vagabondaj, băutură, perversiuni sexuale, alte fapte 219 antisociale. De regulă lumea-i
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sociale și deficite comportamentale - reacții psiho sociale - agravarea retragerii și izolării, a anxietății, ș.ă.. Pare mai mult decât probabil că veritabilile achiziții nu implică numai un sistem de recompense, ci un întreg ansamblu relațional. Terapii comportamentale. 1. Programe de "reeducare" socială bazate pe "economia de jetoane". "Economia de jetoane" reprezintă un program de reeducare pus la punct de Ayllon și Azrin în decursul anilor ‘60 - ‘70 odată cu "sistemele de credit motivațional" găsindu-și aplicarea la subiecții cu un grad
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ă.. Pare mai mult decât probabil că veritabilile achiziții nu implică numai un sistem de recompense, ci un întreg ansamblu relațional. Terapii comportamentale. 1. Programe de "reeducare" socială bazate pe "economia de jetoane". "Economia de jetoane" reprezintă un program de reeducare pus la punct de Ayllon și Azrin în decursul anilor ‘60 - ‘70 odată cu "sistemele de credit motivațional" găsindu-și aplicarea la subiecții cu un grad mare de regresie. Principiul este simplu și constă în stabilirea unei liste de comportamente
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
război mondial (clasa a VIII-a) se prevedeau următoarele teme: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 11 Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 163. 12 Alexandru Vulpe (coord.), Radu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
interceptate de serviciul de contrainformații al armatei, a fost arestarea lui Soljenițîn în februarie 1945 (ulterior, și a lui Vitkevici) și condamnarea sa, în baza celebrului articol 58, paragraful 10 din Codul penal, la opt ani într-un lagăr de reeducare prin muncă pentru "propagandă antisovietică și încercarea de a crea o organizație antisovietică". Următorii opt ani din viața scriitorului rus vor fi marcați de trecerea printr-un lanț de închisori și lagăre: Lubianka Butîrki Krasnaia Presnea Novîi Ierusalim Bariera Kaluga
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de detenție. Povara lagărului o poartă Kostoglotov, a cărui boală este, de altfel, urmarea tratării neglijente în lagăr a tumorii sale. Lumea lagărului ca amenințare apare în cazul lui Pavel Rusanov, îngrozit de vestea că sunt eliberați din lagărele de "reeducare" unii precum Rodicev și Guzun, trimiși acolo în urma denunțurilor făcute de el. Lagărul ca amenințare, dar în alt sens, apare și în închisoarea specială, prin imaginea sa de lume a detenției duse la extrem. Pentru refuzul de a colabora la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fi sârguincioasa discipolă a lui Vîșinski, Ida Averbah"231. În prezentarea pe care o face condițiilor în care s-a construit canalul Moscova Volga (Volgokanal), Soljenițîn amintește principiile enunțate de Ida Averbah, pe urmele celebrului A.I. Vîșinski, care vorbește despre reeducarea prin muncă. În același mod, scriitorul face și din Maxim Gorki un ghid prin infernul muncii forțate, citând volumul Canalul "Stalin" Marea Albă-Marea Baltică, realizat de treizeci și șase de scriitori și coordonat de Gorki, în care este elogiată aceeași
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
prin muncă. În același mod, scriitorul face și din Maxim Gorki un ghid prin infernul muncii forțate, citând volumul Canalul "Stalin" Marea Albă-Marea Baltică, realizat de treizeci și șase de scriitori și coordonat de Gorki, în care este elogiată aceeași reeducare prin muncă. Soljenițîn citește și interpretează cele două cărți care prezintă, în stil propagandistic, grandioasele proiecte staliniste, devenind, la rândul lui, o călăuză pentru cititorii neinițiați. Nu lipsește nici invocația solemnă specifică epopeii, chiar dacă la Soljenițîn aceasta ia o formă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mediul ambiant. Inadaptarea se referă la toți indivizii pentru care educatorii trebuie să facă apel la competența lor și la mijloace speciale de integrare școlară și socială, iar legiuitorii și forța publică trebuie să ia măsuri speciale de sancțiune si reeducare. Persoanele cu tulburări de comportament sunt educabile. Dificultățile care apar În educarea acestei categorii de copii Își au originea În două surse principale: a) Diverse anomalii ale dotării psiho fizice, care constau În disfuncții cerebrale, În perturbarea fiziologică a organelor
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
la propriile particularități, în depășirea momentelor critice, în sugerarea de noi soluții și procedee, în oferirea de modele variate, în facilitarea condițiilor pedagogice de afirmare, în obiectivizarea aprecierilor, în corectarea unor sechele sau efecte ale greșelilor educative anterioare sau în reeducarea pentru recuperarea psihosocială (în cazul problemelor delincvenței juvenile) ș.a. În acest context, autocunoașterea nu este scop în sine, ci mijloc, condiție pentru autoeducație, o pregătește, o însoțește și apoi o evaluează. Dar trebuie să fie obiectivă, raportată la context și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
familiei, ingerarea de produse chimice, inducerea de stări halucinante, simularea execuției și multe alte atrocități greu de închipuit alcătuiesc arsenalul torționarilor. Un groaznic și controversat abuz al regimului are loc în închisoarea din Pitești (1949-1952). Virgil Ierunca analizează experimentul de reeducare al deținuților, bazându-se pe depozițiile unor martori. Experimentul e cunoscut în timp drept "Fenomenul Pitești", datorită titlului dat de scriitor volumului apărut în 1990. Iată în ce constă reeducarea. Securitatea dorește distrugerea rezistenței morale a deținuților politici prin intermediul unei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în închisoarea din Pitești (1949-1952). Virgil Ierunca analizează experimentul de reeducare al deținuților, bazându-se pe depozițiile unor martori. Experimentul e cunoscut în timp drept "Fenomenul Pitești", datorită titlului dat de scriitor volumului apărut în 1990. Iată în ce constă reeducarea. Securitatea dorește distrugerea rezistenței morale a deținuților politici prin intermediul unei grupări de deținuți condusă de Eugen Țurcanu. Gruparea are sarcina reeducării prin aplicarea torturii neîntrerupte. Reeducarea constă, așadar, în a pune pe torționar în aceeași celulă cu victima sa ca să
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cunoscut în timp drept "Fenomenul Pitești", datorită titlului dat de scriitor volumului apărut în 1990. Iată în ce constă reeducarea. Securitatea dorește distrugerea rezistenței morale a deținuților politici prin intermediul unei grupări de deținuți condusă de Eugen Țurcanu. Gruparea are sarcina reeducării prin aplicarea torturii neîntrerupte. Reeducarea constă, așadar, în a pune pe torționar în aceeași celulă cu victima sa ca să-l poată tortura continuu. Scopul este simplu: transformarea victimei în torționar. Dar ca să ajungă în această poziție, trebuie să-și renege
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Pitești", datorită titlului dat de scriitor volumului apărut în 1990. Iată în ce constă reeducarea. Securitatea dorește distrugerea rezistenței morale a deținuților politici prin intermediul unei grupări de deținuți condusă de Eugen Țurcanu. Gruparea are sarcina reeducării prin aplicarea torturii neîntrerupte. Reeducarea constă, așadar, în a pune pe torționar în aceeași celulă cu victima sa ca să-l poată tortura continuu. Scopul este simplu: transformarea victimei în torționar. Dar ca să ajungă în această poziție, trebuie să-și renege toate principiile, să se declare
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
crime comise împotriva țării și, convins de măreția comunismului, să depună mărturii chiar și împotriva familiei. Testul final constă în torturarea celorlalți deținuți. Avantajul folosirii acestei metode este că îi unește pe deținuți în complicitatea crimei. Virgil Ierunca rezumă procesul reeducării astfel: "din clipa în care cel torturat torturează la rândul lui, calitatea lui de victimă dispare. Nimeni nu va mai mărturisi pentru că toți au fost legați între ei prin tortură. Nu există vreun deținut din timpul "fenomenului Pitești" (în afară de cei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]