189,597 matches
-
între fondul nostru folkloric de balade și arta mediteraneeană, de fapt arta cu un singur cuvînt căci este singura". Dar, evident, predomină subiectivitatea ascuțită, sensibilă pînă la delir. Uneori cu o notă picant-detectivistică, ramificată ca de obicei în masa doctelor referințe: "Dar dacă e adevărată prima ipoteză atunci se mărește familia lui O.S.C. atît de grăbit să citească Ce se vede și apoi spunîndu-mi că n-a citit decît șaizeci de pagini deși din discuții mi-am dat seama că
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
declară autorul. În realitate avem de-a face mai degrabă cu o popularizare a cîtorva dintre cei mai cunoscuți autori de scrieri hermeneutice (Heidegger, Gadamer) și a cîtorva concepte (Sein, Dasein). Discursul este previzibil - sînt amintite aceleași celebre citate, aceleași referințe bibliografice cu care ne-au obișnuit comentatorii avizați. Limbajul alunecă nu de puține ori în sofisme în care un cititor profan (cum mă aflu) poate găsi mai mult decît superspecializare: Răspunsul pe care el (omul - nota mea, C.R.) îl va
Sub oblăduirea lui Hermes by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17108_a_18433]
-
idei și reflectarea lor în particular pentru că are iluzia unui ritual grăbit al scrisului mărturie: jurnal într-o carte. Necesitatea de a ține un jurnal e cu atît mai stringentă cu cît această iluzie acoperă în final spațiul vast al referinței critice pe care, dezinvolt, poetul scriitor o ignoră: "De un perete al halei, un om cu mintea ușoară, surîs tîmp. În jur cîteva pînze. Grosolan înrămate. Un Crist scheletic și slut, compoziție fără noimă. Atît de veridică, o stîngăcie magnifică
Jurnal iluzoriu by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17123_a_18448]
-
Timpul nisiparniței La prima vedere, Cartea ceasului de nisip (Das Sanduhrbuch) este doar un fermecător și erudit eseu despre instrumentele de măsurat timpul. Chiar dacă nu ar fi decît atît, cartea lui Ernst Jünger ar constitui, cu siguranță, un punct de referință într-o eventuală istorie a discursului cultural despre timp și temporalitate. Nisiparnițe, cadrane solare, clepsidre, ceasuri mecanice, ceasuri ignice, cu toată aparența lor spectrală, de lucruri cu patină, cu istoriile și etimologiile lor (aflăm, de pildă, că în grecește klepsydra
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
apreciați teoreticieni ai noii poetici a romanului, al cărui statut este determinat prin analogie cu poezia. Operele dumneavoastră refuză orice explicație, orice analiză. S-a vorbit, în cazul dvs., de o punere fenomenologică între paranteze, care evită un sistem de referință stabilit din timp. E adevărat că, pentru Michel Butor, romanul cercetează, simultan, precum un stereoscop, o realitate pluridimensională abordată în totalitatea sa? Nu, eu nu refuz explicația. Din contră, cer lumii să îmi explice (oarecum) ce fac. Evident, operele mele
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
cu studiile faimoase ale unor Pierre Chaunu, Alberto Teneti, Jacques Le Goff, Georges Duby (pe ultimul a avut bucuria a-l cunoaște personal, mai tîrziu), Pavel Chihaia ajunge la a opera analogii între operele de artă veche studiaite și alte referințe ale timpului lor, de ordin pluricultural, încercînd a stabili "criterii de judecată și apreciere mult mai largi". Pornind de la temele legate de arta românească a secolului al XIV-lea și vechile noastre cetăți de scaun, Curtea de Argeș și Cîmpulung, specialistul format
Destinul unui rezistent: Pavel Chihaia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15813_a_17138]
-
vreme de cincisprezece ani la Figaro littéraire și apoi la Figaro și ceea ce, în altă manieră, am continuat să fac la televiziune...". Tipul acesta de critică, implicînd totuși gust, selecție și judecată, nu permite elaborare analitică, argumentație, ci doar sugestie, referință, trezire ori canalizare a interesului. Nu știu cum îl va califica teoria literaturii (ori a lecturii) în viitor. Dar e sigur că dacă, pentru televiziune, neutilizarea lui ar fi o condamnare la subcultură, pentru public, ar fi un divorț definitiv de carte
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
e chiar foarte bine că Editura Gramar, condusă cu pricepere de dl Ion Marinescu, programează, în colecția sa "Sinteze. Documente. Eseuri", astfel de scrieri bogate mult în învățături. Vasile Alecsandri, Istoria misiilor mele politice. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic și referințe critice de Teodor Vârgolici. Editura Gramar, 2001.
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
cunoscutul istoric literar, a alcătuit o bună ediție din secțiunea literară a operei lui Kogălniceanu, la care a adăugat, cum era și firesc, vestitele programe literare și nu mai puțin celebrele discursuri comentate de mine aici. O postfață, o cronologie, referințe critice și un glosar întregesc, lămuritor, această excelentă ediție apărută la Editura Gramar condusă de dl Ion Marinescu. Mihail Kogălniceanu - Scrieri literare. Discursuri. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, referințe critice, glosar de Teodor Vârgolici. Editura 100+1 Gramar, 2001.
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
puțin celebrele discursuri comentate de mine aici. O postfață, o cronologie, referințe critice și un glosar întregesc, lămuritor, această excelentă ediție apărută la Editura Gramar condusă de dl Ion Marinescu. Mihail Kogălniceanu - Scrieri literare. Discursuri. Ediție îngrijită, postfață, tabel cronologic, referințe critice, glosar de Teodor Vârgolici. Editura 100+1 Gramar, 2001.
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ecumenice pr. prof. Ion Buga trebuie să fie perceput ca un gânditor incomod - și-a atras repede acuza de "radicalist" - însă mult gustat și apreciat de generația tânără a studenților teologi. Autor al mai multor cărți de teologie, unele de referință, și traducător al unor scriitori esențiali (Evdokimov, Unamuno ș.a.) pr. prof. Ion Buga și-a ales ca motto pentru acest "jurnal deschis" o sugestivă frază din Guittou: "Ou fait toujours silence sur l'essentiel qui est insuportable". Subintitulată "jurnal eshatologic
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
fundamentali (chiar dacă unele viciate în aparatul critic de sociologism sau, uneori, cu textul ciumpăvit), s-au scris exegeze monografice și studii de sinteză solide, chiar studii de istoria ideilor, încît de vreo zece ani încoace ele servesc ca termen de referință și se tot reeditează texte (ediții) exclusiv din materia lor. Bune inițiative au avut Academia Română care publică, la Editura Univers Enciclopedic, excelente ediții (tip Pleiade), avînd la origine edițiile scoase la Editura Minerva, cu un aparat critic minimal. De curînd
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
am putea caracteriza imaginea primelor momente ale festivalului enescian decât observând aspectul parțial al realizărilor fiecărui ansamblu în parte? Iar aceasta de la dezamăgire până la entuziasm, de la definirea unor situații artistice pe care nu ezit a le aprecia ca fiind de referință și până la scăderile ce nu țin de demnitatea unui ansamblu care își respectă cartea de vizită. Sintetizând, aș putea spune că debutul de festival enescian a avut parte de evoluții artistice inegale din partea Orchestrei Parisului condusă de Christoph Eschenbach, din partea
Recepții și concerte by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15877_a_17202]
-
suficient să menționăm Premiul Perpessicius al Academiei Române, Premiul Asociației Scriitorilor. Tratatul de amintiri neverosimile e structurat într-o manieră specială, astfel încât cititorului să i se ofere o imagine de ansamblu asupra creației autoarei, atât prin poemele selectate, cât și prin referințele critice cu autoritate de la sfârșitul volumului, între care, opiniile lui Laurențiu Ulici, Alexandru Piru, Grete Tartler sau Nicolae Steinhardt sunt suficiente pentru validarea estetică a creației Ioanei Diaconescu. Poemele ei cuprind o lume a lucrurilor poetizate, parcă imateriale, într-o
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
regina de altădată a științelor se va subsuma exigențelor discursului despre funcțiile fiziologice. Proiectul este unul exhaustiv și grandios, nu doar prin numărul disciplinelor abordate (pornind de la cele filosofice, trecând prin teologie și mitologie și ajungând la psihanaliză și la referința arhitectonică), ci și prin diversitatea faptului de viață observat. Onfray, s-ar putea spune și așa, a asimilat prompt, vital, aproape organic (și în orice caz fără disfuncții) o mare cantitate de informație culturală, sistematizând-o parcă după subtilitățile și
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
l-a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea pînă în zilele noastre". Se reface, altfel zicînd, portretul robot al evreului imaginar și evaluarea deosebirilor față de portretul evreului real. Se apelează, pentru asta, la referințe folclorice, din literatura cultă, etnografice și chiar iconografice (cartea e plină cu ilustrații cu rostul lor precis în economia cărții) pentru a distinge deosebirea, adesea discrepantă, dintre clișeul portretului evreului imaginar și al celui real. Dar înainte de asta, autorul face
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
E greu de știut dacă în cazul poeților incluși aici cu cîte două cărți poate fi vorba și de o creștere a cotei valorice. " Fundalul teoretic și istoric" pe care văd poeziile acestor ani este departe de a fi o "referință negativă", cum și-ar dori foiletonistul, fiindcă ceea ce s-a scris în perioada amintită nu a produs, cred, o "revoluție", ci e numai rezultatul unui joc de continuități și imperceptibile discontinuități, care, fără să scadă valoarea operelor, nu poate să
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
scrie chiar în prezentarea volumului: "Vlad Hogea își propune, fapt remarcabil, și susținerea unei teze de istorie pe tema evoluției naționalismului românesc în context mondial și care, pe măsura calităților sale de excepție, se va constitui într-o cercetare de referință în domeniul gîndirii istorice, politice și juridice." Senatorul Buzatu a declarat autorului anchetei că textele lui Hogea "sînt eseuri excelente", iar cartea "este foarte interesantă avînd în vedere vîrsta și pregătirea autorului". În ceea ce îl privește președintele Academiei, Eugen Simion
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
unei forme politice cu adevărat noi, ci s-a organizat în jurul națiunii, așa cum fusese definită aceasta de regimul comunist. Constituanta a zămislit un monstru: un naționalism fără națiune". Frecvența conceptului de națiune în Constituția din 1991 este precară (doar două referințe), în vreme ce a conceptului de național e masivă, începînd prin a fi unul din cele opt atribute ale statului român. Ideea centrală a analizei d-lui Preda este că accentul pus pe istorie, pe trecut, pe tradiție a întunecat natura firească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
psihanalizei sunt foarte seducător explorate, nu trebuie ignorat nici curajul lui Freud de a pune, la vreme, accente grave pe unele dintre problemele de mare interes în epocă. Avem, o dată cu aceste lucrări, o critică a culturii care rămâne de primă referință (și foarte fertilă pentru interpretările ulterioare), precum și o explicație a scepticismului apăsat al lui Freud cu privire la viitorul orânduirii comuniste. Cât de puțin dispus era savantul de a face rabat la propria-i luciditate, se poate vedea însă cel mai bine
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
ce va să-nsemne "compulsia la repetiție" atunci când o invocă în sprijinul procedeului său), menite să se constituie într-un fel de psihanaliză sui-generis, într-o psihanaliză în absența psihanalizei, mai mult, într-o psihanaliză a psihanalizei. În acest travaliu referința preferată este (explicabil) Jung, deși nu-i imposibil ca Freud să fie invocat totuși mai frecvent. Cartea atrage prin curajul ei, dar cele două discursuri (de teorie a artei și psihanalitic) par a stabili contacte mai curând întâmplătoare. Excepțiile - ca
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
care am avut numeroase discuții cu profesorul meu, Jean-André Fieschi: în ce măsură tu - autor, tu - cineast poți rupe distanța dintre spectator și ecran, dintre povestea care se desfășoară pe pînză și omul aflat în sală? Mi-au venit în sprijin și referințele mele, autorii de la care mă revendic cumva - John Cassavetes și Raymond Depardon, un documentarist și un cineast de ficțiune. Dacă am reușit, nu știu, dar am simțit nevoia să repet experiența, s-o adîncesc. Asta a fost Marfa și banii
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
tot autorul într-o emisiune televizată: Și scrie pentru cititori anacronici care persistă într-un model cultural desuet. Nu cred că cineva din generația mea înțelege ceva din dorința de a fi stoic. Un astfel de limbaj, lipsit complet de referință, un astfel de vertij retoric este incomprehensibil cel puțin pentru un cititor format după '89. O comparație cu Emil Cioran este absolut necesară. Problematica este identică (moarte, singurătate, sinucidere) modul de abordare este complet diferit. Bibliografiile sînt cu totul altele
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
a apropiat și de tipul latin cel mai străin firii sale, transformând pe eternul seducător 'într-un Werther german'... Gândul acesta nu mai este al lui Goethe: semnificativ este însă că el a fulgerat imaginația cuiva care nu era nimeni. Referințe încrucișate ' muzica le permite. Încerc să rămân fidelă gândului meu inițial față de care creionul o poate lua razna. La Opera din București am învățat imediat ' Răpirea din Serai, 'Nunta lui Figaro', mai târziu 'Don Giovanni', 'Flautul fermecat'. Mozart și nu
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
să lanseze formele în care urma să intre, treptat, fondul. Dincolo de palierul epidermic al asimilării noului, botezat de Eminescu "luxul existenței istorice", se află substanța, arheul, inaparențele ce definesc durata lungă a istoriei. Din acestea îți extrage Eminescu sistemul de referințe, convins că din ele se nutresc împlinirile autentice. Membru al aceleiași familii spirituale, Lucian Blaga avea să exprime, într-o formulare concentrată, un crez asemănător: "Secretul tuturor triumfurilor zace în organizarea inaparențelor" .7) Eminescu era convins că pentru popoarele mici
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]